Vechi traditii populare in Ianuarie
Prima săptămină din ianuarie este marcată de două importante sărbători crestinesti: Botezul Domnului (Boboteaza) pe 6 ianuarie si Sfintul Ion pe 7 ianuarie. Toti romanii se duc la biserică, de Bobotează, pentru a lua apă sfintită, atit de necesară pentru tămăduire si purificare. In satele si orasele asezate pe maluri de ape, tinerii se intrec să scoată la mal crucea aruncată de preot in apa inghetată. Cel ce va reusi va avea parte numai de bine.
Ziua de Bobotează marchează sfirsitul ciclului de sărbători dedicate Anului Nou si este inchinată purificării mediului inconjurător, in special a apelor, de forțe malefice. De Bobotează se colindă, se soroceste vremea si belsugul holdelor in următorul an, se deschide cerul și vorbesc animalele. La riturile creștine de sfințire a apei, de botezare a credincioșilor, de scufundare a crucii in apă, poporul a adăugat numeroase practici de purificare: stropirea, spălatul sau scufundarea rituală in apa riurilor sau lacurilor, strigături și zgomote, aprinderea focurilor, afumarea vitelor și a anexelor gospodărești.
Ca alimente rituale, de Bobotează sint specifice piftia și griul fiert. In ajun, preotul sfințește casele cu apa care a fost sfințită in dimineața aceea după liturghie. Oamenii țin post negru pină ce vine preotul și beau intii din această apă sfințită.
In ziua de Bobotează, după liturghie, preotul impreună cu enoriașii fac o procesiune spre un lac, riu sau vreun izvor, pentru slujba Sfințirii Apelor. Cind incepe slujba, vinătorii și pădurarii satului impușcă peste ape ca să alunge duhurile necurate. Astăzi, acest obicei a păstrat doar semnificația festivă a unui foc de artificii, fiind lipsit de simbolism. Dacă este destul de frig, se pregătește o cruce de gheață pentru a marca locul slujbei, iar la sfirșit preotul aruncă in apă o cruce de lemn pe care feciorii satului se reped să o scoată, chiar dacă este ger de crapă pietrele. Se spune că in ziua aceasta, toate apele pămintului sint sfințite; de aceea femeile nu spală rufe pentru următoarele opt zile pină la sfirșitul praznicului.
Credințe și obiceiuri populare
Boboteaza era asociată din vechime cu gerul, dar datina străveche nu ține cont de numărul gradelor, mai ales că există in viața romanului grade mult mai importante: de țuică, whisky etc. Și chiar dacă puțini mai respectă datina străveche, ea nu a căzut in uitare. In unele sate, oamenii pregătesc sărbătoarea de Bobotează prin manifestări specifice tuturor sărbătorilor, izvorite din tradițiile populare. Se colindă, se fac și se prind farmece și descintece, se află ursitul, se fac proorociri ale timpului și belșugului in noul an.
Iordănitul femeilor este o tradiție care se mai păstrează in satele din nordul țării. Pe vremuri, femeile se adunau in grupuri mari la cineva acasă, unde aduceau diverse alimente (ouă, făină, carne) și băutură. După ce serveau masa, spunind că se iordanesc, ele cintau, jucau și chiuiau toată noaptea. Dimineața ieșeau pe stradă, unde luau pe sus bărbații care apăreau intimplător, ducindu-i cu forța la riu și amenințindu-i că-i aruncă in apă dacă nu se răscumpără.
In noaptea de Bobotează, fetele iși pun busuioc sub pernă pentru a-și visa ursitul. Din bătrini se spune că, in noaptea de Bobotează, fetele cărora le arde de măritiș trebuie să lege pe inelar un fir roșu de lină ori mătase, de care să innoade o rămurică de busuioc luată de la popă și să pună apoi crenguța sub pernă. Seara se face o turtă de făină foarte sărată; nu se bea apă, ci doar un strop de agheasmă, apoi se mănincă turta și se merge la culcare. Noaptea, tinerele iși vor visa ursitul. In plus, fetele care cad pe gheață in ziua de Bobotează pot fi sigure că se vor mărita in acel an.
Se spune că apa sfințită din acea zi are puteri miraculoase; că ea nu se strică niciodată; că apele rămin sfințite timp de două pină la șase săptămini, timp in care nu se spală rufe in apa curgătoare; cu apa sfințită se stropesc vitele și nutrețul lor; apoi fiecare gospodar bea cite puțin pe nemincate pentru a-și curăța și sfinți sufletul.
Pină la Bobotează expiră termenul de pețire al fetelor; perioada de la Ajunul Crăciunului pină la Ajunul Bobotezei este plină de vrăji de dragoste și ghicit premarital. In noaptea de Bobotează fetele numără parii de la gard, ghicesc in oglindă, răscolesc in focul din vatră pentru a ieși scintei și apoi spun: Cum sar scinteile din jăratic, așa să scinteie și inima lui și nu intețesc focul, ci intețesc inima lui!
Aflarea rodului este o practică magică de prorocire a anului la Sannicoara sau la Bobotează. In noaptea sărbătorii se taie crenguțe de la diferiți pomi fructiferi și se pun intr-o oală cu apă la temperatura camerei locuite. După modul cum infrunzesc și infloresc rămurelele se apreciază dacă anul va fi bogat sau sărac in fructe. Local, copiii foloseau crenguțele inflorite ca sorcovă in ziua de Anul Nou.
|
Observator 1/1/2004 |
Contact: |
|
|
