Dansul îngerilor
Noi ne-am rotit, sub pod de flori, iubito... Și florile-au fost pași, trecând, pe sus... Noi suntem galeria lor, ce-am susținut-o, Din negrul nostru, cugetării, muls... Deasupra noastră, n-am primit răspuns... Doar pași, pe vremea trecerii, ce-ascultă Doar ea, ce-a spus, ajuns, și a ascuns... Noi, goi, și negri, ochi în ochi, de ciută, Vânați de-atâția ce sub pod, ne-au pus... La stâlpul infamiei lor, cea mută... Și-au vrut, din ce-am trăit, să ne fi smuls... Să ne despartă – să ajungem brută, Și brut – mânați – ca vitele – la ruș, Să ridicăm ce-au sfărâmat în bruș, Același pod de flori de dragoste-așternută, Pe undele de apa, pe arcuș... Noi ne-am rotit sub pod de flori, iubito, Și am rămas legați, și liberi, și acuș...
|
Jianu Liviu-Florian 5/16/2024 |
Contact: |
|