Observatorul

LEGE DE REVIZUIRE A CONSTITUTIEI ROMÂNIEI

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. I. Constituţia României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.233 din 21 noiembrie 1991, aprobată prin referendumul naţional din 8 decembrie 1991, se modifică şi se completează astfel:

1. Articolul 1 se modifică şi se completează astfel:
Alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate.”
După alineatul (3) se introduc două noi alineate, (4) şi (5), cu următorul cuprins:
“(4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale.
(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”.

2. Alineatul (1) al articolului 2 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.”

3. Alineatul (1) al articolului 4 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(1) Statul are ca fundament unitatea poporului român şi solidaritatea cetăţenilor săi.”

4. Articolul 9 se modifică astfel:
Denumirea articolului va fi: “Sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale”
Cuprinsul articolului va fi:
„Articolul 9
Sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale se constituie şi îşi desfăşoară activitatea potrivit cu statutele lor, în condiţiile legii. Ele contribuie la apărarea drepturilor şi la promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale membrilor lor.”

5. La articolul 11 se introduce un nou alineat, (3), cu următorul cuprins:
“(3) În cazul în care un tratat la care România urmează să devină parte cuprinde dispoziţii contrare Constituţiei, ratificarea lui poate avea loc numai după revizuirea Constituţiei.”

6. Alineatul (2) al articolului 15 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.”

7. Articolul 16 se modifică şi se completează astfel:
Alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi.”
După alineatul (3) se introduce un nou alineat, (4), cu următorul cuprins:
“(4) În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii Uniunii care îndeplinesc cerinţele legii organice au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile administraţiei publice locale.”

8. După alineatul (1) al articolului 19 se introduce un nou alineat, (11), cu următorul cuprins:
„(11) Prin derogare de la alineatul (1), cetăţenii români pot fi extrădaţi în baza convenţiilor internaţionale la care România este parte, în condiţiile legii şi pe bază de reciprocitate.”

9. Alineatul (2) al articolului 20 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.”

10. La articolul 21 se introduc două noi alineate, (3) şi (4), cu următorul cuprins:
“(3) Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.
(4) Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite.”

11. Articolul 23 se modifică şi se completează astfel:
Alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(4) Arestarea preventivă se dispune de judecător şi numai în cursul procesului penal.”
După alineatul (4) se introduc trei noi alineate, (41), (42) şi (43), cu următorul cuprins:
“(41) În cursul urmăririi penale, arestarea preventivă se poate dispune pentru cel mult 30 de zile şi se poate prelungi cu câte cel mult 30 de zile, fără ca durata totală să depăşească un termen rezonabil, şi nu mai mult de 180 de zile.
(42) În faza de judecată, instanţa este obligată, în condiţiile legii, să verifice periodic, şi nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea şi temeinicia arestării preventive şi să dispună, de îndată, punerea în libertate a inculpatului, dacă temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau dacă instanţa constată că nu există temeiuri noi care să justifice menţinerea privării de libertate.
(43) Încheierile instanţei privind măsura arestării preventive sunt supuse căilor de atac prevăzute de lege.”
Alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(6) Punerea în libertate a celui reţinut sau arestat este obligatorie, dacă motivele acestor măsuri au dispărut, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege.”

După alineatul (9) se introduce un nou alineat, (91), cu următorul cuprins:
„(91) Sancţiunea privativă de libertate nu poate fi decât de natură penală.”

12. Articolul 27 se modifică astfel:
Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
“(2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege pentru următoarele situaţii:
a) executarea unui mandat de arestare sau a unei hotărâri judecătoreşti;
b) înlăturarea unei primejdii privind viaţa, integritatea fizică sau bunurile unei persoane;
c) apărarea securităţii naţionale sau a ordinii publice;
d) prevenirea răspândirii unei epidemii.”
Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
“(3) Percheziţia se dispune de judecător şi se efectuează în condiţiile şi în formele prevăzute de lege.”
Alineatul (4) va avea următorul cuprins:
“(4) Percheziţiile în timpul nopţii sunt interzise, afară de cazul infracţiunilor flagrante.”

13. Alineatul (3) al articolului 31 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(3) Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecţie a tinerilor sau securitatea naţională.”

14. Articolul 32 se modifică astfel:
Alineatul (4) va avea următorul cuprins:
“(4) Învăţământul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul acordă burse sociale de studii copiilor şi tinerilor proveniţi din familii defavorizate şi celor instituţionalizaţi, în condiţiile legii.”
Alineatul (5) va avea următorul cuprins:
“(5) Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în unităţi de stat, particulare şi confesionale, în condiţiile legii.”

15. După articolul 32 se introduce un nou articol, 321, cu următorul cuprins:
Denumirea articolului va fi: „Accesul la cultură”
Cuprinsul articolului va fi:
“Articolul 321
(1) Accesul la cultură este garantat, în condiţiile legii.
(2) Libertatea persoanei de a-şi dezvolta spiritualitatea şi de a accede la valorile culturii naţionale şi universale nu poate fi îngrădită.
(3) Statul trebuie să asigure păstrarea identităţii spirituale, sprijinirea culturii naţionale, stimularea artelor, protejarea şi conservarea moştenirii culturale, dezvoltarea creativităţii contemporane, promovarea valorilor culturale şi artistice ale României în lume.”

16. După articolul 33 se introduce un nou articol, 331, cu următorul cuprins:
Denumirea articolului va fi: „Dreptul la mediu sănătos”
Cuprinsul articolului va fi:
“Articolul 331
(1) Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic.
(2) Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept.
(3) Persoanele fizice şi juridice au îndatorirea de a proteja şi a ameliora mediul înconjurător.”

17. Alineatul (2) al articolului 35 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2) Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor sau în organele administraţiei publice locale, vârsta de cel puţin 33 de ani pentru a fi aleşi în Senat şi vârsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României.”

18. După articolul 35 se introduce un nou articol, 351, cu următorul cuprins:
Denumirea articolului va fi: „Dreptul de a fi ales în Parlamentul European”
Cuprinsul articolului va fi:
„Articolul 351
În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii români au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în Parlamentul European”.

19. Alineatul (1) al articolului 37 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere.”

20. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 38 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
“(1) Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă sunt libere.
(2) Salariaţii au dreptul la măsuri de protecţie socială. Ele privesc securitatea şi sănătatea salariaţilor, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe ţară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii deosebite sau speciale, formarea profesională, precum şi alte situaţii specifice, stabilite prin lege.”

21. La alineatul (2) al articolului 39, litera a) va avea următorul cuprins:
“a) activităţile pentru îndeplinirea îndatoririlor militare, precum şi cele desfăşurate, potrivit legii, în locul acestora, din motive religioase sau de conştiinţă;”

22. Articolul 41 se modifică şi se completează astfel:
Denumirea articolului va fi: „Dreptul de proprietate privată”
Alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin lege organică, precum şi prin moştenire legală.”
După alineatul (3) se introduce un nou alineat, (31), cu următorul cuprins:
“(31) Sunt interzise naţionalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenenţei sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a titularilor.”

23. După articolul 41 se introduce un nou articol, 411, cu următorul cuprins:
Denumirea articolului va fi: “Libertatea economică”
Cuprinsul articolului va fi:
“Articolul 411
Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora în condiţiile legii, sunt garantate.“

24. Alineatul (2) al articolului 43 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(2) Cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. Cetăţenii au dreptul şi la măsuri de asistenţă socială, potrivit legii.”

25. Alineatul (2) al articolului 45 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(2) Statul acordă alocaţii pentru copii şi ajutoare pentru îngrijirea copilului bolnav ori cu handicap. Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege.”

26. Articolul 46 se modifică şi va avea următorul cuprins:
Denumirea articolului va fi: „Protecţia persoanelor cu handicap”
Cuprinsul articolului va fi:
„Articolul 46
Persoanele cu handicap se bucură de protecţie specială. Statul asigură realizarea unei politici naţionale de egalitate a şanselor, de prevenire şi de tratament a handicapului, în vederea participării efective a persoanelor cu handicap în viaţa comunităţii, respectând drepturile şi îndatoririle ce revin părinţilor şi tutorilor.”

27. Articolul 48 se modifică astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei.”
Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.”

28. Articolul 49 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Articolul 49
(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.
(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.”

29. Articolul 51 se abrogă.

30. Articolul 52 se modifică astfel:
Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
“(2) Condiţiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare se stabilesc prin lege organică.”
Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
“(3) Cetăţenii pot fi încorporaţi de la vârsta de 20 de ani şi până la vârsta de 35 de ani, cu excepţia voluntarilor, în condiţiile legii organice.”

31. Articolul 55 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Articolul 55
(1) Avocatul Poporului este numit pe o durată de 5 ani pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice. Adjuncţii Avocatului Poporului sunt specializaţi pe domenii de activitate.
(2) Avocatul Poporului şi adjuncţii săi nu pot îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
(3) Organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului se stabilesc prin lege organică.”

32. Alineatul (1) al articolului 60 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă , până la încetarea acestora.”

33. Articolul 62 se modifică şi se completează astfel:
Denumirea articolului va fi: “Şedinţele Camerelor”
Alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează în şedinţe separate.”
Partea introductivă a alineatului (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(2) Camerele îşi desfăşoară lucrările şi în şedinţe comune, potrivit unui regulament adoptat cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, pentru:”
Litera f) a alineatului (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„f) aprobarea strategiei naţionale de apărare a ţării;”
După litera f) a alineatului (2) se introduce o nouă literă, f1), cu următorul cuprins:
„f1) examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;”

Litera g) a alineatului (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„g) numirea, la propunerea Preşedintelui României, a directorilor serviciilor de informaţii şi exercitarea controlului asupra activităţii acestor servicii;”
După litera g) a alineatului (2) se introduc două noi litere, g1) şi g2), cu următorul cuprins:
„g1) numirea Avocatului Poporului;”
“g2) stabilirea statutului deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora;”

34. Alineatul (1) al articolului 67 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(1) Deputaţii şi senatorii intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub condiţia validării alegerii şi a depunerii jurământului. Jurământul se stabileşte prin lege organică.”

35. Articolul 69 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Articolul 69
(1) Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.
(2) Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera sesizată constată că nu există temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri.”

36. Articolul 70 se abrogă.

37. Articolul 71 se abrogă.

38. Alineatul (3) al articolului 72 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(3) Prin lege organică se reglementează:
a) sistemul electoral; organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente;
b) organizarea, funcţionarea şi finanţarea partidelor politice;
c) statutul deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora;
d) organizarea şi desfăşurarea referendumului;
e) organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
f) regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al stării de război;
g) regimul stării de asediu şi al stării de urgenţă;
h) infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora;
i) acordarea amnistiei sau a graţierii colective;
j) statutul funcţionarilor publici;
k) contenciosul administrativ;
l) organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi;
m) regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii;
n) organizarea generală a învăţământului;
o) organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală;
p) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială;
r) statutul minorităţilor naţionale din România;
s) regimul general al cultelor;
t) celelalte domenii pentru care, în Constituţie, se prevede adoptarea de legi organice.”

39. Articolul 73 se modifică astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
“(1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.”
Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
„(3) Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera competentă să îl adopte, ca primă Cameră sesizată.”
Alineatul (5) va avea următorul cuprins:
„(5) Propunerile legislative se supun dezbaterii mai întâi Camerei competente să le adopte, ca primă Cameră sesizată.”

40. După articolul 73 se introduce un nou articol, 731, cu următorul cuprins:
Denumirea articolului va fi: „Sesizarea Camerelor”
Cuprinsul articolului va fi:
„Articolul 731
(1) Se supun spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, proiectele de lege şi propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaţionale şi a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum şi proiectele legilor organice prevăzute la art.31 alin.(5), art.37 alin.(3), art.52 alin.(2), art.55 alin.(3), art.72 alin.(3) lit.e), k), l), n), o), art.79 alin.(2), art.101 alin.(3), art.104 alin.(2), art.116 alin.(3), art.117 alin.(2) şi (3), art.119 alin.(2), art.125 alin.(4) şi (5) şi art.140 alin.(4). Celelalte proiecte de lege sau propuneri legislative se supun dezbaterii şi adoptării, ca primă Cameră sesizată, Senatului.
(2) Prima Cameră sesizată se pronunţă în termen de 45 de zile. Pentru coduri şi alte legi de complexitate deosebită, termenul este de 60 de zile. În cazul depăşirii acestor termene se consideră că proiectul de lege sau propunerea legislativă a fost adoptată.
(3) După adoptare sau respingere de către prima Cameră sesizată, proiectul sau propunerea legislativă se trimite celeilalte Camere, care va decide definitiv.
(4) În cazul în care prima Cameră sesizată adoptă o prevedere care, potrivit alineatului (1), intră în competenţa sa decizională, prevederea este definitiv adoptată dacă şi cea de-a doua Cameră este de acord. În caz contrar, numai pentru prevederea respectivă, legea se întoarce la prima Cameră sesizată, care va decide definitiv în procedură de urgenţă.
(5) Dispoziţiile alineatului(4) referitoare la întoarcerea legii se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care Camera decizională adoptă o prevedere pentru care competenţa decizională aparţine primei Camere.”

41. Articolul 75 se abrogă.

42. Articolul 76 se abrogă.

43. Articolul 78 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Articolul 78
Legea se publică în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei.”

44. Alineatul (1) al articolului 83 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(1) Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.”

45. Articolul 84 se modifică astfel:
Alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(2) Preşedintele României se bucură de imunitate. Prevederile articolului 69 alineatul (1) se aplică în mod corespunzător.”
Alineatul (3) se abrogă.

46. La articolul 85 se introduce un nou alineat, (3), cu următorul cuprins:
“(3) Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului, Preşedintele României va putea exercita atribuţia prevăzută la alineatul (2) numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru.”

47. Alineatul (3) al articolului 89 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.”

48. Alineatul (1) al articolului 91 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(1) Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege.”

49. După alineatul (3) al articolului 92 se introduce un nou alineat, (4), cu următorul cuprins:
“(4) În caz de mobilizare sau de război, Parlamentul îşi continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor.”

50. Alineatul (1) al articolului 93 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(1) Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.”

51. După articolul 95 se introduce un nou articol, 951, cu următorul cuprins:
Denumirea articolului va fi: „Punerea sub acuzare”
Cuprinsul articolului va fi:
„Articolul 951
(1) Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare.
(2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
(3) De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii, Preşedintele este suspendat de drept.
(4) Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.”

52. Articolul 106 se modifică astfel:
După alineatul (1) se introduce un nou alineat, (11), cu următorul cuprins:
“(11) Preşedintele României nu-l poate revoca pe primul-ministru.”
Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
“(2) Dacă primul-ministru se află într-una din situaţiile prevăzute la articolul 105, cu excepţia revocării, sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile primului-ministru, până la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor, încetează dacă primul-ministru îşi reia activitatea în Guvern.”

53. Alineatul (2) al articolului 109 va avea următorul cuprins:
“(2) Guvernul este demis la data retragerii de Parlament a încrederii acordate sau dacă primul-ministru se află într-una din situaţiile prevăzute în articolul 105, cu excepţia revocării, ori este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile.”

54. Articolul 111 se modifică şi se completează astfel:
Denumirea articolului va fi: „Întrebări, interpelări şi moţiuni simple”
Cuprinsul articolului va fi:
“ Articolul 111
(1) Guvernul şi fiecare dintre membrii săi au obligaţia să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de deputaţi sau de senatori, în condiţiile prevăzute de regulamentele celor două Camere ale Parlamentului.
(2) Camera Deputaţilor sau Senatul poate adopta o moţiune simplă prin care să-şi exprime poziţia cu privire la o problemă de politică internă sau externă sau, după caz, cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări.”

55. Alineatul (3) al articolului 113 se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(3) Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.”

56. Articolul 114 se modifică şi se completează astfel:
Alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(4) Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia motivării urgenţei în cuprinsul acestora. “
După alineatul (4) se introduc două noi alineate, (41) şi (42), cu următorul cuprins:
“(41) Ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu, în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei, aceasta este considerată adoptată şi se trimite celeilalte Camere care decide, de asemenea în procedură de urgenţă. Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută de articolul 74 alineatul (1).
(42) Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.”
Alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(5) Ordonanţele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege în care vor fi cuprinse şi ordonanţele ale căror efecte au încetat potrivit alineatului (3).”

După alineatul (5) se introduce un nou alineat, (51), cu următorul cuprins:
“(51) Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţei.”

57. Articolul 117 se modifică astfel:
Alineatul (1) va avea următorul cuprins:
“(1) Armata este subordonată exclusiv voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale. În condiţiile legii şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte, armata contribuie la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară şi participă la acţiuni privind menţinerea sau restabilirea păcii.”
Alineatul (2) va avea următorul cuprins:
“(2) Structura sistemului naţional de apărare, pregătirea populaţiei, a economiei şi a teritoriului pentru apărare, precum şi statutul cadrelor militare, se stabilesc prin lege organică.”
Alineatul (3) va avea următorul cuprins:
“(3) Prevederile alineatelor (1) şi (2) se aplică, în mod corespunzător, şi celorlalte componente ale forţelor armate stabilite potrivit legii.”
Alineatul (5) va avea următorul cuprins:
“(5) Pe teritoriul României pot intra, staţiona, desfăşura operaţiuni sau trece trupe străine numai în condiţiile legii sau ale tratatelor internaţionale la care România este parte.”

58. Articolul 118 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Articolul 118
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării organizează şi coordonează unitar activităţile care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională, participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară, precum şi la acţiuni de menţinere sau de restabilire a păcii.”

59. Articolul 119 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Articolul 119
(1) Administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, al autonomiei locale şi pe cel al deconcentrării serviciilor publice.
(2) În unităţile administrativ-teritoriale unde cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere semnificativă, se asigură folosirea limbii minorităţii naţionale respective în scris şi oral în relaţiile cu autorităţile administraţiei publice locale şi serviciile publice deconcentrate, în condiţiile prevăzute de legea organică.”

60. Articolul 122 se modifică şi se completează astfel :
Alineatele (1) , (2) şi (3) vor avea următorul cuprins :
„(1) Guvernul numeşte un prefect în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti.
(2) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local şi conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale.
(3) Atribuţiile prefectului se stabilesc prin lege organică.”
După alineatul (3) se introduce un nou alineat, (31), cu următorul cuprins :
„(31) Între prefecţi, pe de o parte, consiliile locale şi primari, precum şi consiliile judeţene şi preşedinţii acestora, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.”

61. După alineatul (1) al articolului 123 se introduce un nou alineat, (11), cu următorul cuprins:
“(11) Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi.”

62. Articolul 124 se modifică şi se completează astfel:
Alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(1) Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili, în condiţiile legii.”
După alineatul (1) se introduce un nou alineat, (11), cu următorul cuprins:
“(11) Propunerile de numire, precum şi promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor sunt de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii sale organice.”

63. Articolul 125 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Articolul 125
(1) Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.
(2) Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege.
(3) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale.
(4) Compunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi regulile de funcţionare ale acesteia se stabilesc prin lege organică.
(5) Este interzisă înfiinţarea de instanţe extraordinare. Prin lege organică pot fi înfiinţate instanţe specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii.
(6) Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepţia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum şi a actelor de comandament cu caracter militar. Instanţele de contencios administrativ sunt competente să soluţioneze cererile persoanelor vătămate prin ordonanţe sau, după caz, prin dispoziţii din ordonanţe declarate neconstituţionale.”

64. Articolul 127 se modifică şi se completează astfel:
Denumirea articolului va fi: “Folosirea limbii materne şi a interpretului în justiţie”
Alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(2) Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile legii organice.”
După alineatul (2) se introduc două noi alineate, (3) şi (4), cu următorul cuprins:
“(3) Modalităţile de exercitare a dreptului prevăzut la alineatul (2), inclusiv prin folosirea de interpreţi sau traduceri, se vor stabili astfel încât să nu împiedice buna administrare a justiţiei şi să nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesaţi.
(4) Cetăţenii străini şi apatrizii care nu înţeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului, de a vorbi în instanţă şi de a pune concluzii, prin interpret; în procesele penale acest drept este asigurat în mod gratuit.”

65. La articolul 130 se introduce un nou alineat, (3), cu următorul cuprins:
“(3) Parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecată, conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în condiţiile legii.”

66. Articolul 132 se modifică astfel:
Denumirea articolului va fi: „Rolul şi structura”
Cuprinsul articolului va fi:
„Articolul 132
(1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care:
a) 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Senat; aceştia fac parte din două secţii, una pentru judecători şi una pentru procurori; prima secţie este compusă din 9 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori;
b) 2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Senat; aceştia participă numai la lucrările în plen;
c) ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(3) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre magistraţii prevăzuţi la alineatul (2) litera a).
(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani.
(5) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot secret.
(6) Preşedintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care participă.
(7) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive şi irevocabile, cu excepţia celor prevăzute la articolului 133 alineatul (2).”

67. Articolul 133 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Articolul 133
(1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţă de judecată, prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică. În aceste situaţii, ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au drept de vot.
(3) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară pot fi atacate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
(4) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenţei justiţiei.”

68. Articolul 134 se modifică şi se completează astfel:
Alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(1) Economia României este economie de piaţă, bazată pe libera iniţiativă şi concurenţă.”
Litera c) a alineatului (2) va avea următorul cuprins:
“c) stimularea cercetării ştiinţifice şi tehnologice naţionale, a artei şi protecţia dreptului de autor;”
La alineatul (2) se introduce o nouă literă, g), cu următorul cuprins:
“g) aplicarea politicilor de dezvoltare regională în concordanţă cu obiectivele Uniunii Europene;”

69. Articolul 135 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„Articolul 135
(1) Proprietatea este publică sau privată.
(2) Proprietatea publică este garantată şi ocrotită prin lege şi aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale.
(3) Bogăţiile de interes public ale subsolului, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil, de interes naţional, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice.
(4) Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condiţiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosinţă gratuită instituţiilor de utilitate publică.
(5) Proprietatea privată este inviolabilă, în condiţiile legii organice.”

70. Alineatul (2) al articolului 136, se completează, în final, astfel:
“În condiţiile aderării la Uniunea Europeană, prin lege organică, se poate recunoaşte circulaţia şi înlocuirea monedei naţionale cu aceea a Uniunii Europene.”

71. Articolul 138 se modifică şi se completează astfel:
Denumirea articolului va fi: „Impozite, taxe şi alte contribuţii”
După alineatul (2) se adaugă un nou alineat, (3), cu următorul cuprins:
„(3) Sumele reprezentând contribuţiile la constituirea unor fonduri se folosesc, în condiţiile legii, numai potrivit destinaţiei acestora.”

72. Articolul 139 se modifică şi se completează astfel:
Alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“(1) Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public. În condiţiile legii organice, litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi se soluţionează de instanţele judecătoreşti specializate.”
Alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(4) Consilierii de conturi sunt numiţi de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Membrii Curţii de Conturi sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe toată durata acestuia. Ei sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute de lege pentru judecători.”
După alineatul (4) se introduc două noi alineate, (5) şi (6) cu următorul cuprins:
“(5) Curtea de Conturi se înnoieşte cu o treime din consilierii de conturi numiţi de Parlament, din 3 în 3 ani, în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii.
(6) Revocarea membrilor Curţii de Conturi se face de Parlament, în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege.”

73. După articolul 139 se introduce un nou articol, 1391, cu următorul cuprins:
Denumirea articolului va fi: „Consiliul Economic şi Social”
Cuprinsul articolului va fi:
„Articolul 1391
Consiliul Economic şi Social este organ consultativ al Parlamentului şi Guvernului în domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organică de înfiinţare, organizare şi funcţionare.”

74. Înaintea alineatului (1) al articolului 140 se introduce un nou alineat, cu următorul cuprins:
“(1) Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei.”

75. Articolul 144 se modifică şi se completează astfel:
Litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;”
După litera a) se introduce o nouă literă, a1), cu următorul cuprins:
“a1) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;”
Litera c) se modifică şi va avea următorul cuprins:
“c) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial; excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului;”
După litera c) se introduce o nouă literă, c1), cu următorul cuprins:
“c1) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;”
După litera i) se introduce o nouă literă, i1), cu următorul cuprins:
“i1) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii.”

76. Articolul 145 se modifică şi va avea următorul cuprins:
„(1) Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente constatate ca fiind neconstituţionale îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.
(2) În cazurile de neconstituţionalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispoziţiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale.
(3) În cazul în care constituţionalitatea tratatului sau acordului internaţional a fost constatată potrivit articolului 144 litera a1), acesta nu poate face obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate. Tratatul sau acordul internaţional constatat ca fiind neconstituţional nu poate fi ratificat.
(4) Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.”

77. După articolul 145 se introduce un nou titlu, V1, cu denumirea „Integrarea euro-atlantică”, cuprinzând două noi articole, 1451 şi 1452, cu următorul cuprins :
Denumirea articolul 1451 va fi: „Integrarea în Uniunea Europeană” Cuprinsul articolului va fi:
„Articolul 1451
(1) Aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, în scopul transferării unor atribuţii către instituţiile comunitare, precum şi a exercitării în comun cu celelalte state membre a competenţelor prevăzute în aceste tratate se face prin lege adoptată în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu o majoritate de două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.
(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
(3) Prevederile alineatelor (1) şi (2) se aplică, în mod corespunzător, şi pentru aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.
(4) Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alineatului (2).
(5) Guvernul transmite celor două Camere ale Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu înainte ca acestea să fie supuse aprobării instituţiilor Uniunii Europene.”
Denumirea articolul 1452 va fi: „Aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord”
Cuprinsul articolului va fi:
“Articolul 1452
Aderarea României la Tratatul Atlanticului de Nord se face prin lege adoptată în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu o majoritate de două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.“

78. Articolul 151 se modifică şi va avea următorul cuprins:
Denumirea articolului va fi: „Dispoziţii tranzitorii”
Cuprinsul articolului va fi:
„Articolul 151
(1) Proiectele de legi şi propunerile legislative în curs de legiferare se dezbat şi se adoptă potrivit dispoziţiilor constituţionale anterioare intrării în vigoare a legii de revizuire.
(2) Instituţiile prevăzute de Constituţie existente la data intrării în vigoare a legii de revizuire rămân în funcţiune până la constituirea celor noi.
(3) Prevederile alineatului (1) al articolului 83 se aplică începând cu următorul mandat prezidenţial.
(4) Dispoziţiile cu privire la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie vor fi aduse la îndeplinire în cel mult 2 ani de la intrarea în vigoare a legii de revizuire.
(5) Judecătorii în funcţie ai Curţii Supreme de Justiţie şi consilierii de conturi numiţi de Parlament îşi continuă activitatea până la data expirării mandatului pentru care au fost numiţi. Pentru asigurarea înnoirii Curţii de Conturi din 3 în 3 ani, la expirarea mandatului actualilor consilieri de conturi aceştia vor putea fi numiţi pentru încă un mandat de 3 ani sau de 6 ani.
(6) Până la constituirea instanţelor judecătoreşti specializate, litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi vor fi soluţionate de către instanţele judecătoreşti ordinare.”

79. Articolul 152 se modifică şi va avea următorul cuprins:
Denumirea articolului va fi: „Republicarea Constituţiei”
Cuprinsul articolului va fi:
„Articolul 152
Legea de revizuire a Constituţiei se publică în Monitorul Oficial al României în termen de 5 zile de la data adoptării. Constituţia, modificată şi completată, după aprobarea prin referendum, se republică, de către Consiliul Legislativ, cu reactualizarea denumirilor, dându-se textelor o nouă numerotare.”

Art. II. – Revizuirea Constituţiei se supune aprobării prin referendum, organizat potrivit dispoziţiilor articolului 147 alineatul (3) din Constituţia României.

Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 30 iunie 2003, cu respectarea prevederilor articolului 147 alineatul (1) din Constituţia României.

Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 1 septembrie 2003, cu respectarea prevederilor articolului 147 alineatul (1) din Constituţia României.

Dan Danescu 11/17/2003

Contact:

Informatii Utile despre Canada si emigrare.

Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.

Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!

Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

created by Iulia Stoian