"Din basme coborând spre noi ", un volum de poezii de Beatrice Silvia Sorescu
Poezia, muzica si dansul – definind gingăsia, ca marcă a copilăriei adevărate - si-au dat întâlnire, în cadrul unei manifestări culturale complexe, la Scoala Ion D. Sîrbu din Craiova. Initiatori: prof. univ. dr. Nicolae Bălasa si sotia sa, prof. Beatrice Silvia Sorescu, fondatori ai Salonului Literar Marin Sorescu din comuna Bulzesti, judetul Dolj, împreună cu stafful Revistei europene de cultură si educatie Lamura. Vectorul principal al actiunii l-a constituit lansarea celui mai fraged prunc literar al poetei Beatrice Silvia Sorescu, fiica lui Nicolae St. Sorescu, fratele cel mare al mondialului Marin Sorescu, nominalizat pentru Premiul Nobel. Este vorba de volumul de versuri pentru copii Din basme coborând spre noi, publicat recent de Editura NewEast din Tg. Jiu.
Bucurându-se de prezenta redactorilor si cameramanilor de la patru posturi de televiziune, manifestarea a fost moderată de prozatorul Nicolae Bălasa, care a evidentiat, încă din start, semnificatia evenimentului, în contextul provocărilor si riscurilor globalizării/mondializării, al degradării cumplite a învătământului din România si, mai nou, al pandemiei cinice, criminale de desfiintare a celor mai valoroase scoli. Din Craiova, amintim doar două dintre acestea: Scoala Obedeanu – a doua ca vechime din Tara Românească, după Sf. Sava din Bucuresti, unitatea de învătământ din Bănie având 235 de ani de activitate neîntreruptă, dintre care un secol a fost singura scoală din Craiova! – si Scoala Ion D. Sîrbu, amfitrioana manifestării din preajma echinoctiului 2010, unitate model la nivel national, care poartă numele celui mai redutabil dramaturg si prozator, laureat al Academiei Române, care a trăit si a creat în Cetatea Băniei din anul 1964 până la 17 septembrie 1989, când a trecut în eternitate.
Cuvântul de deschidere a fost rostit cu căldură de prof. Dumitru Budană, directorul Scolii Ion D. Sîrbu, care – în ceea ce priveste universul liric al poetei Beatrice Silvia Sorescu, colega sa de institutie preuniversitară - a citat substantial dintr-un studiu al prof. dr. Marian Barbu. În fata unei asistente avizate, au evoluat, în ordine: Beatrice Silvia Sorescu (poemul Bunicule, mai spune-mi o poveste); grupul de dansuri clasice (opt fetite si opt băietei), pregătit de prof. Viorica Toma, grup care, peste câteva zile, va reprezenta copiii români la Campionatul European de Dans din Polonia; tânărul scriitor Liviu Andrei, realizator de emisiuni la Tele U Craiova; Beatrice Silvia Sorescu (Un pui de căprioară se rătăcise, bietul); Alexia Roman, elevă în clasa a IV-a, o strengărită cu un joc de scenă inspirat si o strungăreată admirabilă, care a interpretat cântecul Lumea mi se pare cam mare pentru mine, cu un refren bine ritmat: Am capul în nori,/ De seara până-n zori…; grupul Rosu si alb – patru domnite, foarte dinamice: Diana Tiugan (încă de acum trei ani, campioană mondială la gimnastică sportivă !), Iulia Mutuleanu, Cosmina Dumitrascu, Alexandra Streată, care, pe muzică populară mixată (Aseară ti-am luat basma…, Stii tu, mândro, stii tu, stii/ Când eram noi doi copii s.a.), au prezentat un superb exercitiu de dans sportiv.
În interventia sa, prof. univ. dr. George Sorescu a mărturisit că este profund impresionat de programul artistic prezentat de elevii Scolii Ion D. Sîrbu din Craiova. Despre autoarea cărtii de versuri pentru copii, lansate în acest context, criticul si istoricul literar George Sorescu (un fin degustător al literaturilor latină, elină, italiană si română) a reliefat că provine dintr-o familie de literati, cu un bogat fond genetic. Tatăl poetei, Nicolae St. Sorescu, care stie pe de rost sute de versuri de Mihai Eminescu, a creat de o viată în metrică populară si are câteva volume publicate. Dacă ar fi avut sansa unor studii aprofundate - afirma Marin Sorescu despre fratele său cel mai vârstnic -, Nicolae ar fi fost cel mai valoros dintre noi toti.
George Sorescu a subliniat că fiecare dintre soresti are stilul său. Beatrice Silvia este o poetă de o sensibilitate aparte, continuând linia Matildei Cugler Poni, Veronicăi Micle si Elenei Farago, pe care Nicolae Iorga o numea vestala Craiovei. Cultivând versul clasic, dar cu mijloace de transfigurare autentice, Beatrice Silvia Sorescu este o neoclasicizantă – a evidentiat universitarul George Sorescu.
Insistând asupra deschiderii europene a revistei Lamura, al cărei editor coordonator este, Romulus Turbatu a precizat că trei sunt personalitătile care apar cu consecventă, în cvasitotalitatea editiilor: Mihai Eminescu, Constantin Brâncusi, Marin Sorescu.
Directorul fondator al seriei noi a Lamurei, Dan Lupescu a precizat că manifestarea se înscrie într-o suită declansată, la 18 februarie, în Tg. Jiu, la Teatrul Elvira Godeanu – unde, în cadrul unui spectacol complex, s-a desfăsurat lansarea romanului Acvariul cu fâte, de Nicolae Bălasa, continuată apoi în satul natal al genialului Marin Sorescu: Bulzesti, unde, la 23 februarie a.c., în cadrul Zilelor Sorescu, editia a X-a, a fost inaugurat primul Salon Literar Privat din România, care poartă chiar numele inconfundabilului autor al ciclului liric La Lilieci, capodoperă cu virtuti de arheologie lingvistică indiscutabile. Salonul este amenajat la etajul casei din Bulzesti a familiei scriitorilor Nicolae Bălasa si Beatrice Silvia Sorescu-Bălasa, pe cheltuiala exclusivă a acestora. Aici urmează a fi invitati elevi câstigători ai olimpiadelor scolare de literatură, profesori si personalităti de prim rang, în cadrul unor colocvii, tabere de creatii, seri de muzică, poezie si pictură Marin Sorescu.
Adresându-se direct elevilor prezenti, Dan Lupescu le-a spus: Gratioasă ca o trestie gânditoare, poeta pe care voi, dragi copii, aveti norocul de a o urmări în orele de clasă, ca profesoară, scrie versuri de o mare sensibilitate. Delicate precum străvechile si străveziile portelanuri chinezesti, poemele pentru copii ale Doamnei Beatrice Silvia Sorescu se înscriu într-o viguroasă traditie, care-i include, în Oltenia, pe Tudor Arghezi, piscul liricii universale din veacul trecut, dar si un exceptional autor de poeme pentru cei mici, pe Elena Farago, care a trăit si activat în Craiova 33 de ani, până la Daniela Crăsnaru, născută în Bănie în 1950, unde a urmat cursurile primare, gimnaziale, liceale, absolvind cu brio, în 1973, Facultatea de Filologie.
Elena Farago a fost apreciată drept cea mai valoroasă poetă din România primei jumătăti a secolului al XX-lea. A primit, în două rânduri, Premiul Academiei Române, Premiul National pentru Literatură, în 1938 (pe care, în 1923, la inaugurare, îl primiseră Octavian Goga si Mihail Sadoveanu), după ce în 1924, la Paris, fusese încununată cu Premiul Literar Femina, la recomandarea Elenei Văcărescu.
După înscrierea într-un atât de generos context, Dan Lupescu a afirmat că proaspătul volum al poetei Beatrice Silvia Sorescu, Din basme coborând spre noi, ne reaminteste, prin modul de formulare a titlului, de cartea Din traista lui Mos Crăciun, pentru care Elena Farago a fost premiată de Academia Română.
Temperament solar, bonom si altruist, Beatrice Silvia Sorescu este o poetă a bucuriilor inocente, simple, cu semnificatii si reverberatii adânci. Văzută prin ochii Beatricei – ale căror taine l-au înfiorat o viată pe Dante Alighieri -, lumea copilăriei este, în poezia Silviei Sorescu, una de basm ori, mai bine zis, una ale cărei ecouri, învolte ca o coadă/coroană de păun fantastic, coboară din tărâmurile magice ale basmului. Riscuri si provocări asumate: exuberanta juvenilă, visătoria adolescentină, uneori chiar verbiajul nonsalant, nelinistea în vesminte de voiosie roz-violet si agitatie candidă, contagioasă. Dar marea sensibilitate, delicatetea eclatantă si fiorul ludic sunt definitorii pentru versurile grupate în recentul volum.
Pe Beatrice Silvia Sorescu o vizitează si o învăluie într-o horbotă de raze ocrotitoare, în clipele sale cele mai inspirate, aripa îngerului liric, al cărui ochi, vesnic treaz, veghează ca echilibrul si armonia să fie într-o bună cumpănire.
|
Dan Lupescu 3/21/2010 |
Contact: |
|
|
