Din istoricul emigratiei romanesti in America
Un raspuns sigur la intrebarea “de ce au plecat si pleaca romanii?” este
cel putin hazardat. Fara indoiala, chiar de la inceputurile lui fenomenul
emigratiei a avut determinari economice care se regasesc in actualitate.
Este insa dificil de integrat intr-un tipar unic un proces atat de
complex. Insa intrebarea lanseaza o permanenta provocare si devine mai
incitata deoarece recente sondaje de opinie indica faptul ca astazi, in
Romania, 46% dintre romani vor sa emigreze.
Exista putine studii referitoare la emigratia romaneasca si in general un
interes mai mare a fost acordat emigratiei din America. La sfarsitul
secolului XIX si inceputul celui urmator, multi romani din Transilvania si
Banat au emigrat in America. In acea perioada populatiile din Europa
Central si Sud-Est erau incorsetate in interiorul unui sistem de dominatie
in care frustrarile sociale si nationale deveneau tot mai presante. Asta
explica de pilda faptul ca inainte de primul razboi mondial din totalul
romanilor emigrati in america 90% erau din Transilvania si Bucovina si
numai 10% din Vechiul Regat.
1 Romanii plecau in cautarea unei vieti mai
bune cu speranta ca aceasta ar putea fi in Lumea Noua. “La inceputul
secolului..au venit in America un numar considerabil de romani. Acest
imigranti, cei mai multi dintre ei tarani, nu aveau o situatie materiala
multumitoare. Prin urmare au considerat ca pot accepta cea ma grea munca,
la cel mai redus salariu si cu cele mai multe ore de lucru. Dar au venit,
au lucrat si au stat. Au venit sa faca asa cum se spunea adesea mia si
banii de drum. Multi dintre ei s-au intors dar si mai multi dintre ei au
2 Marea majoritate a romanilor plecati in primele valuri ale emigratiei s-au asezat in centre industriale din:
Ohaio, New York, Pennsylvania, Michigan, Illinois sau Indiana incercand sa
realizeze atat integrarea in mediul american dar si pastrarea unui mod de
viata autentic.
3 Primii emigranti veniti inainte de 1900 nu aveau
organizatii sau institutii care sa-i sprijine in America nu aveau biserici
sau institutii romanesti si erau grupati la marginea cartierelor din
orasele industriale in care lucrau. Primele forme de organizare ale lor au
fost societatile de intrajutorare. In urmatoarele decenii viata roamnilor
emigranti s-a schimbat semnificativ. S-au format numeroase cluburi si
societati roamnesti care au fost denumite dupa regiuni roamnesti sau
numele unor personalitati. Una dintre aceste organizatii a primit numele
marelui istoric Nicolae Iorga iar in 1929 a organizat vizita acestuia in
SUA unde savantul roamna a conferentiat la Harvard si la alte universitati
pe teme istorice si politice.
4 Viata cotidiana a romanilor era destul de
simpla. Deorece primiii emigranti nu aveau bani de transport preferau sa
se aseze cat mai aprope de fabrica iar acolo unii dintre ei deschideau
pensiuni, pravalii sau alte mici afaceri. Aceste mici afaceri aveau un rol
desebit pentru valurile de noi veniti pentru ca erau locurile de intalnire
si de dialog; de asemenea, in astfel de carciumi isi tineau romanii si
nuntile sau botezurle. “Daca un roman venea…in America si nu avea familie
sau rude acolo el mergea intr-un oras de care auzise in scrisori. Venea in
acel loc din america unde se stabilisera si alti consateni. Acolo gasea o
pensiune sau o carciuma romaneasca. Acolo ii gasea pe cei care au plecat
inaintea lui din sat”
5 Multe dintre intalnirile romanilor aveau loc in
casa unui care avea spatiu mai mult. Se cantau doine se citeau poezii
romanesti iar un loc special se acorda scrisorilor venite din tara care se
citeau cu glas tare fiindascultate de intreaga asistenta. O atentie aparte
se acorda nuntilor. De cele mai multe ori barbatii tineri cautau sa-si
aduca viitoarea sotie din tara si trimiteau scrisori la rudele ramase sa
il ajute. “Uneori casatoriile erau aranjate de prieteni sau de rude. Daca
dupa sosirea fetei casatoria nu se realiza de obicei fata considera ca
este de datoria ei sa returneze costul calatoriei.Totusi sotul era repede
gasit. O tanara romanca nu ramanea necasatorita mult timp. De obicei erau
15 sau 20 de tineri pentru fiecare fata”.
6 Pregatirile de nunta animau
mult comunitatea romaninilor imigranti. Romanii participau impreuna la
rserviciul religios si la petrecere. Femeile pregateau mancare
traditionala roamneasca. Fiind vorba despre ardeleni se servea intotdeauna
supa de gaina cu taitei si sarmale. Se faceau cadouri in bani pentru nunta
iar sumele oferite tinerilor variau de la 25 de centi la 2 sau 5 dolari.
Conform statisticilor si registrelor bisericesti se remarca faptul ca
aveau loc peste 50 de nunti pe an.
Scoala romaneasca a avut un rol semnificativ pentru comunitate. Inainte de
1950 existau numeroase institutii care functionau pe langa biserici fara a
fi scoli religioase. Acestea fiintau in prelungirea scolilor publice cu
scopul de a instrui in limba romana pe copii imigrantilor. Un alt loc
important in pastrarea vietii comunitare si a identitatii de neam a fost
asigurat de ziarele romanesti din America. Cea mai veche publicatie a
aparut in Cleveland in 1906 sub ingrijirea preotolui Moise Balea si s-a
numit America. Ziarul a continuat sa functioneze cu aparitii bilunare pana
in zilele noastre.
Viata imigrantilor romani s-a schimbat semnificativ la jumatatea secolului
XX fiind deja la schimbarea a doua generatii. S-au produs mutatii in viata
institutiilor si organizatiilor s-a realizat o imbinare a traditiilor in
viata comunitara care a devenit mult americanizata. “Tot mai adesea
liturghia se oficiaza in engleza. Consiliile bisericesti si ale
societatilor se desfasoara in engleza…dar important este faptul ca
(romanii – n.a.) fac parte din aceste organizatii. Si tot importanta este
dorinta lor de a-si cunoaste fondul etnic-mostenirea romaneasca” 7.
Romanii au cautat mereu sa pastreze cu ei ceva din sufletul neamului.
Astfel au incercat astfel sa micsoreze distantele culturale si sa-si aline
dorurile inca din timpul primele valuri de emigratie. Fenomenul nu este
strain nici astazi. Pentru ca fiecare emigrant poarta in suflet o Romanie
spirituala eliberata de micimile si rautatile unei societati care l-a
silit sa plece.
|
Luiza Mureseanu 1/7/2010 |
Contact: |
|
|
