Versete vinil - acrilice
VECINEI
Sapă, soro,- n curte, sapă,
Până scoți mâlul din apă.
N-o face pe șmechera,
Că ne seacă Dunărea!
NEÎNFRÂNARE
De grija ta să-i pese sau de-a lumii,
Când ea chitea din fașă a săpa?
Ba de-ar mânca-o, Delta, Karakum-ii,
Vecina tot își sapă groapa sa.
LA CANAL SE LUCREAZĂ ZI ȘI NOAPTE
Nu vede domnia, draga,
O navă săpând cu draga?
Tâlcul: Nu știe bărbatul
Cea ce știe tot satul.
DE CE NU REACȚIONEAZĂ ONG-URILE LA DEZASTRUL ECOLOGIC DIN DELTA DUNĂRII?
ONG-urile nu tac
Dacă superi un gândac,
Și nu strigă „S.O.S!” sau „Stop!”
Când distrugi un biotop??!
ONG-URILE-S DE VINĂ!
Cum ați vrea s-avem hidrocentrale
Ori, de-a lungul țării, autostrăzi,
ONG-uri când ne stau în cale?
Să le smulgem ca pe niște mlăzi!
O INIȚIATIVĂ ÎN PARLAMENT CONTRA ACTIVISMULUI CIVIC AL ONG-URILOR
De ce-n cazul Répedea*
Activiștii dorm: sfor! sfor! ?
Spada lui Damocle, grea,
Spânzură pe capul lor.
*Aluzie la canalul Bâstroe (rus. Bâstroe – rom. Répedea).
LEAC DE TACĂ
Tac canalele trompete,
ONG-urile starlete…
Li s-a dat o-mbucătură
Și-au și luat apă-n gură?
CÂND I-I ÎN PERICOL HABITATUL
Poate, omul, laș un pic,
Să umble cu ciocul mic,
Dar barza, cu ciocul mare,
Când i-i viața la-ncercare?
AVIZ POLITICIENILOR
N-am intrat – nu vă-mbufnați,
La vecini nu tréceți hatul.
Când va fi – o să aflați,
Știe el, iluminatul.
NU DOAR UNII, CI TOȚI DEMNITARII SĂ CITEASCĂ PRESA
Noi ți-am însușit preceptul:
Informat – poți discuta.
N-ar fi bine, înțeleptul,
Să-l urmezi și dumneata?
CE ȘTIU EI ȘI NU ȘTIM NOI DESPRE DRAGARE?
Ce știe președintele nu știe premierul.
De ce-ar ști premierul miniștrii nu au știre.
Dar până s-a-nțelege vătaful cu boierul,
Câți popânzaci din Deltă-or ajunge cimitire?!
PATRONULUI CARE ANGAJEAZĂ MUNCITORI STRANIERI
N-ai să-i treci prin raze roentgen
Să le fii pe veci tu popa,
Dar, de-i scapi în Europa,
Nu intrăm în veci în Schengen.
PARADOX (CÂND LEGEA VIENEZĂ CONFUNDĂ NIQAB-UL CU MASCA)
N-aveai mască-n pandemie,
Plăteai ștraf niscái parai.
Tot în public, azi, Mărie,
Iei amendă dac-o ai.
ȚIȚEIUL RUSESC SE MAI SCURGE ÎN EUROPA?
Ne-a prins bine lecțiunea:
Banii n-au miros de floare,
Căci, de când cu sancțiunea,
Nici țițeiul miros n-are.
ARME-N LOC DE UNT?
Când îți chiorăie stomacul,
Dar iei arme-n loc de unt,
Ăsta-i semn c-ai dat de dracul:
Și el sur, și tu – cărunt…
PLAGIAT
Duși cu ruble și-autocarul
La concert în Lujnikí;
La protest în PMAN*- cu carul,
Lei și suflete …kakí.
*PMAN -Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău.
COLABORARE RODNICĂ
Ce generos cu noi Azerbaidjanul!
De ce se strâmbă unii c-am pus botul?
Conductă nu-i s-aducem gaz-metanul?
Păi să-l aducem, dar, cu …feribotul!
SUB PRESIUNEA PROTESTELOR, PARTIDUL DE GUVERNĂMÂNT AL GEORGIEI RENUNȚĂ LA PROIECTUL LEGII „AGENȚILOR STRĂINI”
Legea agenților străini,
Respinsă de popor, nu trece.
Învățu-aleșilor gruzini
Și pentru-ai noștri e-un duș rece?
UNUI INSTIGATOR LA RĂSTURNAREA CONDUCERII POLITICE A RM
Ai vrea să dai regimul jos
La mine, în Moldóvia?
Au n-ar fi, boss, mai cu folos
La tine, în Moscóvia?
PE SOCIALIȘTII ȘI COMUNIȘTII DIN RM I-A PĂLIT DINTR-ODATĂ DRAGUL DE „LIMBA MOLDOVENEASCĂ”
Nu mai e limba care le puțea,
Pe care n-o vorbeau și n-o vorbesc
(Le-ntoarce nasul izul „țărănesc”!)?
Le-a devenit de-odată cea mai cea?!
LIMBA ȚĂRII SE NUMEȘTE CA ȘI ȚARA SAU CA ȘI NEAMUL CARE O VORBEȘTE?
Cei ce spun că limba țării
Se numește ca și țara
Ne-ar sfeti, mai acătării,
Situația, contrara:
SUA – e americana?
Canada – canadiana?
Brazilia – braziliana?
Elveția - elvețiana?
Belgia – e belgiana?
Vatican – e vaticana?
Kosovo – e cosovară?
Marmará - limba marmáră?
NUMELE CORECT: LIMBA ROMÂNĂ
Dac-au constatat savanții,
A conchis Academia,
Curtea a decis, jurații,
Să-ți exhibi la ce prostia?
UNA E CETĂȚENIA,
ALTCEVA ESTE ETNIA
Născuți la țară sau oraș,
Suntém bălțeni, măntași, vădași.
La alt nivel – în ce raioane –
Călărășeni, drochieni, leoveni,
Drept cetățeni – trei milioane –
Suntém cu toții moldoveni,
Iar ca etnii – români și ruși,
Ucraineni și bieloruși,
Evrei, țigani și găgăuzi,
Vreo doi ceceni, vreo doi franțuzi…
Acum, un sfat pentru intruși:
Așa cum rușii volgieni
Sau rușii baltici, moldoveni
Sunt, la origini, etnici ruși,
La fel ROMÂNII MOLDOVENI,
Olteni, bucovineni, oșeni,
Transilvăneni sau dobrogeni,
Românii voievodineni
Și-n alte țări ai lor frățâni,
Întâi de toate, sunt ROMÂNI.
SÂNGELE APĂ NU SE FACE
Într-un colț străine speze
Două state vietnameze
Au creat și-au vrut creare
Două limbi, două popoare.
Planul forțelor străine-a
Eșuat atât de bine,
De cântau toți la marimbă:
Un popor, un stat și-o lImbă!
Țări croite-n două-n lume:
RFG și RDG.
Un popor și-o limbă-anume
Le-au vrut două (cât pe ce).
Nu le-a mers și nu le place:
S-au unit pe timp de pace
Și din două-au ajuns una,
Una pentru totdeauna!
Cum să-i spui străinului,
Să-i explici mankurtului
Că în lume-un alt drept nu-i:
Doar al adevărului?!
Cum s-ajungă românească
Halca raptului, rusească,
Unde-a dres un monstru-jimbă
Un alt neam și-o altă limbă?
Timpul dă verdict la rece:
Tot ce nu-i firesc nu trece.
Va trona, deci, ce-i firesc:
Graiul, sacrul, românesc,
Neamul, bravul, românesc,
Fiica, mândră, românească,
Mama să și-o regăsească.
PENTRU CE PROTESTEAZĂ LA CHIȘINĂU MOBILIZAȚII SOCIALIȘTILOR ȘI COMUNIȘTILOR?
Nu-i doare că e frig în casă,
Le suflă vântu-n buzunare,
Că n-au ce pune-n blid pe masă,
Acum pe ei de limbă-i doare,
Nu cum s-o-nvețe, s-o vorbească,
Ci numai cum să se numească.
DE VORBĂ CU RUȘII „MOLDOVENI” DE LA PROTESTUL DIN CHIȘINĂU CARE NU NE VORBESC LIMBA, DAR NE ÎNVAȚĂ CĂ-I „MOLDOVENEASCĂ”
Amice rus, din Moscova venit,
Ai fost, și nimeni nu contestă, moscovit.
Tu, cel din Domnul Mare Novgorod,
Novgorodean îți e obârșia-n izvod.
Din Kolâmá venit sau din Urál,
Siberian îți spui, și-i natural,
Dar nu vorbești nici limba moscovită,
Novgorodeană sau siberiană,
Ci RUSA, de la mama moștenită,
Și ești, siberian, novgorodean sau moscovit,
Întâi de toate RUS și-apoi misit.
Și eu, la fel, născut că-s în Moldova,
În Maramureș, Oaș sau pe Olteț,
Sunt moldovean, moldavă-mi este slova,
Ori moroșan, oșean, oltean isteț,
Dar nu vorbesc o limbă oltenească,
Transilvănean-&moroșan-moldovenească,
Ci una, de la mama: cea ROMÂNĂ,
Iar vița mea ce-a fost – o să rămână
Și eu ce-am fost – pe veci am să rămân:
Fac parte – auzi? – din NAȚIA ROMÂNĂ
Și numele generic mi-i ROMÂN!
STAT SUVERAN CU LIMBĂ PROPRIE DE STAT
Rusa cât era jupână,
A mea era „țărănească”.
Când româna e stăpână,
Ei o vor „moldovenească”.
LUNGA ȘI ANEVOIOASA CALE A REVENIRII LA GRAFIA LATINĂ
În viața unui grup zis etnic
Să treacă vrând la scris latin
Eu nu mă bag, că nu-s cretin.
Tu te-ai băgat: emul și sfetnic.
ÎNCET, DAR SIGUR
Cât oare-o să le doară-n foale
Ce-s eu ca limbă, stat, popor?
Minorități naționale -
Nu și-ar vedea de treaba lor?
DACĂ-ȚI MIROASE RĂU, DE CE-ȚI BAGI NASUL?
Descinseși din taigá-n tohoarce,
Te-am omenit, cum e firesc…
Și azi de limba-mi ți se-ntoarce,
Dar mă înveți cum s-o numesc.
CERINȚĂ VITALĂ NORMALĂ
Nu súntem tauri, nici centauri,
Da-n ce pustiuri, jungle, prérii
Un grup venit de pe coclauri
Nu vrea să-nvețe limba țării?
CU AVIONUL PENTRU VIP-URI PE BANI PUBLICI LA SOȚIE-N PRAG?
Un privat lainer de lux
Nu-l ia orice mușteriu
Pentru, -n drum spre Benelux,
O escală la Sibiu.
ȚOPÂRLĂNIE BALCANICĂ
Negocieri. Un virus stând pe vine.
Niponii și românii poartă mască.
Doar Vodă nu. Oare ce hram o ține,
Încât de protocol îl doare-n bască?
SECRETOMANIA DE LA CAP SE … PROPAGĂ
Domnul Președinte-al țării
Nu ne-ar spune prin ce CSAT
Costurile deplasării
Au ajuns secret de stat?
STRINGENȚĂ
La ce necesități avem, gust de exotic,
N-am supsona nevoia unui Air Force One.
Un singur risc: la morgu-ne egotic
Nu l-am schimba-n transport cotidian?
CAPITALĂ CULTURALĂ EUROPEANĂ SUB ÎNALTUL PATRONAJ AL CUI?
Culturală ca dotare,
Ai avut – trist – ghinionul
Că, la inaugurare,
A lipsit însuși … patronul.
DE CE SE VOR FI TEMÂND DE VULG?
Instituțiile de stat
Ce propagă transparența
Tocmai și-au secretizat
Lefile și opulența.
CE INPUT ȘI CE OUTPUT!...
Când să urce, asta-i lege:
„Noi vom face!”, „Noi vom drege!”,
Când să spună ce-au făcut,
Tot guvernul parcă-i mut.
CE L-AM MAI PENÍ, PNRR-UL!
Cu proiecte-ale lui pește,
Raportări apă de ploaie,
A lucra – mimăm – nemțește,
Dar controlul ne despoaie.
AVERE LA …NEVEDERE
Când avem salarii speciale,
Avem dacă pensii speciale,
Mai e mult pân’ vom avea – oficiale –
Declarații de avere speciale??
D’ALE POȘTEI ROMÂNE
Poștă, parc-ai fi cu cai,
Duci coletul în doi ai,
În loc de Mangalia,
Tocmai în …Mongolia!
PERICOLUL NESOLUȚIONĂRII PROBLEMEI PENSIILOR SPECIALE
Necazul bunilor n-a prins a-l stinge.
Îl arde țâfna mutrei ifosarde?
De-al specialilor nici nu se-atinge,
Chiar dac-ar fi să pierdem miliarde.
AȘA AU RENEGOCIAT SIRENELE NOASTRE PLAFONAREA PENSIILOR DIN PNRR?
Cântau fugi de la Pazvante Vodă
Că vor renegocia PNRR,
Să aflăm de la CE* în codă
Că n-a fost depusă nici o cerere.
___________________________________________
*CE – Comisia Europeană.
NU FAC LEGI. EI LE VOTEAZĂ!
Credeați că parlamentarii ar fi cei care fac legi?
Aș! Ne decepționează înșiși foștii lor colegi.
Ei de ce să nu-și aloce niște sume forfetare
Să retribuie experții ce le scriu urgent și clare?
FUGA ȘEFILOR DE RĂSPUNDERE
Oameni – din sistem – de paie,
Toți fac uz de-un frust remediu:
Cum se-ntâmplă-o dănănaie,
Cum plecați sunt în concediu.
STIMULATOARE DE LA MORȚI LA PREȚ DUBLU?
Un popă, cică, -și puse de-un suport,
Luând și de pe viu, și de pe mort.
Un doctor – să nu intre în păcat? -
Și de pe pacient, și de la stat.
PERSONAJ GOGOLIAN ÎNTR-UN TIMP ORWELLIAN
Cícikov-ul crudei noastre sorți
Un specific are-al lui aparte:
Nu mai vinde azi suflete moarte –
Defibrilatoare de la morți!
UNUI MEDIC PRETINZÂND INTRODUCEREA CONTROLULUI MEDICAL OBLIGATORIU
Ușor să-l faci îndatorire
Fără acces, buneți, rigori.
Să crezi în însănătoșire,
Când, până treci controlul, mori!
BUNĂSTAREA CREȘTE, DOAR CĂ NU SE VEDE?
Cică scad prețurile-n piață,
Duduie economia,
Dar cu jebu-ți nu se-nsoață
Un leuț măcar, nu mia…
UNDE TREBUIE, EXISTĂ ȘI SUSTENABILITATE
Ministrul de finanțe-n zale
E gata pentru apărare:
Sunt bani de pensii speciale,
Dar nu-s de pensii ordinare.
LIBERTATE DOZATĂ ȘI-N CAPITALISM?
Ești cenzurat în spațiul ciber,
În tot talâmu-n curs al firii
Și tot mai crezi că ești om liber
Cu o poliție-a gândirii?
TACĂ-ȚI PLISCUL!
Temuta de mai ieri cenzură
Cerea să-ți pui lácăt la gură.
Azi CNA, grozav ca fiscul,
La jeb te frige - să-ți ții pliscul.
LABILITATE (HOTARUL DINTRE DEMOCRAȚIE ȘI AUTOCRAȚIE)
Hotaru-ntre pretinsa grijă publică
Și interesul criptic al puterii
E-atâta de labil, încât și-o dúplică
Devine lesne-un clenci al acuzării.
ACOMODARE LA NOILE REALITĂȚI
Teza din antichitate:
„Să-i domíni vrei? Îi dezbínă!”-
În noua realitate:
„Mituiește-i și-i alină!”
REDUCTIO AD ABSURDUM (DE CE NU SE DOREȘTE REFORMAREA PENSIILOR SPECIALE)
O lege de salarizare unitară,
O alta – de pensionare unitară
Cum naiba să le pui în aplicare
Când nimeni nu mai poate-a profitare?
HÂTRIE DE GUVERN (DE CE NU PLAFONEAZĂ PREȚURILE LA NIVELUL DE DINAINTEA CREȘTERII LOR?)
Un guvern lasă să crească
Prețu-, -ntâi, de patru ori
Și-apoi pune popritori:
Ne dă, vezi, … mană cerească.
SPECULĂ LEGALIZATĂ?
Untul, laptele și oul
Au ajuns bunuri de lux.
N-ar fi trebuit cargoul*
Să fi survenit c-un fux?
___________________________________
*Cargoul – Aici, sens figurat: conducerea; guvernul.
SCUMPIREA AVANTAJEAZĂ GUVERNUL
Scump la pharma, pâinea-n hală,
Energia la pachet…
O scumpire generală –
Pricopseală la buget.
TOȚI AU TĂBĂRÂT PE UNUL
Nu vedeți că rupt i-i jebul,
Samsar, stat și vânzător?
Toți vă-mbogățiți pe ghebul
Amărâtului popor.
STATUL EȘTI CHIAR DUMNEATU!
De la grajd și pân-la piață
Prețul, hoț, s-a sextuplat,
Iară tu, vătaf-bobleață,
Să dai vina tot pe stat?!
LUNGUL ȘI ÎNTORTOCHEATUL DRUM DE CONSTITUIRE A SUPRAPREȚULUI DE LA PRODUCĂTOR LA VÂNZĂTOR
State, chiar nu poți vedea
Cum înfloare specula?
Prețu-l ia producătorul,
Supraprețul – vânzătorul.
Specula de n-o să pice,
Te vom socoti complice.
SAC FĂRĂ FUND
Dacă banii-ți vin pe față,
Încât, poți să zici, prosperi,
De ce te-mprumuți pe piață
Mult mai lacom decât ieri?
FATUM?
Tot ce mișcă-n țara asta: pâine, suc, medicamente,
Merge totul de mânuță cu cucoana de inflație.
Amărâtei doar de pensii niște rațiuni demente
Îi tot dau peste mânuță și-o aruncă în dizgrație.
REPLICĂ LUI MOȘ BODRÂNGĂ CEL FĂȚARNIC
Ce obraz să-l faci pe om să creadă
Prețurile c-au început să scadă
Și puterea s-o ignori de cumpărare
A produselor de bază-alimentare!
PREȚURILE LA MEDICAMENTELE PRODUSE ÎN ROMÂNIA RACORDAȚI-LE LA PENSIILE PACIENȚILOR, NU LA INFLAȚIE
Spre-a nu excedá-n extensii,
Fixând prețul la pastile
Pentru cei ce mor cu zile,
Ajustați-li-l la pensii.
ȘTAFETĂ PENTRU URMAȘI
Nu doar lipsa, sărăcia,
Șovăiala pașilor -
Și rambursul, datoria
El le las’ urmașilor.
SPOR LA SALARIU PENTRU RISC DE ÎMBOLNĂVIRE?
Bieții! Stând la monitoare
(Ba: șezând la monitor!),
S-au gândit: da n-ar fi oare
Chip să ceară înc-un spor?!
UN SPOR NOU: PENTRU SUPRASOLICITARE NEUROPSIHICĂ?
Ruinare ultra-/supra- neuropsihică
Numai la cei ce activează-n ANI?
O, ce cutíe ați deschis, fatidică!
S-o-nchidă cum Pandóra sau titanii?
DACĂ RISCUL DE STRES SE PLĂTEȘTE…
Dați-mi spor că, la cutremur,
Grinda mă poate strivi,
Că, de șef, încep să tremur,
Iar de lucru – a mă speti.
PE CÂND – MAREA JUDECATĂ?
De scumpit ai tot scumpit,
De-mprumut – împrumutat,
De penet ne-ai jumulit,
De bănuți ne-ai scuturat,
Dar cu banii de-mprumut
Ori cu cei ce s-au pierdut,
N-o fi nimeni întrebat:
„Spune, lupe, ce-ai mâncat!”
UNUI MINISTRU CARE ÎȘI ACORDĂ PREMII SIE ȘI FAMILIEI
A mai apărut un geniu?
Pugilistă? - Arată-mi-o,
Că, de nu, mie-mi dau premiu.
Mie și lui tată-mio.
ȘI ÎN PLINĂ-ACTIVITATE, ȘI CU PENSIE VIAJERĂ
Da, funcția e efemeră,
Dar cât e în activitate,
Simbria&pensia viajeră
Nu sunt în contrarietate?
VIITORUL NI-I ASIGURAT DE REZERVA DE NĂDEJDE A PARTIDULUI
Dacă tineretul cântă:
„Cu Ciorpacu președinte
România dă-nainte!
Cu Ciortacu marțafoi
România dă-napoi!”,
Viitorul nu-l frământă,
Place-i jocul: Unu, doi,
Și-nainte, și-napoi!
CANDIDATUL LA PREȘEDINȚIE LEVITEAZĂ
Nu le taie bulibacul
Macaroana sau maneaua,
Semn că-i place dananaua,
Dar și táca: vila „Lacul”.
Expediate pe 19.03.2023.
|
Nicolae Mătcas 3/20/2023 |
Contact: |
|
Informatii Utile despre Canada si emigrare.