Cetatea Sucidava
Cine ajunge în orasul teilor, cum este supranumit orasul Corabia, învăluit timp de două luni pe an în mireasma florilor, intră într-un veritabil templu al civilizațiilor, care s-au succedat aici vreme de sase milenii.
Începuturile locuirii umane în această zonă, aflată la confluența Oltului cu Dunărea, datează din epoca neolitică, perioadă în care s-au asezat cele dintâi comunități aparținând culturii Vădastra II. Mărturiile de cultură Sălcuța, urme ale asezărilor traco-dace de la Sucidava, ale cetății si necropolelor daco-romane din aria Celeiului, vorbesc despre o vatră străveche care îsi dezvăluie treptat misterele.
MIRACOLUL ISTORIEI
Pe malul stâng al Dunării, în partea de sud a orasului Corabia, în cartierul numit Celei, se află cetatea Sucidava care a apărut ca important centru economic si militar al tribului geto-dacic sucii. După cucerirea Daciei, pe locul actual al comunei Celei s-a ridicat un castru roman care a contribuit la dezvoltarea orasului civil Sucidava. Cetatea militară romană a fost zidită pe locul fostei cetăți geto-dacice în vremea împăratuluiAurelian (270-275) si rezidită în timpul lui Constantin cel Mare ( 306-337). Cetatea a rămas parte a imperiului si după retragerea aureliană din anul 275 e.n.
DESCOPERIRI
În incinta cetății romano-bizantine, care se întinde pe o suprafață de două hectare si din care se mai păstrează zidurile si turnurile de intrare, în număr de 8, au fost descoperite în urma săpăturilor, începând din 1936 bazilica romano-bizantină, din secolul al IV-lea, cel mai vechi lăcas de cult, clădirea hypocaust ( sistem de încălzire roman prin pardoseală), datând din secolul al VI-lea e.n., piciorul podului lui Constantin cel Mare inaugurat în 328, construit peste Dunăre în vremea sa, poarta Constantiniană care face legătura între pod si cetate, fântâna romană din secolul al II-lea e.n., băile romane ( thermae), străzi pavate. De asemenea a fost descoperit un sicriu în care se aflau oasele unui om (schelet) de 1,96 metri ( într-o perioadă în care oamenii abia atingeau 1,60 metri), mai multe gropi menajere în care au fost găsite solzi de peste, oase de animale ierbivore, o lamă de silex, cărbuni, cenusă, fragmente ceramice. Obiectele descoperite în cetate sunt un opaiț executat dintr-o pastă cărămizie, fără decor, o piesă de bronz de la o apărătoare nazală a unui coif, un cuptor pentru copt pâinea, din pamânt ars la rosu, țigle cu inscripția ( COH) ORS III care indică cohorta a III-a a Legiunii aV-a Macedonia, monezi de bronz, furcă de tors, multe obiecte ceramice care au fost conservate.
Primele cercetări stiințifice au debutat în anul 1901 sub îndrumarea lui Grigore G. Tocilescu. Din anul 1936 până in 1981 au fost continuate de Dumitru Tudor.
ZEIȚA NEMESIS
Specialistii români si lumea stiințifică mondială asteaptă încă vestea descoperirii la Sucidava-Corabia, a ceea ce arheologii speră să găsească: templul zeiței Nemesis, protectoarea cetății, despre care se stie că a existat potrivit unei inscripții ce spune că doi înalți curialis de la Sucidava au ridicat în cinstea zeiței Nemesis un templu. Până în prezent lucrările arheologice nu au confirmat acest lucru.
FÂNTÂNA SECRETĂ - IZVORUL IUBIRII
Cercetătorii si vizitatorii continuă să fie atrasi de minunea păstrată vreme de 14 secole în pământul fortăreței: fântâna secretă, monument unic în arhitectura romano-bizantină. Ea este spectaculoasă prin sistemul de construire si valoarea arheologică. În 1958 un localnic, descoperind întâmplător niste ziduri vechi de cărămidă, a atras atenția asupra lor profesorului Tudor Dumitru, care cerceta zona cetății de mai mulți ani. Asa a iesit la lumină fântâna secretă situată în partea de sud a cetății.
Construcția subterană are două componente: puțul propriu-zis, aflat la o adâncime de circa 18 metri de la nivelul platoului cetății si coridorul de acces lung de 26 de metri, care coboară din incinta fortăreței până la izvor. Puțul are forma unui turn înalt de 4,5 metri, cu pereții grosi de 85 de centimetri, lucrați din cărămizi legate cu mortar de var amestecat cu cărămidă pisată. Coridorul este format dintr-o boltă de cărămidă care coteste în pantă până sub zidul de incintă al cetății, apoi urcă spre nord până la platforma superioară de unde iese la suprafață. Acestei fântâni i se spune si izvorul iubirii si reprezintă una dintre cele mai mari descoperiri arheologice din vechea cetate.
Legenda spune că apei din izvorul nesecat îi este atribuită virtutea de a înteți iubirea cuplurilor, de a-i uni pe cei despărțiți. Un obicei al zonei este acela că miresele si mirii coboară după nuntă la izvorul subteran, luând din apa miraculoasă, pentru eternitatea legăturii. Fântâna rămâne, în pofida lipsei de popularitate, pe măsura excepționalei importanțe arheologice, o ademenitoare chemare spre împlinirea iubirii si a setei de viață. Miracolul fântânii multiseculare se cere perpetuat.
|
Felicia Mircea 11/2/2010 |
Contact: |
|
|
