Catrene migrenogene
Un truc periculos
Un troc dezonorant în ÚE, Din care unii-și fac statuie: Ca să renunți la dreptul veto, Să ceri în loc un câștig néto.
Culmea perfidiei
Să faci o țară crematoriu, Să hăcuiești un teritoriu Ș’apoi să zici cu m’en fich-ism: „Eliberare de nazism!” ?...
Dacă tot te referi la istorie
Prin istórii slóbodă Ca vodă prin lóbodă, Gura-ți nu-și dă autogol Cu imperiul mongol??
Agresor pacificator?
Acum, că a halit Crimeea Și-o halcă groasă de ciolan, Tot el să sară cu ideea Să-ncheie pace ... pe maidan?!
Mult așteptatul interviu cu liderul de la Kremlin
Un jurnalist din Vest a vrut să-i ia Un interviu briant, nu oareșice. Citindu-l, comentează- o chehaiá Că muntele-a născut un șoarece.
Dar la aproapele nu se gândește?
Din grea robie greu salvat De rugi ca prin vedénie, Pe sine doar se vede-n stat, Ceilalți – hójma-n bejénie.
Argument, nu glumă!
Ni-i NATO scut, îmi spune-un ins, să nu mă tem. Nu cred? Pot să-mi confirme și la circă. Nu doar acest teméi - l-a pus în joc - suprem, Ba și-un pariu: o litră de poșircă!
Și noi, din Est, am vrea-n UÉ reprezentare
N-a fost, în exprimarea lui livréscă, Vreun apropó cuiva să-i tragă clapa, Nici vorbă nu, dar toți au înțelés că El bate șaua să priceapă iapa.
Cine să ne insufle siguranța?
Când vezi probleme cum dezbat, Mai importanți ar fi, e-hé, Comentatórii din TV, Nu responsabilii de stat.
Explicație de diasporean a fenomenului de emigrare în masă la români
Nu manque d’argent doar, sărăcia Ne mână-n beznă să fugim: Tupeul, nula, cumătria, Prostocrația ca regim.
Lângă gârlă, la răcoare, Pun alegerĭle la cale
Sub o salcie pletoasă Doi boși grei, dându-se huța, Își frământă tărtăcuța Cum s-o dea, piatra, din casă.
-Eu o litră, tu o litră, Fata mea nu se mărită!
-Fata ta s-a mărita, Da tu zestre ce i-i da?
-Dac-ajungem la-nțelegeri, Votăm comasări de-alegeri, Patruzeci de perne mari Cu voturi pentru primari, Patruzeci de perne mici – Sfetnici să votăm și vici, Și la perne – zeci de fețe Pentru șefii de județe...
-Nu-ți fie cu supărare, Fata ta s-a mărita, Dacă i-i mai da ceva: Loc la prezidențiale!
-Cuscre, dar hapsân ești, zău, Nu te temi de Dumnezeu? Las că ești tu din Buzău, Dar nici eu din Melesteu. Nu spuneai mata-n priér Că te simți bine premĭer?! Drept care partidul meu, La impas luând aminte, M-a propus la ce-i mai greu: Candidat la Președinte!
-Dacă nu, rămâi, măi tată, Cu fata nemăritată. Ne-ntâlnim după alegeri Pentru alte înțelegeri.
Joc de glezne
Că se-nțeapă pe la spate, La scovérgi prin șandramále Nu-i un semn că s-ar desparte De ciolan și portparale.
Demosul votează liste
Sunt țări unde aleșii-aleg Cine e candidatul lor Și doar la noi – ce fac, ce dreg – E-un drept doar al ...partidelor.
Generos, în an electoral, guvernul
La orice tentă de protest Guvernul, receptiv, cedează, Căci vin alegerĭle pe șest Și atuncea cine mai votează?
Poliția față-n față cu protestatarii
Să dea - poliția - e-n stare La sumeție vreo ghioldumă, Văzându-i, însă, pe tractoare, A înțeles că nu-i de glumă.
Tentativă eșuată de a-i lua cu zurbaua
Guvernu-a pus, pe-ascuns, dar ca normal, Impozit pe concediul medical. Bolnavii, -n draci: că n-o să-i mai voteze, Și guvernanții – hai să-l anuleze.
Da un bir pe aer nu s-ar cere?
Consultația la medic e cu plată? Dar asigurarea n-o include? La ghișeu – o replică-ndesată? Oare Cel-de-Sus nu vă aude? Púneți-o, în anul lui Dragon, Și pe bioxidul de carbon!
Peștii hrăpăreți din energie Vădit constrânși de plafonare, Cei din engie-așteaptă, șfei, Râvnita liberalizare Să pună prețul ce-l vor ei.
Cât au să ne tot umfle „băieții deștepți” din energie factura? Borțoasă, ne-a ajuns la os factura, Tu dai c-un yaht și-un Rolls-Royce lovitura. De grijă zici că-i mori poporului, Când gata ești să-i scoți și pielea lui?!
Din agențiile bănoase Și statul ia ciubuce grase (Să-i pese de gâbele noastre?) Las’ că băieții de săltat Ne-au cocârjat cu – grea – factura, Cu generoase dări la stat Și-acestuia i-astupă gura.
Speculă crasă cu energia electrică Vor, i-acuzi tu, să te prade, Ei - că piața hotărăște. Cum, dar, când în lume scade, Numai la noi prețul crește?
Ce nu ne spun judecătorii despre hoțul prins și pus la dubă Câți bani ardea prin zări virgine, O știm și noi și-o știn chiar bine, Dar câți din banii ce-a furat Au fost restituiți la stat?
Celor care ar vrea să privatieze serviciile medicale Sănătatea-n patria lui pește Cum s-o trecem, scali, voi, la privat?! Sănătatea nu se târguiește, Ci-i un drept asigurat de stat!
Când din cauza unui copac nu vezi toată pădurea De necrezut să-și ia vreun ins Concediu că-l dor spatele. Mai grav când - pentr-un hoț neprins – Bolnávi, plătim noi toatele.
Se mai vrea primar cinci ani Că i-i jale de guzgani Rugi în strană la vecérnii Și la polunóșnițe, Nu cumva, în dricul iernii, S-aducă și plóșnițe.
Unei doamne primărițe care ne cere iar votul Ne salvezi de guzi și de gândaci? Pe corupți îi dai lui belzebut? Nu mai spune, coană, ce-ai să faci, Ci de-a dreptul, franc, ce n-ai făcut!
Un primar piroman A ars primăria-n trombă, De arhivă a scăpat. Popa l-a iertat – din tombă - Și e iar primar în sat. Iar justiția? Sucombă.
Chiar nimeni nu răspunde? Béchtel pierdem, frați Nicúla, Pfizer, Roșia Montană... Se întunecă facúla, Nu cade nicio coroană.
Dai sfaturi unde te pricepi Mă-nvață-un șef urcând în trend Să-i pișc nițel, să nu-i mușc tare. Să nu-i spun (nu pot să-l suspend): Ne últra crépidam*, cizmare?! (NICOLAE MĂTCAȘ) *Ne últra crépidam (lat.) – Dar nu mai sus de sandală!
Încercări de a anihila efectul atacului hackerilor la baza de date a Camerei Deputaților Faimoasa cibernetică securitate A informațiĭlor n-ar fi să dea o dúplică: De ce pentru mass-media-s clasificate, Iar pentru hackeri sunt de importanță publică?
Iluzii pierdute
Credeam, în al vieții drum, Că și coșul de consum Crește. Dar de ce-n crepuscul El a devenit minuscul?
Nu ne ține cureaua
Ne spun doctorii cu brio Să mâncăm produse bio, Doar că noi, cuore mio, Ne-am certat cu ele: - adio!
De la cine se-mprumută, bietul?
Președinte de consiliu de județ Cu apartament de lux în capitală De cinci mii lunar de euro – preț, Leafa lui când e trei mii, legală...
Un doctor cârpaci la gheșeft dibaci
Fu prins un doctor în boschet Că vinde droguri paușál. Cum să-i mai spui că-i ortoped, Când el e-un strâmboped real?
Nicolae MĂTCAȘ
Expediate pe 16.02.2024.
|
Nicolae Mătcaş 2/16/2024 |
Contact: |
|