Abolirea Monarhiei si exilarea Regelui Mihai făceau parte din planul de sovietizare a României
Contextul international si deciziile luate fără ca românii să fie consultati au sortit esecului încercările Regelui Mihai I de a opri sovietizarea si comunizarea României. Puterile democratice ale lumii nu l-au sustinut pe tânărul Rege care, prin actul de la 23 august 1944, grăbise victoria Aliatilor, scurtase războiul cu sase luni si salvase vietile a sute de mii de oameni. Aranjamentele dintre marile puteri condamnaseră deja România la totalitarismul comunist. În România, desi tară aliată cu Natiunile Unite, la 6 martie 1945, pentru asigurarea comunizării tării, trimisul lui I.V. Stalin, Vîsinski, îl impune prim-ministru pe Petru Groza. A doua zi după instalarea Guvernului Groza, pe 7 martie 1945, conducătorii comunisti si reprezentantii Moscovei au semnat un plan ce prevedea comunizarea României în trei ani si dezvoltarea institutiilor comuniste în deceniul următor. Punctele mai importante erau: • desăvârsirea reformei agrare prin confiscarea mosiilor si ruinarea proprietarilor • desfiintarea armatei si crearea uneia noi, din diviziile Tudor Vladimirescu si Avram Iancu si din ofiterii ce se aflau în URSS • lichidarea băncilor prin atacuri împotriva PNL • desfiintarea micilor proprietăti tărănesti pentru a-i capta pe tărani în sistemul colectivist • suprimarea firmelor care făceau afaceri cu Occidentul, în favoarea exportului spre Uniunea Sovietică • suprimarea partidelor istorice, chiar prin răpirea si uciderea membrilor lor • crearea unei militii populare de tipul NKVD • îndreptarea populatiei rurale spre industrie si, în fine, abdicarea Regelui si exilul familiei regale Guvernul pro-moscovit, prin teroare si violentă, sub protectia trupelor de ocupatie, a falsificat grosolan alegerile parlamentare din 19 noiembrie 1946, a lichidat opozitia democratică, a semnat un tratat de pace antinational (februarie 1947), acceptând pierderile teritoriale determinate de aplicarea Pactului Ribbentrop-Molotov, a abolit Monarhia la 30 decembrie 1947. Momentele principale premergătoare abdicării sunt: înlocuirea ministrului de externe în noiembrie 1947, când Tătărăscu îsi dă demisia, iar în locul lui este numită Ana Pauker (aceasta înlocuieste imediat tot personalul diplomatic), altă miscare fiind înlocuirea generalului Lascăr, la Ministerul Apărării, cu Emil Bodnăras. Din acel moment partidul avea toate mijloacele să pună în aplicare planul. În noiembrie 1947 Regele Mihai a fost invitat să ia parte la nunta Principesei Elisabeta, actuala Regină a Angliei. Petru Groza, în calitate de presedinte al Consiliului de Ministri nu a întârziat să aducă avizul guvernului, recomandând acceptarea invitatiei. Conducerea comunistă, în mod tacit, îl invită să rămână în străinătate. Regele Mihai, care îl înfruntase în trecut pe Ion Antonescu si pe dictatorii Germaniei si Uniunii Sovietice, nu s-a sfiit să revină la Bucuresti, ca să împartă soarta tării cu restul natiunii. Reîntoarcerea Suveranului nu a convenit treimii comuniste - Ana Pauker, Vasile Luca si Gheorghe Gheorghiu-Dej - care a trebuit să ia în grabă măsuri pentru alungarea Regelui. Marti, 30 decembrie 1947, primul-ministru, Petru Groza (cu pistolul în buzunar) si secretarul general al PCR, Gheorghe-Gheorghiu-Dej, îl santajează pe Rege, că, dacă nu iscăleste abdicarea în acea noapte, vor fi omorâti 1.000 de studenti arestati pentru că manifestaseră în favoarea Regelui. În această situatie gravă, Mihai a spus: "Nu va curge sânge din pricina mea!", si a semnat abdicarea. Prezidiul Parlamentului comunist, întrunit în seara zilei de 30 decembrie 1947, proclamă Republica Populară Română. Comunistii au înlocuit ilegal Regenta cu „Prezidiul Republicii Populare”. Printre semnatarii „proiectului de lege” cu privire la componenta prezidiului (din care făceau parte C.I.Parhon, M. Sadoveanu, I. Niculi, St. Voitec, Gh. Stere) s-a numărat si Nicolae Ceausescu, alături de agenti ai Moscovei.
Nota Observator
Fragment din pagina realizată de Carmen Ionescu, Alexandru Dumitru, Bianca Ionită care contine convorbiri cu Regele Mihai, declaratii ale soferului regelui, ofiteri , martori ai abdicari Mai multe informatii la http://www.alexcd.eu/rador/30_dec_1947/ http://www.rador.ro/info.shtml?cat=628&news=88521
|
Observator 12/30/2010 |
Contact: |
|
|