Sus pe Dealul Cãpãțânii
Sus pe dealul Cãpãțânii, loc de vaier și durere Stã pe cruce rãstignit și-ntre doi tâlhari în cuie Domnul nostru Iertãtorul iar sub cruce-ai mare jele Plânge Maica Preacuratã ruga Ei spre cer îmi suie
Nu e nimeni sã-i mângâie sufletu-ncercat de-amar Plânge cerul și suspinã chiar și vântul nu adie Crucea grea purtatã-n spate pe-a urcușului calvar Chiar și ea se Prea-sfințește cu a jertfei Lui trezvie
Lemn sfințit cu al Lui sânge plin de viațã și putere Trupul Domnului se frânge, precum miezul unei pâini Coasta sulița-i strãpunge n-are nicio mângâiere Decât ruga lui fierbinte, cuielor bãtute-n mâini
Numãrate-i sunt clipite soarele se-ascunde în nori Ochii-ncețoșați de lacrimi, înspre Tatãl cel iubit, Își îndreaptã a Lui strigare, așa cum de-atâtea ori Glasul Lui se-aude stins „Tatã, pentru ce m-ai pãrãsit?”
Și apoi precum un înger ce-și întinde-a lui aripe Se ridicã ușor spre ceruri înspre Tatãl Dumnezeu Lãsând omul cu-a lui viațã și speranțe risipite Sã-și desãvârșeascã calea, cât cu bine cât cu greu.
Îl purtãm cu toți în suflet, rostuite ne sunt toate Pasul nost` nu-i șovãielnic câtã vreme e cu noi N-avem teamã de nimica cât în inimi avem parte De-L avem pe Domnu-n gânduri, întru unul suntem doi
Viața noastrã-i Înviere, prin Hristos și-a Lui Luminã De-l chemãm cu drag ne-ajutã, fiindcã-i cel ce ne iubește Ne e frate și bun prieten, este-al raiului grãdinã Cã prin lemnul crucii sfinte, jertfa Lui ne Mântuiește
Vasile Victor Luca
|
Vasile Victor Luca 5/1/2025 |
Contact: |
|