Poemul Biserică
POEMUL BISERICĂ
Aflându-mă în Poemul Biserică fără pereți format doar din cuvinte, am întrebat muza așa: ”Imensitatea ta, n-ai spus că acest Poem Biserică e plin ochi de poeți, dar nu văd unul! Unde sunt?” Mirându-se pentru prima dată de mine că răspund astfel în fața ei, muza a vehiculat: Cum adică unde sunt? Sentimental vorbind sunt mai aproape de tine de cum crezi Nu-i simți? Nu sunt ”umăr la umăr” ca la vedere ci ”cuvânt în cuvânt”, ba mai mult ”gând în gând” Mă întrebam cum pot fi înghesuiți într-o singură biserică atâția poeți? Muza a intervenit repede: ”Cum adică înghesuiți? Dacă de la început acest Poem Biserică a fost cum expresia Tatălui Ceresc: ”La început a fost cuvântul”, acesta s-a extins și se va extinde prin unități de vorbire până la sfârșitul lumii. În acest sens, ce dimensiune crezi că are Poemul Biserică?”. Crezi că e de ici până colo? Dacă are în alcătuire doar cuvinte, fără pereți se limitează undeva? Când fiecare poet se află pe lângă altul la o apropiere de un gând… Adică un anumit gând este mai extins ca un câmp, la ce înghesuială te referi? Când aici gramatica toată este pe post de cuvinte-scaune pe care stau poeții, așează-te acolo sau dincoace …” În fond și la urma urmei spun muzei: ”Nemărginirea ta, când aici se află toți poeții așezați în cuvintele-scaune și încă au rămas locuri libere, nenumărate, pot scrie în largul meu că Tu ești Poemul Biserică!”
Vasile Dan Marchiș
|
Vasile Dan Marchiș 3/13/2024 |
Contact: |
|