Mărtisoare de 1 - 8 martie
M Ă R Ț I Ș O R
Cu aripi albe de zăpadă, Din geana cerului zburat, Fir de noroc a fost să cadă El, ție, ți s-a închinat!
Un mărțișor, o primăvară De haină ți s-a aninat Și totu-i pur, înmiresmat. E tandră raza și sprințară, Și-n suflet un alint curat.
8 M A R T I E
Tot ce este candoare Sub cerul fără neauă Și ghiocei în pajiști Și dragostea lor nouă, Le port în gând cu tine, Iar serile îmi cântă Din arse ocarine.
Destinul îmi presară Clopoței albi de jar În clipe de iubire, În inmă cu tine, Prea vii, în calendar.
Te-aștept lângă fereastră Am pus și dor în glastră. De ziua ta un cântec Pe-ascuns am învățat:, Tu-n cânfecul de vrajă-mi Cântai, alint, curat.
E-atâta bucurie Și-n crâng e sărbătoare, Și toate sunt frumoase Precum e -o albă floare
REVERIE DE 8 MARTIE
Râde soarele-n fereastră, ,,Glasul” lui e primăvară, Ghiocei am pus în glastră Să-nflorească a doua oară;
Zâne-n , în haina lor scrobită, Pleacă-n câmp de dimineață; Trec, sar peste zări grăbite, Le zâmbesc bujori pe față...
Clopoțeii albi, de vrajă, Stău pe masă-n gingâșie In sclipirea lor de iie
Vine din eter o undă: Clopoței ce ne inundă;. Zâne le șoptesc să crească În grădină, sub fereastră! Clopoței din ,,câmpenească”...
POVESTE DE PRIMĂVARĂ
Un ghiocel cu o scufie cât un degetar, Cu glasul lui subțire de cleștar, Vestea într-o bună dimineață: „Bun sosit” Prințesei Primăvara. A primit Solia lui de la bătrânul Lut, Rotundul Glob, ce toate le-a știut, Dar cum Frumoasa alerga prea sus, Micul, plâpândul ghiocel s-a smuls Din brazda lui, de lângă mama tină, Suind spre a Primăverii albă mână …
Cling, cling, spuneau petalele de-omăt, Lovind în vântul ce zbura încet, Înfășurând lăstari abia pocnind Și muguri proaspeți așternuți pe grind. În dansul ei , scânteietor, în soare, Măiastra fată presăra-n răzoare Din părul ei: cer, frunze și petale, Acoperind a iernii aspre zale.
El, mândrul ghiocel, întâiul sol Ce s-a trezit din patul de zăpadă Suna lumea de flori, din stratul gol Și razele grăbite să le vadă ! Și s-au tot dus în jocul lor sprințar Spre un castel ce se numea Florar !
M A M E I Tot ce e mai albastru din cerul blând de vară, Mai alb ca neaua iernii cernută peste câmp, Mai plin de nectar dulce - potirul mic de floare, Ție-ți închin, măicuță, cu gingașul meu gând.
Te-aștept lângă geam astăzi, să fiu cu toate gata : Am pus și flori în glastră, le-am cumpărat cu tata, Un cântec pentru tine-n ascuns am învățat ! Nu am uitat cum seara-mi cântai când m-ai culcat.
Resfiri în jur lumină; mereu spuni: ,,se cuvine”, Și bucuria vieții mi-ai dat-o de la tine. * Măicuța mea iubită ești pentru mine-un crez, Simt bucuria vieții primită de la tine Cântând mereu în suflet și am să o păstrez.
NĂLUCIRI
Din clopoţel un clinchet de sonet, Un sunet firav ca un Si pe-o coardă, Un firicel, încopitat de-o hoardă, Se tot ridică într-o rână, încet...
Îşi face loc cu greu prin praful tinei Nădăjduind către a apei rază- Mirajul însetatului spre-o oază... Nedumerită lumea-ntreabă: Cine-i ?
Se rupe-n franjuri armonia serii, Fragil se-nşiră trilul din peniţă, Cum creşte iarba-n uscăciunea verii...
Şi când prind vreo silabă pe igliţă Îmi construiesc statui din fumul cerii Şi-aud năluci cântând în foi de viţă.
S Ă R B Ă T O A R E
Am adus în dar o floare celei mai gingașe flori, Ca de fiecare dată, Martie, de-atâtea ori ! Timpul a trecut, doar clipe, peste pragul viselor Și-a lăsat în urmă maldăr de sublim multicolor. Astăzi fuge mai departe, peste anii tot frumoși, Cu succese mărunțele, sau cu pași mai viguroși. Are prinsă-n poala hainei o pleiadă de arici; Toți se scutură-n cărare și se pierd cu poante mici. Drumul netezit în cale se desface tot mai lin, Visele prind mereu viață, ca în basmul „Cătălin”. Generoasă, răbdătoare cu bieții inoportuni, Stă ca o regină-n jilțu-i, printre răi și printre buni... Este mică ? Este mare ? Sufletul ne spune mult: Martie vesel, printre ierburi: ,,LA mulți ani, Mulți ani ! Tumult !
DE ZIUA MAMEI
De ziua ta, măicuța mea cea buna, Dac-aș putea ți-aș prinde în cunună Toți trandafirii zărilor, ușori Și cântecele ca pe niște flori Și razele de soare și de lună! Pe toate ți le-aș împleti-n cunună... Dar până cresc nu pot, oricât aș vrea, Decât să te iubesc, măicuța mea !!!
Montreal de Melania Rusu Caragioiu
|
de Melania Rusu Caragioiu 2/29/2024 |
Contact: |
|