Semnificația Acoperământului Maicii Domnului
Sărbătoarea Acoperământului Maicii Domnului vorbește despre protecția și grija maternă pe care Fecioara Maria o revarsă asupra oamenilor. „Acoperământul” este, pe de o parte, un văl sau un omofor, dar mai ales un simbol al rugăciunii și ocrotirii prin care credincioșii se simt apărați și mângâiați în momente grele.
Originea sărbătorii vine din secolul al X-lea, când, potrivit tradiției, Maica Domnului s-a arătat în Biserica Vlaherne din Constantinopol, în timpul unei privegheri de noapte. Orașul era amenințat, iar oamenii se rugau cu lacrimi. Atunci, Sfântul Andrei cel Nebun pentru Hristos a văzut-o pe Fecioara Maria înconjurată de îngeri și sfinți, rugându-se pentru lume și întinzându-și vălul peste cei prezenți, ca semn al ocrotirii divine. Minunea a fost percepută ca un mesaj clar: Maica Domnului veghează asupra credincioșilor și a întregii creștinătăți.
Această imagine a fost transpusă în icoane, unde Fecioara este înfățișată sus, cu vălul întins peste mulțimea adunată jos. Scena subliniază rolul ei de mamă și mijlocitoare către Dumnezeu. Pentru credincioși, Acoperământul înseamnă nădejde și alinare: oricine, oricât de împovărat ar fi, poate găsi adăpost sufletesc sub rugăciunile și ocrotirea Maicii Domnului.
De-a lungul timpului, sărbătoarea s-a răspândit în întreaga lume ortodoxă, fiind deosebit de iubită în spațiul slav, unde poartă numele de „Pokrov”. Numeroase biserici au fost închinate Maicii Domnului sub acest hram, inclusiv celebra catedrală Sf. Vasile din Moscova. Și în România există multe biserici cu hramul „Acoperământul Maicii Domnului”, dovadă a evlaviei și încrederii credincioșilor în protecția Fecioarei.
Pe 1 octombrie, Acoperământul Maicii Domnului este marcat în calendar cu cruce roșie, semn că vorbim despre un praznic de mare însemnătate. Este o zi în care credincioșii sunt chemați la odihnă, rugăciune și cugetare duhovnicească, iar tradiția ortodoxă pune accent pe respectarea ei cu bunăcuviință.
Se spune că în această zi nu se lucrează și nu se fac treburi gospodărești grele. Sunt evitate munca istovitoare, lucrul la câmp, spălatul rufelor, cusutul sau alte activități casnice solicitante, tocmai pentru ca ziua să rămână dedicată rugăciunii și liniștii. La fel de important, tradiția avertizează că nu este bine să te cerți sau să rostești vorbe grele, pentru că supărarea și cearta alungă pacea pe care sărbătoarea o aduce, notează Pravila.com.
De asemenea, se recomandă cumpătare: fără excese de mâncare și băutură, fără petreceri zgomotoase care ar distrage sufletul de la rostul zilei. În schimb, credincioșii sunt îndemnați să participe la slujbe, să se roage, să facă milostenie și să petreacă timp alături de familie.
Aceste „interdicții” nu sunt reguli aspre, ci mai degrabă expresii ale respectului față de ziua sfântă. Străbunii credeau că cine muncește sau nesocotește sărbătoarea riscă să piardă ocrotirea Maicii Domnului. Astfel, odihna, pacea și faptele bune de pe 1 octombrie sunt felul prin care oamenii mulțumesc pentru protecția ei, așezându-și viața sub binecuvântarea și „acoperământul” Fecioarei.
De ce se sărbătorește pe 1 octombrie
Data de 1 octombrie are o încărcătură aparte, pentru că tradiția spune că în această zi, în anul 910 sau 911, Maica Domnului s-a arătat în Biserica Vlaherne din Constantinopol. Orașul era amenințat de o invazie, iar credincioșii, adunați la rugăciune, au văzut-o pe Fecioara Maria întinzându-și vălul peste ei ca semn de ocrotire. Potrivit cronicilor, pericolul s-a risipit, iar cetatea a fost salvată. De atunci, 1 octombrie a rămas ziua de pomenire a acestei minuni, văzută ca dovadă a grijii Maicii Domnului față de poporul creștin.
Inițial o sărbătoare locală a Constantinopolului, Acoperământul Maicii Domnului s-a răspândit cu timpul. Prin secolul al XII-lea, a ajuns să fie cinstit cu mare evlavie în Rusia kievană, unde cneazul Andrei Bogoliubsky a introdus-o în calendar și a ridicat o biserică pe râul Nerl în cinstea Ocrotitoarei (1165). Astfel, popoarele slave au devenit unii dintre cei mai mari cinstitori ai Acoperământului, chiar dacă, paradoxal, strămoșii lor fuseseră cândva printre cei care amenințaseră Bizanțul.
A1 octombrie rămâne data tradițională a praznicului în aproape toată lumea ortodoxă, deși există diferențe de calendar: în bisericile care urmează stilul vechi (iulian), sărbătoarea cade pe 14 octombrie. O excepție este Grecia, unde, din 1952, Acoperământul este celebrat pe 28 octombrie, asociat cu Ziua „Ohi”, sărbătoare națională care amintește de refuzul Greciei de a capitula în fața invaziei din 1940.
Nelu Popescu
|
Nelu Popescu 10/1/2025 |
Contact: |
|
Informatii Utile despre Canada si emigrare.