Coincidente ceresc pãmântene si triplete culturale in spirit eminescian
I-a fost harazit acestui neam românesc sa dainuie si sa infloreasca in spiritualitate prin minti luminate,prin oameni cu har si carisma aparte. Asa se facu ca in Bucovina, colt mirific se nascu Mihai Eminescu, cel mai mare poet al natiei române.
Asa a fost sa fie ca-n mândra Bucovina
Sa vina din ceruri, porunca divina:
Al saptelea sa fii în sirul de copii,
La pãrintii tai, sa scrii poezii,
Intâiul poet al natiei sa fii !
S-a nascut sub semnul cifrei sapte, cifra magica si la jumatatea lunii lui Gerar. Tot la jumatate, in miez de ciresar pleca la cele vesnice. Destinul i-a curmat firul de viata tot la jumatate.Ce bogati eram de-ar mai fi trait Mihai Eminescu pe taram cultural. Dumnezeu a mai zamislit oameni cu suflet mare care sa aibe in grija pretuirea spiritului eminescian, sa dea viitorimii cele mai adanci izvoare despre origine, invatatura, trairi si sentimente ale poetului national.
Minti creatoare si apropiate sufleteste l-au urmat pe poet in ceruri in anul mortii sale. Veronica Micle la sase saptamani si Ion Creanga la trecerea dintre ani. Prima tripleta de aur se mutase in ceruri.
In semn de pretuire in Basarabia, poetul Grigore Vieru scrie poezia - Eminescu- pe ale carei versuri, cantautorul Ion Aldea Teodorovici compune memorabila melodie in armonie perfecta cu textul, impreuna cu sotia sa Doina. Moartea sotilor Teodorovici in apropierea zilei de Sf. Mihail ne face sa credem ca poetul le multumea si le intindea mana, chemandu-i in moment de inalta simtire spirituala. Si ca sa se completeze a doua tripleta de aur a trebuit sa fie chemat si Grigore Vieru, poetul ce-l venera pe Eminescu. Tocmai se întorcea de la sarbatoarea aniversarii nasterii poetului, 15 ianuarie, cand Eminescu il cheama de pe pamant in tripleta basarabeana.
Si-a mai binecuvantat Dumnezeu un loc de poveste, Florestii de Gorj unde poetul soseste si se acomadeaza de minune.
In locurile acestea musteste mandria patriotica , dar mai ales recunostinta pentru alesii neamului, in manuirea armelor dar si a condeiului.
In semn de cinstire pentru maiastra-i carte a lui Eminescu si in amintirea sederii la Floresti a poetului, profesorul, jurnalistul si eminescologul, Liviu Poenaru scrie, trudeste la popularizarea celor mai adevãrate dovezi ale trecerii poetului prin Oltenia, infiintand un muzeu spre documentarea atator vizitatori.
In plus infiinteaza Societatea Academica- Prietenii lui Eminescu din Oltenia, chiar de ziua numelui poetului. Lanseaza concurs national de poezie-Freamat de codru- desfasurat in preajma zilei de 15 iunie. Dupa plecarea la cele vesnice a carturarului sufletist Liviu Poenaru preia fraiele societatii poetul Ioan Anastasia chemat in ceruri in preajma zilei de 15 ianuarie, pregatind sarbatorirea zilei de nastere a poetului. Cu toata daruirea continua munca celor doi eminescologi olteni ing. Antoniu Rucsanda Cocoroveanu ce s-a dedicat cu pretul sanatatii sale continuarii muncii celor doi eminescologi.
Ca un facut pleaca dintre cei dragi la 16 Iunie dupa comemorarea trecerii in nefiintã a poetului.
Se incheia a treia tripleta culturala cu eminescologii olteni. Trasatura de caracter, modestia, rabdarea si perseverenta a domnului Cocoroveanu a fost transmisa fiicei sale Mihaela Gavrilescu, neobosita informaticiana la Universitatea craioveana ce-si asuma conducerea revistei -Luceafarul-Aduna si selecteaza cu minutiozitate dand continut valoric si educativ ridicat al revistei.
De-as parafraza pe Eminescu-La trecutu-ti mare, mare viitor- as completa cu urarea pentru revista si munca iscusitei informaticiene, Mihaela Gavrilescu :
La acei inaintasi cu munca de-anvergura
Se cuvine a avea urmasi de-aceeasi masura.
|
Marieta Marancea 6/6/2010 |
Contact: |
|
|
