In memoriam Basiliu Ratiu de Noslac
In memóriam
BASILIU RATIU de NOSLAC
(25 Dec. 1783 – 12. Dec. 1870)
Canonicul, Prepozit Capitular, de pie memorie, Basiliu RATIU de Noslac (Nagylak) a fost preot, teolog si dascăl respectat, patriot pasoptist, ctitor al bisericii Familiei Ratiu din Turda Veche, semnatar al Pronunciamentului de la Blaj, fondator al primei scoli românesti din Turda si a Eforiei Familiei Ratiu din Turda, precursoarea Fundatiei Familiei Ratiu înfiintată de la Londra.
Datorită lui Basiliu Ratiu purtăm noi azi numele latin Ratiu si nu Rácz sau Ratz. Tot lui îi datorăm azi faptul că suntem încă români crestini si vorbim româneste si datorită si lui si descendentilor săi, Transilvania a rămas si va rămâne românească.
Basiliu Ratiu a fost o personalitate de mare anvergură a epocii sale: intelectual desăvârsit, teolog respectat, un adevărat Nestor al preotilor români din Transilvania, dascăl eminent, patriot nationalist autentic, revolutionar pasoptist activ, ctitor, fondator si membru fondator al unor institutii culturale si participant activ la toate evenimentele importante ale poporului român pentru emancipare natională, politică si culturală de la jumătatea veacului al XIX-lea, asa cum au fost toată generatia pasoptistă, fericit numită de către Acad. Stefan Pascu ca a doua generatie a Scolii Ardelene.
Vasile s-a născut în ziua de Crăciun a anului 1783, fiind primul fiu al lui Gligor si al Mariei Ratiu, români neuniti, din cartierul cunoscut cu numele între români sau la Rătesti, situat în partea de răsărit a orasului Turda. A fost botezat cu prenumele Vasile. Tatăl său, Gligor Ratiu, a fost fiul lui Stefan si nepotul lui Pascu, asa cum erau identificati în acele vremuri, cu două trepte de precursori mai jos, descendent al vechii familii nobiliare românesti din Transilvania, Ratiu de Nagylak.
Vasile, viitorul Basiliu, a fost dăruit de natură cu inteligentă si cu robustete fizică deosebită. A început studiile la scoala din Turda, apoi a urmat cursurile Colegiului Reformat din Aiud. Continuă studiile la Blaj, fiind luat sub ocrotire de către însusi marele cărturar Petru Maior, membru de frunte a Scolii Ardelene. De la Blaj ajunge la Cluj, la Colegiul Piarist, după care se reîntoarce la Blaj unde urmează cursurile teologice. La finele anului întâi de studiu, obtine o bursă la Colegiul Pazmaneum din Viena. Ȋn anul 1810 este hirotonit preot celib în Biserica Sfânta Barbara, unde numele său poate fi văzut pe lista celor consacrati în această biserică. Ȋn anul 1811 sustine doctoratul în teologie si filosofie la Universitatea din Viena si revine în Transilvania, fiind numit profesor de filosofie si prefect de studii la Seminarul din Blaj, unde preda Dreptul Canonic si Istoria Bisericii.
Personalitatea lui Basiliu Ratiu începe să se manifeste din plin la Blaj. Dascăl si pedagog înnăscut, este omagiat de către Timotei Cipariu în autobiografia sa, publicată de către Prof. Stefan Manciulea în anul 1940: După ce învăta-i a ceti româneste, în toamna următoare mă făcu tata să învăt si cu litere latinesti. D. Basiliu Ratiu, acum prepozit, pe atunci profesor la Blaj, venea de multe ori la casa preotească si servea în zilele de sărbători. Cu acest prilej tatăl meu făcu-se cunostintă cu tânărul preot, si odată mă prezentă lui, spunându-i că stiu ceti româneste, ce vreau să învăt si cu litere, si nu am Abecedariu. Domnia lui îmi promisese că-mi trimte unul de la Blaj si într-o după amiazăzi văzui pe frate-meu că mi-l si aduce. Eu numai decât mă apucai să învăt a cunoaste literele. (pe atunci în scolile din Transilvania se învăta româneste cu litere slavone)
Prof. Zenovie Pâclisanu într-o conferintă tinută la radio în ziua de 8 Iunie 1942, despre personalitatea Canonicului, Acad. Ion Micu Moldovan spunea: A început a învăta carte la scoala din sat (fost Vârfălău, acum Moldovenesti lângă Turda), a fost dus apoi, în chiar cursul primar, de canonicul Basiliu Ratiu, ctitorul frumoasei si bogatei parohii românesti din centrul orassului Turda.....la Blaj unde a rămas....
Pe foarte multi membri ai familiei si copii de români din Turda si împrejurimi i-a purtat la studii si i-a ajutat să ajungă oameni idependenti si respectati. Bărbat energic si impunător, educat si cu o mare putere de convingere, este numit în anul 1813 de către Consistoriul Episcopal paroh în Ocna Mures, foarte aproape de Noslac, locul de obârsie al familiei noastre, unde a reusit să obtină o subventie pentru paroh si casa parohială din partea administratiei austriece a salinei. A condus această parohie până în anul 1819, când a fost numit Protopop de Turda. A preluat conducerea parohiei în ianuarie 1820, slujind la biserica din Turda Nouă, biserica greco-catolică a „sovagăilor” (tăietorilor de sare) până în anul 1824, când a fost numit Canonic la Blaj.
Ajuns la Turda, orasul său natal, Basiliu împlineste lăsământul mamei sale de a ridica o biserică nouă pentru credinciosii greco-catolici si foloseste averea personală si a familiei ca să cumpere un teren în centrul orasului unde construieste, ajutat fiind de familie, Biserica cu hramul Adormirea Maicii Domnului din Turda Veche, sfintită în 15 August 1839. Au rămas în memoria colectivă a vremii cuvintele profetice rostite de către Basiliu Ratiu de la amvonul bisericii din Turda, în care el a crezut toată viata:
Cine casă clădeste două vieti trăieste, iară cine biserică zideste, de-a pururea vietuieste !
Biserica ctitorită de către familia Ratiu a fost atestată prin înzidirea tabloului lui Basiliu Ratiu în balconul corului si prin existenta mormintelor ctitorilor din curtea bisericii. Recent, au fost repuse în sacristia bisericii tablourile: Prep. Cap. Basiliu Ratiu, Dr. Ioan Ratiu si Protop. Nicolae Ratiu (nepotul si respectiv strănepotul lui Basiliu Ratiu), au fost reabilitate monumentele vechi si au fost ridicate trei noi si frumoase monumente închinate ctitorilor bisericii. De-a lungul timpului, până în anul 1948 în această parohie au slujit doar preoti propusi de familia Ratiu sau din familia Ratiu. După constructia bisericii, Basiliu Ratiu intentează un proces familiei Bethlen care detinea pământurile de la Noslac, cerând restituirea proprietătilor confiscate pe nedrept de Principele Rakoczi al II-lea si obtine o despăgubire de 20.000 de florini. Cu acordul familiei, Basiliu Ratiu foloseste acesti bani pentru a construi scoala confesională si locuinte pentru învătători. Basiliu Ratiu a mai donat 5 iugăre de pământ în folosul bisericii, 12 iugăre în folosul parohului si 5 iugăre de pământ în folosul cantorului. Tot el este cel care a cumpărat teren pentru cimitirul românilor atât greco-catolici cât si pentru românii ortodocsi, deoarece acestia nu erau lăsati să fie înmormântati în oras. După Marea Unire, o parte din terenul cumparat de către Basiliu Ratiu în centrul Turzii a fost donat bisericii ortodoxe unde a fost construită monumentala Catedrala Ortodoxă cu hramul Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril, sfintită în anul 1935.
În anul 1824, Basiliu se reîntoarce la Blaj. Bucurându-se de o mare autoritate în rândul profesorilor a fost numit Rectorul Seminarului Diecesan în perioadele: 1827 – 1832, 1834 – 1839 si 1842 – 1845, fiind unul din cei mai longevivi rectori ai acestei institutii. Prin lectiile sale si prin organizarea de reprezentatii teatrale în Seminar, a introdus un curent national care a ajuns la cunostinta oficialitătilor maghiare din Cluj si a intrat în conflict deschis cu acestea, având de suferit din acest motiv.
Basiliu Ratiu este unul din semnatarii Petitiei din 10 mai 1860, când un număr de 176 de intelectuali români iubitori de neam si cultură, în frunte cu mitropolitul Alexandru Sterca Sulutiu si episcopul Andrei Saguna, au înaintat o petitie guvernatorului Transilvaniei, prin care cereau aprobarea înfiintării unei reuniuni, a cărei chemare să fie lătirea culturii poporale si înaintarea literaturii cu puteri unite, viitoarea ASTRA.
Ȋn anul 1867 a fondat Eforia familiei Ratiu din Turda. Aceasta a construit piata orasului cu tarabe, depozite si camere de închiriat pentru negustori, obtinând astfel venituri pentru parohie. Primul presedinte al Eforiei a fost nepotul lui Basiliu Ratiu, Dr. Ioan Ratiu, viitorul memorandist. La sugestia acestuia s-a construit o frumoasă clădire cu etaj în incinta pietei, spatiile închiriate sporind veniturile Eforiei. Aceste venituri erau folosite pentru acordarea de burse tinerilor români trimisi să studieze la scolile din Transilvania si din străinătate. Eforia a fost precursoarea Fundatiei Familiei Ratiu înfiintată în anul 1979 la Londra de către Ion Ratiu.
Basiliu Ratiu a fost implicat în organizarea si desfăsurarea Revolutiei de la 1848 din Transilvania alături de nepotii săi: Nicolae Muresan (martir în anul 1849), Ioan Ratiu Tribunul si Ioan Ratiu (viitorul memorandist).
Personalitate complexă, membru activ al generatiei pasoptiste ardelene, Basiliu Ratiu a făcut parte dintre organizatorii Adunării Nationale a românilor de pe Câmpia Libertătii (râtul grecilor cum i se spunea atunci), din 3-5 Mai 1848 de la Blaj. A participat la Conferinta pregătitoare din 2 Mai de la Blaj alături de ceilalti conducători revolutionari pasoptisti ardeleni, moldoveni si cei din Tara Românească. Iată cum consemnează Istoricul Gelu Neamtu din Cluj acest moment: Ajunul adunării, 2/14 Mai 1848 cădea într – o duminică. Conferinta pregătitoare se tine în Catedrala Blajului. Piata din fata impunătoarei biserici gemea de lume. Tribunii salutau poporul cu cuvintele: Cristos a înviat! Libertatea a înviat! Catedrala era plina până la refuz, ortodocsi si greco – catolici amestecati, uitând orice deosebiri confesionale. După isprăvirea liturghiei, episcopii Ioan Lemeni greco – catolic si Andei Saguna ortodox se declară frati, fără fătărie si-i îndrumă pe credinciosii români să se considere la fel. Conferinta se deschisese la ora 10 cu câteva cuvinte rostite de către Vasile Ratiu, după care, asteptat, dorit si chemat, într-o furtună de aplauze Simion Bărnutiu urcă pe sugest si îsi începe discursul
Istoria a consemnat că propunerea pentru ridicarea monumentului memorial de pe Câmpia Libertătii a fost făcută de către Basiliu Ratiu. Timotei Cipariu în gazeta Adunării Nationale de la Blaj, Organu Natiunale, relatează amănuntit cum au decurs lucrările în zilele adunării: .... la încheierea celei de a doua zi a Adunarii Nationale de la Blaj din 16 mai 1848, Poporul se dechiara multumitu si asceptatoriu numai se se temple catu mai curundu. D. Racz (Basiliu), proiecta a se radica un monumentu demnu de Natiunea romanescă intru eterna memoria a acestoru dile gloriose. Fu acchiamatu. Monumentul propus de Basiliu Ratiu a fost ridicat după revolutie pe Câmpia Libertătii din Blaj si desi distrus de mai multe ori de către sovinii unguri, poate fi văzut în curtea palatului mitropolitan. Basiliu Ratiu a fost ales să facă parte din delegatia ce urma să prezinte împăratului hotărârile Adunării, constient fiind de importanta acestei miscări pentru libertatea poporului român. A sustinut întotdeauna ideea că slujitorii Bisericii trebuie să lupte pentru drepturile românilor, pentru deplina egalitate în fata legilor, fără deosebire de neam si origine etnică. În opinia lui, conducătorii bisericii trebuiau să tină cont de evolutia si de ritmul vremurilor si nu trebuie să se limiteze în a propovădui numai cuvântul lui Dumnezeu, ci trebuie să învete poporul român noile idei despre Libertate, Egalitate si Fraternitate, deviza revolutiei din Tara Românescă. A fost sustinător înfocat al reînvierii valorilor si virtutilor romane (latine) în rândul maselor largi populare românesti, deviza revolutiei din Transilvania.
Intelectual desăvârsit, a publicat în anul 1854 lucrările Istoria Besericească si Dreptul Canonic. Celelalte lucrari ale sale nu au putut fi tipărite întrucât manuscrisele au fost distruse în timpul evenimentelor revolutionare.
A fost propus să fie ales Episcop al Bisericii Române Unite în anul 1853, ales fiind Alexandru Sterca Sulutiu, primul mitropolit al Bisericii Române Unite. Din anul 1855 a devenit prepozit al capitlului mitropopitan.
La 85 de ani, alături de ceilalti semnatari ai Pronunciamentului de la Blaj din 1868, a fost acuzat de crimă, trimis în judecată si amenintat cu exilul, însă el a afirmat în repetate rânduri: În Pronunciament nu este decât adevărul. Lege-mă într-o sută de pente, bucuros mor pentru dânsul în temnită.
Basiliu Ratiu a fost un om de statura si tăria unui atlet, cu temperament puternic, foarte muncitor, cumpătat, iubitor de Biserică si cu deosebită atentie fată de cei din familia sa. A întemeiat prima scoală confesională românească din Turda. Tot ce a câstigat în cei din urmă ani ai vietii sale, a fost consfintit spre scopul acesta, astfel încât vorbele sale: eu trăiesc pentru scoala din Turda, exprimau purul adevăr. Ȋntreaga sa avere, după moarte, a donat-o în folosul scolii din Turda. Este considerat părintele sufletesc al familiei Ratiu, fiind îndrumătorul si călăuzitorul ei, îndemnând-o să-si iubească neamul si să lupte pentru dreptate, cu credintă în Dumnezeu. Astăzi, după 170 de ani de la sfintirea bisericii din Turda-Veche credinciosii români se pot ruga în biserica construită pentru ei de către Basiliu Ratiu. Cu bunăvointa parintelui paroh Pr. Marius Cocan si efortul membrilor familiei, pe fatada Bisericii Familiei Ratiu din Turda Veche va fi înzidită Pisania alături de istoricul bisericii.
Pater Patrum Familiae BASILIU RATIU de Nagylak – Noslac a trecut la cele vesnice în urmă cu 140 de ani pe 12 Decembrie 1870 si se odihneste alături de alte mari personalităti ale neamului nostru în cimitirul Bisericutei Grecilor din Blaj. În gazeta Transilvania a asociatiunii ASTRA, din Ianuarie 1871 se scria: Înmormântarea s-a făcut în 14 decembrie 1870, după masa, cu toată pompa cuvenită înaltei demnităti a repausatului. În fruntea celebritătilor era Excelenta Sa Mitropilitul si canonicii mitropolitani. În jurul sicriului urmau cei aproape defunctului, care aflând stirea tristă s-au luptat cu toate greutătile drumului si au venit din Turda si din alte locuri mai depărtate spre a da prea bunului unchi cea din urmă pomenire.
În ziua de 12 decembrie 2010 va fi comemorat la Blaj, protopărintele famile noastre, Prep. Capit. BASILIU RATIU
08.11.2010 Mircea Dimitrie RATIU, Ioan Gheorghe RATIU
|
Ioan Gheorghe Ratiu 11/2/2010 |
Contact: |
|
|
