Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Romļæ½nii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestinć
Note de carierć
Condeie din diasporć
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouć
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastrć
Traditii
Limba noastrć
Lumea īn care trćim
Pagini despre stiintć si tehnicć
Gānduri pentru Romānia
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhivļæ½ 2024
Articole Arhivļæ½ 2023
Articole Arhivļæ½ 2022
Articole Arhivļæ½ 2021
Articole Arhivļæ½ 2020
Articole Arhivļæ½ 2019
Articole Arhivļæ½ 2018
Articole Arhivļæ½ 2017
Articole Arhivļæ½ 2016
Articole Arhivļæ½ 2015
Articole Arhivļæ½ 2014
Articole Arhivļæ½ 2013
Articole Arhivļæ½ 2012
Articole Arhivļæ½ 2011
Articole Arhivļæ½ 2010
Articole Arhivļæ½ 2009
Articole Arhivļæ½ 2008
Articole Arhivļæ½ 2007
Articole Arhivļæ½ 2006
Articole Arhivļæ½ 2005
Articole Arhivļæ½ 2004
Articole Arhivļæ½ 2003
Articole Arhivļæ½ 2002


La steaua care-a răsărit




Despre Mihai Eminescu au vorbit şi au scris toţi marii noştrii oameni de cultură, au vorbit şi scris personalităţi ale culturii universale, vorbesc profesorii īn şcoli, īi cercetează opera īmpătimiţii, īi recită sau cīntă poeziile īndrăgostiţii şi tot nu ne mai săturăm de el. Ceea ce fac eu acum este o plăpīndă contribuţie la rememorarea naşterii celui ce a fost „cea mai īnaltă īncorporare a inteligenţei romāneşti”. (Titu Maiorescu).
Atīt de important a fost debutul său literar din 1870, īncīt īn Les grandes dates des litéreatures étrangčres – Presa Universitară Franceză, 1969 – el a fost aşezat līngă apariţia Istoriei Literaturii Italiene (de Sanctis) şi de cea a romanului Posedaţii (de Dostoievski). Eminescu avea douăzeci de ani, nu deţinea nici un titlu universitar, dar vorbea despre Sheakespeare cu o īnţelegere care uimea şi ne uimeşte şi pe noi acum. Tot ce ne-a lăsat el īn cei circa cinsprezece ani de muncă şi creaţie, de la articolele scrise īn ziarul Albina din Pesta, la prima ediţie a Poeziilor, īngrijită de Maiorescu, la paginile de filozofie, la traducerea Criticii Raţiunii Pure, a lui Kant, la cele patruzeci şi patru de caiete ce conţin circa şapte mii de file de manuscris, şi pīnă la cele „ cīteva mici lucruri cuminţi” īn Fīntīna Blanduziei, face dovada unei puteri de cuprindere a lumii şi a valorilor ei cum desigur n-a mai arătat-o nici o altă persoană din cultura romānă.
Pentru plăcerea amintirii vorbei şi gīndirii lui Eminescu, voi reda cīteva pasaje nu din poeziile sale, ci din publicistica sa:
„Ce să vă spun! Iubesc acest popor bun, blīnd, omenos, pe spatele căruia diplomaţii croiesc charte şi rezbele, zugrăvesc īmpăraţii despre care lui nici prin gīnd nu-i trece; iubesc acest popor care nu serveşte decīt de catalici tuturor acelora ce se īnalţă la putere- popor nenorocit care geme sub măreţia tuturor palatelor de gheaţă ce i le aşezăm pe umeri”. – Manuscrisul 22-57
„A persecuta naţionalitatea noastră nu īnseamnă īnsă a o stinge, ci nu mai a ne vexa şi a ne īnvenina īmpotriva persecutorilor. S-apoi, ni se pare că nici un neam de pe faţa pămīntului nu are mai mult drept să ceară respectarea sa decīt tocmai romānul, pentru că nimeni nu este mai tolerant decīt dīnsul. Singure Tările Romāneşti sunt acelea īn care din vremi străvechi, fiecare a avut voie să se īnchine la orice Dumnezeu a voit şi să vorbească ce limbă i-a plăcut”. – Iaşi, 1876, Curierul de Iaşi
„Romānia va trebui să urmeze direcţia ce i-o va prescrie interesul bine īnţeles al naţiei romāneşti. A protesta şi a umbla cu protestele pe la uşile īmpăraţilor, a căuta pentru a nu găsi şi a bate pentru a nu ţi se deschide e un rol nu numai nedemn, dar şi nefolositor. E mai bine ca lumea să aibă trebuinţă de tine, iar nu tu de lume, - de aceea, se īnţelege că politica „extremei precauţii” trebuie să rămīie a noastră şi să nu cultivăm nici o periculoasă simpatie pentru Orient sau Occident, căci singura simpatie ce ne este permisă e aceea pentru neamul romānesc, oriunde s-ar afla el pe pămīnt şi care vede īn existenţa noastră garanţia existenţei sale”. Iaşi, 1876, Curierul de Iaşi
„Asta am dori să intre īn convingerea oricăruia – trebuie ca cetăţeanul să vază că fără muncă şi fără capitalizarea ei, adică fără economie, nu există libertate. Cel care nu are nimic şi nu ştie să se apuce de nici un meşteşug – dă-i toate libertăţile posibile, tot rob e, (...) – căci, e cu totul indiferent dacă īnchizi o pasăre īn colivie sau ai strīns de pretutindeni grăunţele din care ea se hrăneşte”. Bucureşti, 1883, Timpul
„Eminescu īnsuşi, spune Gh. Bulgăr īn - Eminescu Coordonate Istorice şi Stilistice ale Operei – a dat pilde de muncă fără preget, fără vreo pauză, īncordat şi consecvent combativ, pīnă la căderea condeiului din mīnă, pīnă la īntunecarea acestei geniale minţi”.
Imi exprim speranţa că plăcerea versului lui Eminescu ne va fi satisfăcută pe de-a īntregul dacă postul de radio Nostalgia va mai da curs īncă o dată acelei fericite inspiraţii de a ni-l oferi pe Eminescu prin gura actorului Ion Caramitru, aşa cum a făcut-o īn cursul toamnei trecute.






Viorel Neacsu -Toronto    1/12/2004


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian