Locuri spirituale si orase din România ( 84 ) : Mãnãstirea Rafaila - Orasul Hateg
N.Obs.
Rubrica "Locuri spirituale si orase din România " este scrisã de Dan Ghinea din Toronto
Prezentarea locurilor spirituale si oraselor se face in ordine alfabeticã
Mãnãstirea Rafaila
Sfantul locas de rugaciune pentru calugari se afla in extremitatea de Est a Romaniei, in arealul satului Rafaila din comuna cu acelasi nume, judetul Vaslui (comuna Rafaila a fost infiintata la 4 martie 2004 prin desprinderea satului Rafaila din comuna Todiresti, judetul Vaslui), la circa 36 km Nord-Vest de municipiul Vaslui, si face parte din cadrul Episcopiei Husilor, care la randul ei apartine Mitropoliei Moldovei si Bucovinei. Cuibarita la poalele unor dealuri impadurite ale Podisului Central Moldovenesc, manastirea Rafaila a luat fiinta ca schit in prima jumatate a secolului 16, mai exact in anul 1531, cand Radu Balteanu, fost ostean al lui }tefan cel Mare (domn al Moldovei in perioada 1457-1504), numit si Radu Arcasu, calugarit la manastirea Neamt cu numele Rafail, a construit pe terenul sau de pe valea Stemnicului o bisericuta din lemn si cateva chilii. Schitul intemeiat de calugarul Rafail apare consemnat documentar abia la 4 decmbrie 1599. {n anul 1838, bisericuta din lemn, construita de Rafail, se afla intr-o stare avansata de ruina fapt pentru care a fost mutata de pe valea Stemnicului in vatra satului Rafaila si refacuta prin osardia ieromonahului Iorest, saretul de atunci al schitului. {n prezent aceasta bisericuta din lemn functioneaza ca biserica parohiala a satului Rafaila. {n anii 1833-1834, acelasi ieromonah Iorest, cu ajutorul credinciosilor, s-a ingrijit de construirea unei biserici de caramida care poarta hramul “Nasterea Maicii Domnului”. Aceasta biserica are fatadele tencuite si zugravite in alb, iar peretii interiori nu au picturi, ci sunt varuiti si impodobiti cu icoane. Biserica “Nasterea Maicii Domnului” are un pridvor inchis cu geamuri asezate pe un zid de 1,10 m inaltime si este sustinut de patru stalpi cilindrici. {n interiorul bisericii, deasupra pronaosului exista un cafas (balcon in care canta corul). Biserica de zid a fost restaurata in anul 1916, iar in anii 1941-1943 a fost reparata si consolidata dupa avarierea provocata de cutremurul din noaptea de 9 spre 10 noiembrie 1940. {n apropierea bisericii de zid se afla o cladire care adaposteste chiliile, staretia, trapeza (sala de mese), bucataria si arhondaricul pentru cazarea credinciosilor. Viata monahala la Rafaila a existat pana in octombrie 1959 cand schitul a fost desfiintat de autoritatile comuniste din acea vreme. Dupa desfiintarea schitului, in perioada 1959-1990, chiliile si casa staretiei au fost folosite ca sediu al Cooperativei Agricole de Productie (C.A.P.). La cativa ani dupa prabusirea comunismului la sfarsitul lunii decemebrie 1989, mai precis la 1 decembrie 1993 schitul a fost reactivat ca manastire de calugari cu viata de obste.
HATEG
Oras in partea central-vestica a Romaniei, in zona central-sudica a judetului Hunedoara, situat in depresiunea cu acelasi nume, pe raul Breazova, la 350 m altitudine, la 44 km Sud de municipiul Deva. Din punct de vedere demografic, Hategul face parte din categoria oraselor mici cu o populatie de 10 863 locuitori (la 1 iulie 2008), din care 5 193 de sex masculin si 5 670 feminin. Daca raportam numarul locuitorilor la suprafata orasului in intravilan (6,2 kmp) rezulta o densitate de 1 752 locuitori pe kmp. Orasul Hateg este unul dintre principalele noduri feroviare si rutiere ale judetului Hunedoara. Activitatea economica a orasului se remarca prin existenta unei hidrocentrale cu o putere instalata de 15,9 MW, intrata in functiune in 1990, a unor fabrici de confectii textile si de confectii metalice, de prelucrare a lemnului, a lanii si de produse alimentare (preparate din carne si lapte, conserve de legume si fructe, bere s.a.). Abator. Ferme de crestere a bovinelor si a melcilor. Centru pomicol. Muzeu etnografic (inaugurat in 1967) cu piese caracteristice |arii Hategului.
Istoric. {n perimetrul orasului au fost descoperite un coif celtic din bronz, datand din secolul 4 i.Hr., si capul unei statuete din marmura - reprezentare a lui Serapis (divinitate greco-egipteana) - , datand din epoca romana. Localitatea Hateg apare mentionata documentar, pentru prima oara, in 1247, in Diploma Cavalerilor Ioaniti, cu numele Terra Hatzog, iar apoi in 1315 cu toponimul Villicus de Hatzak. {n 1360, Hateg era consemnat ca district, iar in 1398 a devenit sediul unei cetati regale in care isi avea resedinta castelanul (reprezentantul voievodului). {n 1439 Hategul a capatat statutul de oras (oppidum), iar in 1764 a devenit oras graniceresc in care a functionat, in perioada 1765-1851, Compania a II-a de granita a Regimentului I de granita de la Orlat. {n prezent, orasul Haseg are in subordine administrativa localitatea componenta Nalatvad si satele Silvasu de Jos si Silvasu de Sus.
Monumente: bisericile ortodoxe cu hramurile “Sfantul Nicolae” (1821-1828, pictata in anii 1994-1995) si “Sfanta Treime” (1824-1829); biserica romano-catolica “Sfantul Ioan Botezatorul” (1745, renovata in 1893 si reparata in anii 1970-1990); biserica reformata (secolul 19); Sinagoga (1864). {n localitatea componenta Nalatvad exista ruinele unei biserici ortodoxe din secolul 16 si ale unui castel din secolul 19, iar in satul Silvasu de Sus se afla manastirea Prislop (vezi articolul manastirea Prislop in Observatorul din data de 15 martie 2010). {n padurea Slivut (40 ha), declarata rezervatie forestiera, situata in apropierea oratului Hateg, se afla o colonie naturala de zimbri infiintata la 12 noiembrie 1958 cu o pereche de zimbri adusi din Polonia, care ulterior s-au inmunltit ajungand in 1979 la 12 exemplare; in prezent sunt doar patru zimbri.
|
Dan Ghinea 8/1/2010 |
Contact: |
|
|
