Nasterea Maicii Domnului - Sfanta Maria Mică
Iubiții mei frați în Hristos, v-ați gandit vreodată pentru care pricină Sfinții și dumnezeieștii Părinți au randuit ca praznicele împărătești să înceapă cu Nașterea Maicii Domnului și să se sfarșească cu Adormirea ei ? După cum se știe, în prima lună a anului nou bisericesc, în a opta zi a lunii septembrie, prăznuim Nașterea Maicii Domnului, iar în luna ultimă a anului bisericesc, la 15 august, prăznuim Adormirea ei. Pricina cea tainică, pentru care anul bisericesc începe și se sfarșește cu praznicele Maicii Domnului, este aceasta că prin mijlocirea Maicii Domnului, Preamilostivul Dumnezeu a binevoit a începe și a termina planul mantuirii neamului omenesc din robia diavolului și din munca iadului. Acum este vremea să arătăm cum s-a împlinit în Legea Harului această dumnezeiască faptă a nașterii Maicii Domnului. În Palestina, în orașul Nazaret, era un om ce se chema Ioachim și soția lui, Ana. Acești soți erau drepți și plini de toată fapta cea bună, fiind de neam cinstit și împărătesc. Dar aveau mare mahnire în această viață, căci nu aveau copii. Și, în acea vreme, cei ce nu aveau copii erau socotiți ca oameni urgisiți de Dumnezeu și blestemați, după mărturia Sfintei Scripturi, care zice: "Blestemat este cel ce nu are sămanță în Sion și nu are urmași în Ierusalim". De la asemenea oameni, nimeni nu avea voie să primească hrană, iar în biserică nu erau luați în seamă și nu li se primeau jertfele pe care le aduceau lui Dumnezeu. Într-una din zile, fiind un mare praznic al iudeilor, s-au dus și Ioachim cu soția sa Ana la biserică și, pentru multa lor osardie, au vrut să dea și ei ceva jertfă lui Dumnezeu din averile lor. Dar preotul nu a voit să le primească și cu cuvinte grele îi mustră, zicandu-le: "Pentru ce îndrăzniți să aduceți jertfă lui Dumnezeu, fiind voi sterpi și neroditori?" Atunci Ioachim și Ana, umplandu-se de rușine și de mahnire, au ieșit afară din biserică. Și mergand spre casă foarte întristați, a zis Ioachim către soția sa Ana: "Pe mine nu mă îndeamnă inima să mai intru în casa mea, căci noi suntem urgisiți de Dumnezeu. Iată eu mă duc la munte și acolo voi posti și mă voi ruga lui Dumnezeu, doar se va milostivi și ne va da nouă un copil". Deci, se despărțiră unul de altul, iar Ana se duse acasă, la Nazaret. Și, după ce făcu multă milostenie, a intrat în grădină și acolo a început să se roage lui Dumnezeu cu durere și cu multe lacrimi, zicand: "Doamne, Atotțiitorule, Cela ce numai cu cuvantul ai făcut cerul și pămantul și toate cate se văd; Cela ce ai zis făpturilor Tale să trăiască și să se înmulțească; Cela ce ai binecuvantat pe Sarra, femeia lui Avraam și a născut pe Isaac la bătranețe și ai dăruit Anei fiu, de a născut pe Samuel proorocul, dă-mi și mie roadă pantecelui meu și nu lăsa să fiu de ocară între oameni, că de voi naște fiu, sau fiică, îl voi închina Ție cu toată inima și-l voi da să slujească în biserica slavei Tale" (I Regi 1, 11). La fel și Ioachim, bărbatul ei, mult rugandu-se în munte și plangand cu durere din inimă, a auzit Dumnezeu rugăciunea și suspinurile lor. Apoi trimițand pe arhanghelul Gavriil la Ioachim în munte, i-a zis: "Bucură-te, Ioachime, și te veselește că am venit să-ți vestesc că vei avea o fiică ce va naște în feciorie pe Împăratul lumii, Dumnezeu! Deci, lasă întristarea și amărăciunea sufletului tău și te du la casa ta, că a auzit Dumnezeu rugăciunea ta. Numai să ai nădejde tare în cuvantul meu și să-i mulțumești lui Dumnezeu". Acestea zicand îngerul lui Dumnezeu, s-a dus în grabă și la Ana și îi zise aceste cuvinte: "Ano, Ano, s-a auzit rugăciunea ta și, iată, vei naște o fiică și-i vei pune numele Maria, de care toate popoarele pămantului se vor bucura". Deci, Ioachim, auzind cuvantul arhanghelului Gavriil, se duse vesel la casa sa și află pe Ana foarte bucuroasă pentru vestea primită de la înger. Apoi Ana, rămanand însărcinată, după nouă luni a născut o fiică, pe care, după obiceiul Legii Vechi, la opt zile o duseră la preotul bisericii spre a-i pune numele. Deci, cu chip tainic, i s-a dat pruncii acest nume de Maria, căci Maria înseamnă împărăteasă, ca ceea ce avea să fie Împărăteasa îngerilor și Doamna întregii lumi. Încă și altă taină ascunde în sine numele de Maria. Numele acesta se compune din cinci litere ce închipuiesc tainic numele celor cinci mari și renumite femei din Vechiul Testament. Astfel, litera "M" arată pe "Mariam", sora lui Moise și a lui Aaron. Litera "A" este Avigheia, femeia lui Nova. Litera "R" este Rahila, soția lui Iacob. Litera "I" este Iudit, văduva cea sfantă; litera "A" este Ana, femeia lui Elcana. Cu aceste ganduri de bucurie și nădejde și cu inimi pline de milă și smerenie, să intrăm în sfintele biserici și, sărutand icoana Maicii Domnului, să-i adresăm cu credință această scurtă rugăciune: Ușa milostivirii deschide-ne-o nouă, binecuvantată Născătoare de Dumnezeu Fecioară, ca să nu pierim cei ce nădăjduim întru tine, ci să ne mantuim prin tine de nevoi, că tu ești mantuirea neamului creștinesc. Amin.
LA MULTI ANI ! celor ce poarta numele Maicii Domnului.
|
Părintele Cleopa 9/8/2010 |
Contact: |
|
|