Balada chiriasului negrăbit
Sa dus vremea când Topârceanu
Cu versu-i frumos curgător,
În mână-mi punea geamantanul
Și veșnic eram călător.
Trec anii, trec lunilen goană
Și n zbor săptămânile trec;
Desfac geamantanul, cucoană,
Că azi mam decis: nu mai plec!
De ce tot aceiași marotă
(Că-i bine să stau la central,
Să caut parchet, teracotă,
Electrică tot la canal)
Când viața-i destul de tihnită
Și fără confortul modern?
Îmi place sobița cu plită,
Îmi place, când fulgii se cern,
Să stau într-o poză banală,
Pe pernele cu monogram,
Primite cu foaie dotală
De când erai jună, madam!
Sadmir pe perete păunul,
Țesut în culori pe covor;
Să țin în hârtie săpunul
Ș apa so țin în urcior.
De ce să mă mut din cartierul,
În care mă știu pe de rost
Factorul, băcanul, frizerul,
Gheorghiță, sergentul din post
Și omul ce-mi vinde franzele;
Îmi dă bună ziua când trec,
Cismarul ce-mi bate pingele
Și-mi ia zece lei pentrun flec.
Îmi place vecina: o fată
Cu părul buclat, auriu
(Păcat că mi-a fost prezentată
Exact nouă luni prea târziu!)
In ziua când vine chenzina,
Acasă mă ntorc în taxi:
Să crape de ciudă vecina,
Să aibă de ce mă bârfi.
În fond, să-ți spun verde, cucoană:
De ce altă casă să-mi iau?
Inseamnă să fiu într-o toană,
Când legea-mi dă dreptul să stau.
Trec, anii, trec lunilen goană
Șin sbor săptămânile trec;
Să treacă cu bine, cucoană,
Că azi mam decis: nu mai plec!
|
parodie de Florin Iordachescu 1/11/2024 |
Contact: |
|
Informatii Utile despre Canada si emigrare.