Cu Angelina Jolie despre filmul " Salt " si nu numai ...
E una din cele mai talentate actrite ale vremurilor noastre. Se poate chiar spune că e un fenomen al naturii, mai rar întâlnit atât ca fizic, feminitate, inteligentă, caracter, ta-lent, cât si cu un spirit independent imba-tabil ! Revista „Esquire” a declarat-o ”Numărul 1 din lume ca generozitate, de-dicatie si curaj”. E adevărat că, având ca tată – si poate chiar model – o vedetă ca John Voight si un nas ca renumitul actor Maximilian Schell, Angelina a avut o copilărie mai privilegiată care, însă, nu i-a stopat independenta unei firi sburdalnice, chiar ca o femeie tânără.
După două căsătorii nereusite, s-a tempe-rat însă, s-a reemancipat, concentrându-se pe viata artistică de actrită si model. Premiată de nenumărate ori pentru talentul actoricesc, în 2001 a fost numită la ONU, de către Inalta Comisie pentru Refugiati ca „Goodwill Ambassador”, iar în 2007 a devenit membră a Consiliului pentru Relatii cu Străinii. Intre timp, în afară de copiii ei, a adoptat câtiva din Etiopia, Vietnam si Cambodgia, unde i s-a oferit si cetătenie. Căsătoria cu actorul Brad Pitt a făcut si încă face furori în toată lumea, fiind declarati cel mai frumos cuplu din lume.
Imbrăcată cu o rochie de mătase mini-dress albastru închis a casei de moda Gerard Dardel, pantofi Ferragamo si cercei de la Tiffany, excentrica Angelina m-a întâmpinat cu zâmbetul ei fermecator, ochi pătrunzători si un sex appeal greu de negat.
Ray Arco Ah, ce viziune delicioasă ! Imi pare bine că n-ai întârziat !
Angelina Jolie : Ar fi fost neprofesional, nu crezi ?
RA: Corect ! Felicitări c-ai supravietuit fil-mării ultimului tău film, SALT !
AJ: Ah, o nimica toată : doar câteva zeci de vânătăi si un antrenament riguros.
RA: Mă rog, e rudimentar la un film de actiune. Când regizorul Phillip Noyce ti-a înmânat scenariul filmului SALT, scris pentru un protagonist bărbat, ce ti-ai zis la propunerea lui ca să-l schimbe pentru tine, o femeie ?
AJ: După ce l-am citit având ca protagonist un bărbat însurat si cu copil si care spunea la sfârsit „I love you”, i-am spus că-i lipseste elementul de surpriză si că, dacă mă vrea, scenele astea trebuie să dispară !
RA: Si desigur c-a acceptat si într-adevăr filmul e plin de surprize. Dar nu ti-a fost greu când tocmai născusesi doi gemeni ?
AJ: Adevărat... a trebuit să mă refac ca să-mi recâstig puterile si agilitatea care mi-au reve-nit pe parcurs si în timpul cercetării îndelungate despre femeile din CIA si KGB, precum si în timpul repetitiilor scenelor de-a lungul filmului, chit că, pe ici, pe colo, am avut îndoieli dacă o să reusesc. Mi-a plăcut în Rusia, dar lumea spionajului din acele timpuri istorice era diferită, sau poate mă însel, căci probabil mai este încă asa, cam peste tot. Depinde si de integritatea lor sau cât rezistă să fie îndoctrinati orbeste si în ce măsură îsi dau seama c-au fost mintiti si atunci defectează. Adevărul este că există povesti fascinante si verosimile despre spioni si activitătile lor. Imi pare bine că relatiile noastre cu Rusia s-au îmbunătătit. Au o cultură extraordinară, după cum stii, pe care numai acum o descoperim cu adevărat.
RA: Adevărul este că folclorul oricărei tări este fascinant si cu un ritm aparte.
AJ : Si costumele nationale foarte colorate. Tu esti din România, asa că probabil le stii, chit că în multe privinte se aseamănă.
RA: E adevărat, căci istoria Europei de Est are o anumită flavoare influentată de ocupatiile imperiilor de-a lungul veacurilor.
AJ: Interesant este, însă, cum tineretul lor a adoptat muzica modernă, inclusiv Jazz, Rock si, de curând, Rap pe care l-au tradus în limbile lor etnice.
RA: De altfel, peste tot până si în Asia si Africa ! Intr-adevăr, un fenomen interesant ! In altă ordine de idei, ce poti să-mi spui des-pre copiii care sunt luati de mici si îndoctrinati cu un patriotism feroce, cum vedem azi în Africa, fiind denumiti copii soldati si care nu stiu nimic despre o copilărie normală ?
AJ: Când am vizitat orfelinatul din Vietnam cu copiii mici aliniati milităreste si am oferit unuia o jucărie, mi-a dat-o înapoi pentru că nu aveau voie să aibă nimic personal. Mi-a rupt inima si l-am adoptat ! Are trei ani si-l cheamă Pax.
RA: In total ai acum câti copii ?
AJ: Sase ! Trei ai nostri si trei adoptati ; ei sunt foarte diferiti. Unii mai curajosi decât altii. Unii mai feminini si blânzi. Incerc să-i cunosc pe cât pot ca indivizi de sine stătători.
RA: Si cum îi disciplinezi ? Cu ce fel de reguli ?
AJ: Incerc să comunic cu ei ca si cum am fi de aceeasi vârstă si, dacă-ti cunosti copiii, adopti atât logica, precum si tonalitătile adecvate fiecăruia, mai ales când vreau să-si întărească individualitatea, în special a fetelor. Eu am crescut cu filmele lui James Bond. Cred că unul din motivele pentru care am acceptat să joc in Salt este ca să le dovedesc că totul se poate dacă te antrenezi ca atare. Sigur că unele actiuni arată ca fiind – si chiar pot fi – periculoase, dar frica poate fi învinsă dacă te antrenezi si devii maestru în ceea ce întreprinzi. Comunicându-le aceste veleităti si observându-i cum percep si cum se comportă, este o treabă foarte serioasă, de la zi la zi, pe măsură ce cresc, atât fizic, cât si mental. Ca părinte, speri continuu să se dezvolte sanătosi si fără probleme care să-i împiedice să crească si să devină exact ceea ce le cere personalitatea lor, fără să fie derutati de informatii si perspective gresite. Asta-i si datoria noastră ca părinti-ca să-i ghidăm ca atare ; cu toate că elementul de încredere e primordial, îi încurajăm să-si formuleze singuri o opinie pe care mai apoi s-o verifice cu cei care le-au câstigat încrederea de-a lungul timpului, si nu pe moment.
RA: Te-am auzit comentând că nu trebuie să credem tot ce vedem sau ce auzim la o anumită persoană. Deci, cum s-o percep eu pe Angelina Jolie ?
AJ: Ar trebui să-i întrebi pe copiii mei ! Ha! Ei o să-ti spună fără nicio rezervă ! Doar mă stii : sunt o persoană foarte deschisă si nu-mi pasă. Desigur că am si eu o parte privată pe care o păstrez ca mamă, ca sotie..., probabil acolo sunt mai vulnerabilă, dar încerc să nu o arăt.
RA: In această categorie intră si bucătăria ? Te consideri un bun chef (bucătar) ?
AJ: Ha! Mi-o doresc căci nu sunt prea bună la gătit ! Plus că-mi place o mâncare condimentată si nu stiu cât e de sănătos pentru copii.
RA: Dar să nu uit, ai acceptat de curând să joci în The Lives of Others, un film care se va turna anul viitor în Venetia. Ce te-a făcut să accepti ?
AJ: Venetia! Glumesc, dar numai partial pentru că si subiectul e foarte atrăgător, cu un rol care mi-a plăcut. Din păcate, nu-ti pot spune mai mult si nici n-am voie! Când va fi gata de turnat ne vom întâlni din nou si-ti voi povesti o multime.
RA: Iti multumesc pentru prietenie ! Dar să revenim la filmul Salt...
AJ: Să revenim...nimeni nu te opreste! Ha!
RA: Subiectul e de asa natură încât permite să fie elaborat în situatii care se pot înâmpla ori- unde pe glob, similar cu un altfel de James Bond feminin, dat fiind natura caracterului si a pozitiei acestuia. Crezi că te-ar atrage să refaci acest rol în mai multe serii ?
AJ: Drept să-ti spun, nu stiu... sigur că atunci când faci un film îl faci cu speranta că va atinge o audientă largă, care-l va îndrăgi. Sigur că mi-ar plăcea să continui jucând acest caracter si într-o altă versiune pentru că acest caracter are atâta de învătat... poate vorbi orice limbă si, deci, se poate strecura în orice tară... da, mi-ar plăcea si chiar m-ar amuza să explorez lumea în pielea ei, ce zici?
RA: Definitiv ! Intrebarea este când ?
AJ: Chiar ti-a plăcut filmul atât de mult ?
RA: După cum ai spus, e amuzant si are o notă de originalitate plauzibilă fată de ceea ce am văzut până acum.
AJ: Asta spun si eu!
RA: Inainte să încheiem sesiunea, faptul ca te-ai dedicat chiar foarte serios actiunilor umanitare care ti-au adus, desigur, multumire si fericire, plus succesul enorm pe care-l ai si ti l-ai câstigat pe drept, denotă un grad de spiritualitate avansată... gresesc ?
AJ: Esti foarte sensitiv... Chiar dacă mama mea a fost catolică, m-a crescut să cred în mine si în tot ce cred eu că e important si am ales să cred în viată... A fost o femeie extraordinară care m-a atentionat despre religii identificând că unii sunt Crestini, altii Evrei, Musulmani, Budisti sau altii deloc, cu locurile lor de credintă-temple, biserici etc.
Eu nu apartin nici uneia, dar cineva mi-a spus că sunt o umanistă din primul moment când ne cunoastem. E adevărat, văd orice persoană ca un om integru, cu o viată aparte si nu o entitate transparentă cum văd unii care cred că li se cuvine totul, indiferent de ceilalti.
Credinta mea e în umanitate si viata pe care o ducem si ce facem cu ea.
Iar copiii sunt nevinovati si neputinciosi în fata aberatiilor unora si atunci încercăm să intervenim si să-i apărăm pe cât putem.
N.O.
Restul interviului in forma tipărita a Observatorului.
|
de la Ray Arco , corespondentul nostru din Hollywood 8/12/2010 |
Contact: |
|
|
