Cuvântul meu
Când m-am nascut Am lepadat membrana Ce ma înfasura Si-am respirat atunci cu trupul Cuvintele de capatâi, Cuvintele pamântului dintâi.
Dar când apoi Ajuns-am pe un alt pamânt Am împletit membrane noi Din altele cuvinte Ca trup nou sa se nasca Ce-n respiratie sa aleaga Necunoscutele cuvinte Si-ncet sa uite voalul Pamântului dintâi.
Cu vremea doar, Fisuri au subrezit împletitura Nerezistenta, mare, Nicicum nemuritoare A voalului strain, Eu peticind membrana Cu vorbe noi, nesfinte Pe când tot nu uitam Strabunele cuvinte.
Astazi prea multele fisuri Au destramat membrana Pamântului cel nou Pâna s-a rupt si dus Pe drumul de apus.
Iar trupul meu neprotejat S-a-ntors din nou la capatâi, La vorba locului dintâi, La cântecul lui Dumnezeu, Suflarea Lui, cuvântul meu.
|
Veronica Pavel Lerner 12/3/2003 |
Contact: |
|
|