Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Rom�nii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestină
Note de carieră
Condeie din diasporă
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouă
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastră
Traditii
Limba noastră
Lumea în care trăim
Pagini despre stiintă si tehnică
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivďż˝ 2024
Articole Arhivďż˝ 2023
Articole Arhivďż˝ 2022
Articole Arhivďż˝ 2021
Articole Arhivďż˝ 2020
Articole Arhivďż˝ 2019
Articole Arhivďż˝ 2018
Articole Arhivďż˝ 2017
Articole Arhivďż˝ 2016
Articole Arhivďż˝ 2015
Articole Arhivďż˝ 2014
Articole Arhivďż˝ 2013
Articole Arhivďż˝ 2012
Articole Arhivďż˝ 2011
Articole Arhivďż˝ 2010
Articole Arhivďż˝ 2009
Articole Arhivďż˝ 2008
Articole Arhivďż˝ 2007
Articole Arhivďż˝ 2006
Articole Arhivďż˝ 2005
Articole Arhivďż˝ 2004
Articole Arhivďż˝ 2003
Articole Arhivďż˝ 2002








 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 
Obiect în plutire - un volum de poezie de Teo Cabel

Poetul Teo Cabel (Ștefan Teodor Cabel), născut în anul 1967, este buzoian și a scris mai multe volume de versuri: Tablouri fără semnătură (2010), Merg mai departe, Labirintul, Fluture în pustiu, cronici literare și publicistică: Prezențe în Agora literară, Trepte. Este prezent în zece antologii și a publicat în revistele Bucureștiul literar și artistic, Oglinda literară, Argeș, Actualitatea literară ș.a. Este fondatorul cenaclului Ante Portas și al revistei Literadura. Despre scrierile sale s-au exprimat pozitiv Florentin Popescu, Titi Damian, Cezarina Adamescu, Marin Ifrim etc
.
Poezia care dă titlul plachetei este o cugetare asupra efectului activității scriitorului, care se îndoiește de rămânerea în timp, precum Tudor Arghezi se îndoia, într-o poezie, de divinitate. Autorul este conștient atât de efemeritatea scrisului în sine, cât și de eternitatea urmărită de fiecare condeier. Omul care stă în spatele scrisului trăiește o viață scurtă și limitată: „Drumul meu o foaie de hârtie/ De la... până la.../ cu semnătură.” A fi sau a nu fi, dictonul preluat de la William Shakespeare, este exprimat succint: „ exist/ exist?”. Poezia, căci la ea se referă de fapt autorul, nu este decât o succesiune de mici elemente, trecătoare: „O stare de picătură azi/ Una de... fulg mâine”, iar rezultatul lucrării scriitoricești este iarăși, imposibil de cuantificat: „Un gând/ O tăcere risipită în ascultare”. Cu alte cuvinte, domină nesiguranța celui care încearcă să se facă auzit, aici fiind sugerată receptarea publicului față de opera artistică.
Foarte frumoase imagini poetice, însoțite de meditații, subliniind idei considerate altunde inefabile, se află în alte piese ale acestei plachete literare de nici șaizeci de pagini: singurătatea este un personaj feminin, care pândește de după pomii din livada lui Cehov, figură căreia „îi flutura poala rochiei/ îi foșneau mânecile largi („Livada”), ziua de azi aleargă după mâine și „se ascunde ca apa în crăpături” („Numai iubirea usucă plânsul”), „visele sunt ca dinții aruncați la cioară/ pe casă” („La colțul străzii”). Femeia este o prezență permanentă și apare fie la telefon, fie în vis, fie în realitatea imediată, astfel „Printre cărți” descrie o femeie care vinde cărți într-o librărie.
Nu numai femeia iubită și femeia în general apar în aceste versuri, ci și bunica, evocându-i pe cei dispăruți, tatăl și alte rude.
Poetul rememorează timpul întunecat, când a obține o jumătate de kilogram de portocale „să ajungă la toată lumea” părea un moment norocos, o mare realizare și fericire
(„ ne împărțeai portocale/ desfăcându-le ca pe un nufăr”), în poezia „Albumul cu fotografii”.
Dimineața, moment important al zilei pentru cei care pleacă la lucru cu autobuzele, este înfățișată ca un personaj atotstăpânitor, în care „vara este uimitoare/ uită să își pună hainele pe ea” („Pe la 4,45”), iar în altă poezie este înfățișat târgul, plin de ispite, samsari, chilipirgii și reclame sau oferte înșelătoare („Dimineața la târg”).
Sunt poezii în care apare exprimată opinia despre condiția poetului și a creației artistice, uneori mai direct, alteori tangențial: „nu știu să citesc nemurirea/ caut izvorul/ orbul din mine// stau pe grămada de gunoi a vieții/ îmi fuge gândul la poem/ cuvântul de început/ nu l-am cunoscut” („Ce să fac cu nemurirea”), sau „simți/ alegi cuvântul/ sau te alege el/ (nu te crede așa mare demiurg)” („Biografia alegerii”), sau „poezia nu are coadă/ nici topor/ devine stare fibroasă/ cu multe inele” (În oraș”).
Și în altă poezie este prezent motivul plutirii, al obiectelor din mecanica plutirii, care „pulsează în pieptul tău”, până „când înaltul se suprapune cu cerul/ în tine izbucnește muzica// obiectul este o ființă/ ar vrea să fie pasăre/ pasărea s-ar face om?” („Te uiți în sus”).
Negreșit, poetul Teo Cabel este dăruit cu harul creației literare, universul său îmbrățișând multiple aspecte ale vieții reale, plină de satisfacții și, în egală măsură, de nereușite, și exprimând extazul, uimirea sau simpla observație în legătură cu fenomenul creației literare.



Corneliu Vasile








Corneliu Vasile    10/25/2023


Contact:

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian