Export de imagine - ACUM SAU … ALTĂ DATĂ ?
Adesea mi-a fost dat sa aud afirmatii ale concitadinilor mei, lipsite de optimism, atunci cand se discuta despre nevoia de promovare a imaginii pozitive a Vaii Jiului.
Noi nu ne vom face bine niciodata – razbate ca o sentinta din mintile multor traitori de bucurii, sperante, disperari,succese, esecuri – oameni absolut normali, nici mai buni nici mai rai decat altii din alte parti, poate doar abrutizati prea mult, de mediul economic care a perturbat maruntaiele Pamantului dintre Jiuri, ca sa ne fie noua, celorlalti, mai cald.
Noi vom trage tinichelele trecutului de coada mult si bine – vin sa completeze altii, convinsi ca orice stradanie de a indrepta greselile unor conjuncturi stiute si intelese doar de cativa, va fi innabusita rapid, pentru simplul motiv ca am risipit sansele de a demonstra ca putem fi cetateni respectabili ai Romaniei.
Mie imi este rusine sa spun ca traiesc in Valea Jiului – am auzit destul de des, urmarind sa gasesc o explicatie pentru o astfel de atitudine.
Imi vine greu sa cred ca inca mai sunt romani, care fara sa ne cunoasca, sunt convinsi ca o trecere prin Valea Jiului, chiar si de foarte scurta durata, poate fi periculoasa. Ca de undeva dintr-un colt, va sari un miner cănit pe fata si cu o bata in mana, pregatit sa-si faca dreptate, in maniera devenita din pacate singura perceptie acceptata despre felul de a fi al oamenilor dintre cele doua Jiuri.
Problema noastra este ca desi avem argumente destule sa alungam aceste fantome din constiintele conationalilor, nu prea reusim.
Toata osteneala de a promova ceea ce avem noi mai valoros, are ecouri foarte slabe.
Cred ca ceea ce ne lipseste este o strategie comuna in acest sens, un efort sustinut si asumat cu ceva mai multa demnitate locala de toti promotorii sau purtatorii de valori, adevarati ambasadori ai zonei, catre alte meleaguri. Poate si o anumita incapatanare de a-i convinge pe cei ce pot sa ne spirjine in acest sens, ar fi benefica in acest demers, recunoscut de majoritatea vălenilor ca fiind necesar de pus in aplicare cat de repede.
Cred, inca o data, ca 2003 ne surâde din acest punct de vedere.
In sfarsit, am inteles aproape toti ca nu mai este timp de vaicareli si lamentari. Că aburul zonei protejata special s-a cam risipit si că, ceea ce ne-a ramas in clipa de fata este aceasta realitate cruda, in care ori ne trezim de-a binelea si iesim pe piata cu tot ceea ce avem mai bun, ori ne scufundam in propria noastra inertie combinata cu acel specific romanesc: Asteptam ajutor din afara!
Noua conjunctura creata prin adoptarea unei strategii comune de dezvoltare a Vaii Jiiului, contine, din fericire, componenta importanta a promovarii catre exterior a valorilor locale. Depinde numai de noi, ca acest export de imagine sa fie bine gandit, materializat si distribuit catre toti aceia carora le spunem, plini de respect ca intotdeauna mai exista cel putin o sansa. Pe care de aceasta data trebuie sa ne-o acordam noua insine.
Parca aud venind de departe, vocea ragusită a difuzorului din gara Petrosaniului, anuntand: TRENUL IMAGINII POZITIVE , STATIONEAZA LA LINIA 3 SI PLEACA PESTE UN MINUT.CALATORII SUNT INVITATI SA URCE IN VAGOANE. TRENUL CIRCULA FARA OPRIRE PANA LA STATIA TERMINUS.
Nota redactiei,
Doamna Felicia Gabriela PORTASE, este conducatorul delegatiei ce reprezinta Asociatia Valea Jiului din Romania, delegatie care pentru doua saptamani va fi oaspetele comunitati romanesti din Canada.
Le dorim bun venit si succes in curajoasa si interesanta lor misiune de promovare a valorilor din aceasta zbuciumata Vale a Jiului, o vale frumoasa cu oamenii harnici si destoinici.
Prezentam mai jos, pe scurt, doi din membrii acestei delegatii;
Nume: Portase
Prenume: Adrian
Varsta: 47
Profesie: inginer automatizari
Ocupatie: proprietar societate comerciala
Activitate: informatica cu specializare in servicii Internet ( web hosting, web desgin, e-commerce), productii imagine ( foto si video ).
Activitatea fotografica: debut 1972 , urmeaza cursul de foto-cinema sub indrumarea artistului plastic polivalent Iosif Telmann.
Lucreaza in tehnica filmului fotografic cativa ani, fara sa expuna.
Revine asupra acestei pasiuni in 2001, ca urmare a studiului fotografiei digitale pe care o asimileaza in totalitate.
Fiind un specialist in domeniul computerelor, si un mare pasionat de tehnica de ultima ora achizitioneaza pe parcursul anului 2002 si 2003 aparatura diversa pentru fotografie.
Prima expozitie : mai 2003, Teatrul National Bucuresti, foaierul Salii Atelier, cu lucrari reprezentand zona folclorica autentica a Vaii Jiului.
Lucrari fotografice realizate: albumul fotografic al judetului Hunedoara, produs in vara 2003;
Teme abordate: peisagistica, portretistica, nud, foto-reportaj.
Proiecte de viitor: aprofundarea fotografiei de studio.
VALERIU BUTULESCU
Născut la 9 februarie 1953 în satul Preajba, comuna Curtişoara, judeţul Gorj, fiul lui Luca Butulescu şi al Anei (născută Năgăra) . Din 1964 locuieşte în Petroşani, unde a terminat Liceul teoretic în 1972. A studiat la Universitatea din Lodz, şi la Academia de mine şi metalurgie din Cracovia (Polonia), pe care le-a absolvit în mod strălucit. Este inginer şi doctor în ştiinţe.
De la terminarea studiilor, până în 1990 a lucrat la Întreprinderea de Utilaj Minier Petroşani, ca translator. A făcut parte din primul Parlament al României postrevoluţionare, ca deputat de Hunedoara, îndeplinind funcţiile de vicepreşedinte al Comisiei parlamentare pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă. După alegerile locale din 1992 devine consilier municipal la Petroşani. În 1996 este ales consilier judeţean şi preşedinte al Comisiei pentru relaţii externe. Este reales consilier judeţean în anul 2000, îndeplinind funcţia de preşedinte al Comisiei pentru Cultură din cadrul acestui organism.
În ianuarie 1990 a înfiinţat săptămânalul Semnal, prima publicaţie particulară din Valea Jiului. A mai fondat publicaţia de umor politic Papagalul.
În plan literar a debutat în 1972, în revista şcolară Mărturisiri literare, sub coordonarea profesorilor Nicolae Cherciu şi Simion Părăian. Debutul său editorial se produce în 1985, cu volumul de aforisme Oaze de nisip, publicat la Editura Litera din Bucureşti, reluat un an mai târziu de Editura Cartea Românească. A debutat ca dramaturg în 1993 cu comedia Hoţul cinstit, pe scena Teatrului Dramatic „I. D. Sîrbu” din Petroşani (regia artistică: Rodica Băiţan). Tot aici i s-au mai jucat în premieră absolută alte două comedii: Logica rătăcirii ( 1994, în regia lui Nicolae Gherghe) şi Pacea cu zmeii (1999, în regia lui Marcel Şoma). În 2003 pe scena Teatrului din Deva i s-a jucat comedia Oile Domnului în regia lui Boris Melinti. La prima ediţie a Festivalului de creaţie „I. D. Sîrbu” din Petroşani a primit „Premiul pentru libertatea spiritului creator” (1992).
I s-au mai decernat: Premiul pentru poezie „Lampa de aur” (1980), Premiul de excelenţă pentru activitate culturală (2000), titlul de „Ambasador cultural al judeţului Hunedoara (2001), Premiul „Omnia” (2001).
A publicat 25 volume de eseuri, poezie, teatru, traduceri. O largă popularitate au căpătat aforismele sale, traduse şi publicate în limbile: engleză, franceză, germană, spaniolă, italiană, sârbă, albaneză, macedoneană, ucraineană, cehă, poloneză, slovacă, ebraică, suedeză, rusă, maghiară, olandeză, bulgară, japoneză.
Consiliul Judeţean i-a decernat Premiul „Bene Merenti” în anul 2001.
Este „Cetăţean de Onoare al judeţului Hunedoara.”
În anul 2003, cu ocazia împlinirii vârstei de 50 ani a fost declarat „Cetăţean de Onoare al municipiului Petroşani”
Colaborări:
„România literară, Luceafărul, S.L.A.S.T., Flacăra, Săptămâna, Magazin, Urzica, Telegraful român, Ateneu, Amfiteatru, Cronica, Astra, Transilvania, Vatra, Tribuna, Steaua, Orizont, Ramuri, Adevărul, Curierul naţional, Lumina, Expres, Vremea, Totuşi iubirea, Al cincilea anotimp, Bolta verde, Thalia, Matinal, Gazeta Văii Jiului, Mesager, Călăuza, Semnal, Datina, Gaudeamus, Arhipelag, Solstiţiu, Ardealul literar, Steagul roşu, Gazeta Gorjului, Cuvântul liber, Neuer Weg, Karpaten rundschau, Neue Literatur, Uj Elet, Szabad szo, A Het, Banatske Noviny, Neuer Banater Zeitung, Kniezny Zivot, Nas Holos, Balgarski Pisatel, Flaka e vellazerimit, Rilindja, Fjala, Literatura svetova, Eulenspiegel, Kyrn Magazin, Artes Cultura, Language Bridge Quatterly, Roemenie Bulletin, Sydostran, Blekinge Lans Tidning, Odra, Tak i Nie, Trojkat, Slask, Trybuna robotnicza, Pismo literacko – artystyczne, Przekroj, Zycie literackie, Rzeczpospolita, Gazeta Wyborcza, Okolice, Poezja, Tygodnik kulturalny etc.
Călătorii de studii şi documentare:
Australia, Africa de Sud, Argentina, Austria, Anglia, Belarus, Belgia, Bulgaria, Brazilia, Canada, Cehia, Chile, China, Cipru, Columbia, Croaţia, Cuba, Danemarca, Dubai, Ecuador, Egipt, Elveţia, Emiratele Arabe, Estonia, Filipine, Franţa, Finlanda, Germania, Grecia, Irlanda, India, Israel, Îndonezia, Italia, Letonia, Liban, Lituania, Malaezia, Maroc, Mexic, Norvegia, Olanda, Peru, Palestina, Polonia, Portugalia, Rusia, S.U.A., Serbia, Singapore, Slovenia, Slovacia, Spania, Suedia, Thailanda, Tunisia, Turcia, Ucraina, Ungaria, Vatican, Venezuela, Vietnam.
Lucrări apărute:
Oaze de nisip. - Bucureşti: Editura Litera, 1985, 64 p.
Oaze de nisip. Prezentare de Nelu Oancea în: Debut 86. Culegere de proză scurtă cu o postfaţă de Mircea Ciobanu. – Bucureşti: Editura Cartea Românească, 1986, p.71 – 81.
Oaza prei rere. – Pristina: Rilindjia, Flaka, Fjala, - Jugoslavia, 1987, traducere în albaneză de Baki Ymeri.
Gedankensplitter. - Berlin: Eulenspiegel, 1988, traducere în germană de Gloria von Wroblewski.
Oazi od pesok. – Macedonia: Osten, 1988, traducere în macedoneană de Lupco Silianovski.
Pisecne oazy. – Praga: Svetova literatura, 1989, traducere în cehă de Jiri Nasinec.
Sand Oasis. – Garland, Texas, S.U.A,: Editura Language Bridge, 1989, 78 p. Traducere în engleză de Karon G. Campbell. – (Reeditare în 1991).
Oazis de sable. – Bastia: Kyrn Magazin, ianuarie 1990. Traducere în franceză de Magdalena Soba şi Jean-Claude Roliagno.
Piasczysta Oaza – Sand Oasis. – Garland, SUA: Editura LBQ (Ediţie bilingvă), 1989. 38 p. Traducere de Eva A. Ziem.
Stepa memoriei. – Deva: Editura Călăuza, 1992. 184 p. (aforisme).
Creşterea nefiinţei. – Petroşani: Editura Fundaţiei „I.D. Sîrbu”; „Lumină şi cultură”,1994, 64 p. (poezie).
Veşnicie provizorie – Petroşani: Editura Fundaţiei „I.D. Sîrbu”, 1996. – 119 p. (teatru).
Homokvarak. – Corvin Kiado, 1999, 144 p. Traducere în maghiară de Emil Gherasim.
Minnenas Stapp. – Olofstrom, Schapira International Teater och Book Forlag” 1999, 156 p. Traducere în suedeză de Irina Schapira şi Eva-Marie Sjobeck.
Gedankensplitter. – Forster-Borries Verlag, 2000, 80 p. Traducere în germană de Anton Herman.
Plains of Memory. – Tel Aviv: Editura Mannor, 2000, 80 p. Traducere în ebraică de Mannor.
Pisecne oazy . – Praga: Editura Aurora, 2000, 104 p. traducere în cehă de Jiri Nasinec.
Dracula. – Deva: Editura Polidava, 2001, 144 p. (teatru).
Oile Domnului.- Deva: Editura Polidava, 2001, 120 p. (teatru).
Pisecne oasus. – Sofia: Editura Zvesdan, 2001, 116 p. Traducere în bulgară de Spasimir Domaradski.
Oasis de arena. – Quito, Ecuador: Editura Casa de la Cultura Ecuatoriana „Benjamin Carrion”, 2001, 56 p. Traducere în spaniolă de Valeriu Butulescu.
Piaskowe oazy. – Cracovia: Editura Miniatura, 2001, 210 p. Traducere în polonă de Lucian Butulescu.
Imensitatea punctului. – Deva: Editura Polidava, 2002, 148 p. (aforisme).
Pisocne oazy. – Bratislava, Editura Dilema, 2002, 108 p. Traducere în slovacă de Gabriela Popa şi Hildegard Buncakova.
Aforysmy. – Editura Mustang, 2002, 422 p. Traducere în ucraineană de Ştefan Tcaciuc.
Aforismi. – Belluno: Editura Agora, 2002., 134 p. Traducere în italiană de Giocondina Toigo şi Aurelia De Bacco.
Grupaje din aforismele lui Valeriu Butulescu au mai fost traduse în limba rusă (de Stanislav Karpionek), estonă (de Riina Jesmin), olandeză (de Jan Willem Bos) şi sârbă (de S. Gvozdenovic).
Lucrări apărute în antologii:
Marea enciclopedie a aforismului. - Wroclaw: Editura Croma, 1996, 416 p.
Noi conducem lumea. – Wroclaw: Editura Europa, 1996, 136p.
Gândirea interzisă. – Cracovia: Editura Miniatura, 1997, 144 p.
Antologia aforismului mondial – Varşovia: Editura Antyk, 2000, 2 volume, 970 p.
Traduceri:
Lirică poloneză: selecţie şi traducere din limba polonă de Valeriu Butulescu; note bio-bibliografice de Lucian Butulescu, Petroşani: Editura Fundaţiei „I.D. Sîrbu”, 1996, 84 p.
Interioare.- poezie sud - americană, Editura Fundaţiei Culturale „I.D.Sîrbu”, 1999, 64p.
Referinţe:
Alexandrescu, Horaţiu. – La cumpene de gânduri. În Steagul roşu, 14.05. 1985.
Alexandrescu, Horaţiu – Aforismul – gen literar universal. În Steagul roşu, 13.10. 1985
Alexandrescu, Horaţiu. Valeriu Butulescu: la Dallas, Paris şi Petroşani. În Zori noi, 16.11, 1991.
Alexandru, Ioan. Un cunoscător subtil al graiului nostru. În Imensitatea punctului, 2002, p. 136.
Andraş, Mircea. Ce multe se pot spune cu atât de puţine cuvinte. În Matinal nr.3347/2002.
Barbu, Mihai. Un megascriitor al Văii şi-a lansat volumul de aforisme în limba maghiară. În Matinal, 24 martie 1999.
Barbu, Mihai. Valeriu Butulescu – o carte tipărită în Israel. În Matinal, 07.08.2000.
Barbu, Mihai. Valeriu Butulescu – mereu altul şi mereu acelaşi. În Gazeta Văii Jiului nr. 12/2002.
Barbu, Mihai. Valeriu Butulescu – două cărţi în alte două limbi europene. În Gazeta Văii Jiului nr. 48/2002.
Barbu, Marian. O piesă de anticipaţie cu subtexte multiple. În volumul Trăind printre cărţi, 2002, pp. 228 - 233
Bălan, Ioan Dan. Valeriu Butulescu – maestru al aforismului. În Relaţii nepotrivite nr. 78 /2000.
Birău, Petrică. Valentin Taşcu şi Valeriu Butulescu la Teatrul „I.D. Sîrbu” din Petroşani. În volumul „Pântecele chitului” , Ed. Călăuza, 2002, pp. 19 – 20.
Bîrla, Georgeta. Ambasador cultural. În Cuvântul liber nr. 3092/2002.
Bîrla Georgeta. Aforismele lui Valeriu Butulescu – lansate în Italia. În Cuvântul liber nr. 3304/2002
Bogza, Geo. În Creşterea nefiinţei, coperta 2, 1994.
Borşoş, Mihai. Exerciţiul sanitar al parodicului. În Arhipelag, nr 1-4, 2002
Bos, Willem Jan. Valeriu Butulescu – mijnbouwkundig ingenieur en aforist. În Roemenie Bulletin nr. 3/2002, Amsterdam, Olanda.
Bogăţan Elisabeta. Lirică poloneză, de Valeriu Butulescu. În Jurnalul Văii Jiului, nr. 3/1997
Bujorescu, Mircea. Festivalul naţional – În Steagul roşu, 10.07.1983
Bujorescu, Mircea. Imensitatea punctului – în Mesager nr. 71/2002
Cenni, Laura. In Provincia gli „ Aforismi” di uno scrittore rumeno. În Il Gazzettino, 12.11,2002, Belluno, Italia
Ciobanu, Radu. Darul conciziei. În prefaţa volumului Imensitatea punctului, 2002.
Ciorobea, Petrişor. Portret de scriitor - Valeriu Butulescu. În Arhipelag nr. 3-4/2001.
Chirvasă, Gheorghe. Valeriu Butulescu – Omul care a spart graniţele U.E. prin forţa spiritului său. În Matinal nr. 3208/2001.
Corpade, Constanţa. Aforismele lui Valeriu Butulescu colindă lumea. În Adevărul, 27.12.2000.
Crăsnaru, Daniela. Inteligenţă artistică remarcabilă. În Imensitatea punctului, 2002, p. 135.
Dubek, Ioan. „Pacea cu zmeii” de Valeriu Butulescu. În Gazeta de Sud, februarie 1999.
Dubek, Ioan. Fărâme de eternitate. În Hunedoreanul, 08.02.2001.
Dubek, Ioan. Prinţul aforismelor. În Hunedoreanul nr. 400/2001.
Dumitrana, Nina. Valeriu Butulescu, la a 17-ea limbă! În Exploziv, 23 martie 2001.
Elenkov, Konstantin. Aproape de perfecţiune. În prefaţa volumului Piascen Oazus, Sofia, Bulgaria, 2001.
Elenkov, Konstantin. Nu ne-a mai rămas decât speranţa. În Balgarski Pisatel nr.26/2001, Sofia, Bulgaria.
Ericson-Tarnudd, Carole. Hon sprinder tankar mellen Sverige och Rumanien. În Sydostran, 22 octombrie 1998.Olofstrom, Suedia.
Ericson-Tarnudd, Carole. Oversatter underfundinga texter. În Sydostran, 23 iunie 1999, Olofstrom, Suedia.
Estrella, Ulises. Los aforismos de Valeriu Butulescu. În Artes - Cultura, 26.09.1999, Quito, Ecuador.
Fakesch, Johanna. Ich langweile mich nie… În Karpaten Rundschau nr. 29/1989.
Făgaş, Mihaela. Frânturi de gânduri. În Cuvântul liber, 19 mai 2000.
Fickel Holm. Butulescu widerspiegeln in genialer Weise. În prefaţa volumului Gedankensplitter, 2000 Germania.
Firoavanti, Giuseppina. La speranza di un mondo migliore. În prefaţa volumului Aforismi, 2002, Editura Agora, Italia.
Firţulescu, Ileana. Valeriu Butulescu tradus în spaniolă. În Relaţii nepotrivite nr. 59/1999.
Firţulescu, Ileana. Un scriitor român tradus în suedeză. În Matinal, 28 11. 1998
Gherasim, Emil. Ajanlas. În prefaţa volumului Homokvarak, 1999.
Gâf-Deak, Ioan. În Matinal, 24.01.2001.
Hihn, Monalise. „Un miner al subconştientului uman.” În Obiectiv nr. 6/2002.
Holmesson, Mattias. Rumansk visdom nu pa svenska. În Blekinge Lans Tidning nr. 167/1999. Karlskrona, Suedia.
Hurubă, Dumitru. Valeriu Butulescu: Oile Domnului. În Cuvântul liber nr. 3048/2001.
Ionescu – Quintus, Mircea. Un tânăr hăruit şi curajos. În Stepa memoriei, 1992, coperta 2 (Discurs rostit în Parlamentul României).
Iovănescu, C-tin. Valeriu Butulescu la maturitate literară. În Atac nr. 118, 27. 10.2001.
Iovănescu C-tin. Valeriu Butulescu în italiană. În Atac nr. 171, 21.11.2002.
Jowialski, Jan. Karpacki ksiaze aforizmow. În Trojkat nr. 4/2002, Katowice, Polonia.
Kawinski, Wojciech. Valeriu Butulescu. În Pismo literacko – artystyczne nr. 2/1987, Cracovia, Polonia.
Koziol, Urszula. Testament. În Odra nr.1/1990, Wroclaw, Polonia.
Kozlowski, Mieczyslaw. Klepsidra bez piasku. În prefaţa volumului Piaskowe oazy, Cracovia, Polonia.
Lascu, Ioan. Veşnicie provizorie. În Tineretul liber, 3 mai 1993.
Lascu, Ioan; Velica, Ioan; Boboc, Marian. Valeriu Butulescu. În Dicţionarul scriitorilor din Vale. Petroşani. Editura Matinal, 1999, p. 63 – 68.
Mariş, Daniel. Recunoaşterea stelelor în apă. În Ardealul literar şi artistic, nr. 2/2002
Moraru, Cornel. Oaze de nisip. În S.L.A.S.T. nr. 45/1989.
Moraru, Cornel. Prospeţime şi rafinament. În Steagul roşu, 18 iulie 1988.
Nasinec, Jiri. Pisecne oazy. În Svetova literatura nr.1/1990, Praga, Cehoslovacia.
Nasinec, Jiri. Smutny ironik Valeriu Butulescu. În prefaţa volumului Pisecne oazy, 2000, Praga, Cehia.
Nesfântu, Iftimie. Stepa memoriei. În Cotidianul, 15 martie 2001.
Netz, Feliks. Valeriu Butulescu. În Tak i Nie nr. 38/1986, Katowice, Polonia.
Netz, Feliks. Aforyzmy Butulescu. În Slask nr. 11/1996, Katowice, Polonia.
Nowak, Tadeusz. Aphorisms by Valeriu Butulescu. În prefaţa volumului Sand Oasis, 1989, Texas, SUA.
Novăceanu, Darie. Valeriu Butulescu. În Flacăra nr.1/1988
Nowak, Tadeusz. Aforyzmy Valeriu Butulescu. În postfaţa volumului Piaskowe oazy, 2001, Cracovia, Polonia.
Nyberg, Peter. Rumansk forfattare oversatts till svenska. În Blekinge Lans Tidning nr. 244/1998. Karlskrona, Suedia.
Oancea, Nelu. Oaze de nisip. În prefaţa volumului Debut 86, 1986, Cartea Românească.
Osman, Leila. Valeriu Butulescu semnează o carte în limba bulgară. În Matinal nr. 3253/2001.
Păunescu, Adrian. Scânteile inteligenţei. În Imensitatea punctului, 2002, p.133.
Petrescu, Andreea. Valeriu Butulescu – literă şi spirit. În Semnal nr. 2. 08.02.1990
Radu Mocanu, Adriana. Valeriu Butulescu – trei decenii de creaţie literară. În Matinal nr. 3253/2001.
Roliagno, Jean – Claude. L’aphorisme comme echappe libre. În Kyrn Magazin, ianuarie 1990, Bastia, Franţa.
Sjobeck, Eva – Marie. Butulescus visdomar. În postfaţa volumului Minnenas Stapp, 1999, Suedia.
Sorescu, Constantin. Gânditor în structura de cuarţ a aforismului. Discurs parlamentar 1991
Sorescu, Constantin. Un sceptic care pregetă să se mântuie. În prefaţa volumului Stepa memoriei, 1992.
Sorescu, Marin. „Spirit fin şi gânditor profund.” În postfaţa volumului Veşnicie provizorie, 1996.
Spătaru, Tiberiu. Poezia atitudinii. În Steagul roşu, 14.08. 1981
Spătaru, Tiberiu. Chitara. În Steagul roşu, 12.11. 1981
Spătaru, Tiberiu. Demitizarea basmului în plină tranziţie. În Matinal, 23.02. 1999.
Ştefănescu, Alex. Valeriu Butulescu sau propoziţia de aur. În Vatra nr.9/1989.
Ştefănescu, Alex. Valeriu Butulescu, în Magazin, 1990
Ştefănescu, Alex. Scântei electrice. În Flacăra nr. 25/1989.
Ştefănescu Alex. Debut 86. În România literară nr.17/1987.
Ştefănescu, Alex. Valeriu Butulescu. În S.L.A.S.T., 6 septembrie 1986.
Tarbac, Ion; Şerban, Al. Doru; Elena, Ion; Căruntu, C-tin. Valeriu Butulescu. În Scriitori gorjeni. Editura Ager, 1998, p. 29-30.
Tcaciuc, Ştefan. Un maestru neîntrecut al aforismului. În Nas Holos, nr.3/2001.
Tcaciuc, Ştefan. Valeriu Butulescu – un maestru al aforismului contemporan. În prefaţa volumului „Aforysmy”(ucr.), Ed. Mustang, 2002.
Ţene, Al. Florin. Valeriu Butulescu „Dracula sau carnavalul durerii”. În Curierul nr. 339/2001.
Ungureanu, Cornel. Preaplin sufletesc, redus la esenţe. În postfaţa volumului Homokvarak, 1999.
Vera, Pedro Jorge. Pensamientos filosoficos en forma de paradoja. În prefaţa volumului Oasis de Arena, 2001, Quito, Ecuador.
Velea, Dumitru. Întoarcerea mănuşii pe dos. În Rostirea Românească nr. 1-2 /1997.
Velea, Dumitru. Pe scurt. În Solstiţiu nr.1/1990.
Velea, Dumitru. Aforismul ca dramă „in nuce”. În volumul Du-te şi fă la fel! Editura Fundaţiei I.D. Sîrbu, 2001.
Velea, Dumitru. De la Bram Stocker la Valeriu Butulescu. În Matinal nr.3094/2001.
Velica, Ioan; Schreter, Carol. Valeriu Butulescu. În Călătorie prin vârstele Văii Jiului. – Deva: Editura Destin, 1993, p. 103.
Vinţan, Tiberiu. Imensitatea punctului la Valeriu Butulescu. În Exclusiv, nr 46/2002
Vulpe, Ioan. Invitaţie la meditaţie. În Steagul roşu, 18 august 1985.
Vulpe, Ioan. Premiul I şi „Lampa de aur” În Steagul roşu,8.10.1980
Waksmanski, Jerzy. Polska w Rumunii. În Trybuna Robotnicza nr. 74/1986, Katowice, Polonia.
Ymeri, Baki. Aforisma. În Osten ,01.10.1988, Pristina, Macedonia.
Zisu, Zaharia. Paradoxul continuu. În Justiţiarul nr.11/1993.
Ziem A., Eva. Aphoristic poetry. În Language Bridge Quaterly, 1989, Garland, SUA.
Zmuda, Andrzej. Valeriu Butulescu. În Okolice nr.10/1989, Varşovia, Polonia.
„...Valeriu Butulescu este un mare scriitor. Faptul că se exprimă prin mici texte nu contrazice această calitate.Aceste propoziţii risipite de el prin periodice şi broşuri sunt propoziţii de aur. Mi-am îngăduit să alcătuiesc pentru revista Vatra o antologie, cu scopul de a demonstra că avem de-a face cu o operă. O operă complexă, scrisă într-un registru stilistic întins. Lirismul elevat, viziunea sumbră, de coşmar, analiza psihologică profundă, dostoievskiană, ironia caustică, fără replică, patriotismul declarat într-o manieră bărbătească, pamfletul scris cu vervă, da, cu vervă în numai câteva cuvinte, paradoxul revelator, filozofia de bună calitate, povestea unei vieţi, un roman în zece cuvinte – iată numai o parte din faţetele acestei opere.
ALEX. ŞTEFĂNESCU – „Valeriu Butulescu sau propoziţia de aur”
în Vatra nr. 9/1989
|
Felicia - Gabriela Portase 10/10/2003 |
Contact: |
|
|
