PE TEME DE EDUCAȚIE ( XVII ) - BACK TO SCHOOL
BACK TO SCHOOL
Iată-ne din nou în septembrie, luna începerii unui nou an școlar și universitar. Prin numărul celor implicați și prin amploarea acțiunilor pregătitoare, reînceperea cursurilor școlare se constituie, în fiecare țară, într-un eveniment național și nu greșim dacă afirmăm că devine și un eveniment mondial de dorit, de preferat, față de stările conflictuale și de amenințările terorismului, drogurilor, desconsiderării familiei și moralei tradiționale. Fiecare țară și fiecare comunitate umană se preocupă de pregătirea tineretului care să urmeze generației actuale în viața activă.
Despre deschiderea școlilor s-a scris și s-a vorbit în fiecare an și în Canada, surprinzându-se preocupările autorității școlare de a rezolva problemele redimensionării structurii și rețelei școlilor pe tipuri, grade și profiluri, potrivit cerințelor, problemele privind asigurarea personalului de predare și înnoirea zestrei materiale a instituțiilor de învătământ. În același timp, s-a remarcat și altădată și acum grija firmelor comerciale de a afișa reclame confirmând punerea unor sortimente sporite de produse specifice evenimentului la dispoziția școlilor și studenților, precum și practicarea obișnuitelor reduceri de prețuri. Firmele de trnsport, local și regional, cabinetele medicale, instituțiile de spectacole, organizațiile sportive nu sunt mai puțin implicate, susținând animația caracteristică prezenței cotidiene a copiilor și tinerilor în toate localitățile. Diferitele comunități etnice din Canada au la dispoziție școli destinate copiilor de vârstă școlară mică și mijlocie, născuți cetățeni canadieni sau veniți, cu familiile, din țările de origine la o vârstă mică, astfel încât tind să-și uite limba maternă. Există, de pildă, la Toronto, la Ottawa și în toate centrele în care s-au stabilit familii de români și sunt și copii de școală mai mulți, școli românești, finanțate de statul canadian, în care copiii mai mici învață și exersează limba română, iar cei mai mari, până la clasa a VIII-a inclusiv, studiază și literatura română, istoria și geografia României, de regulă în ziua de sâmbătă din fiecare săptămână, când nu merg la școala obișnuită în limba engleză sau franceză. Copiii care frecventează școlile românești învață să cunoască tradițiile poporului român și prezintă frumoase spectacole cultural artistice, purtând costume naționale adecvate.
Desigur, la început de an școlar, principalele griji le au părinții, bunicii, studenții înșiși și formatorii lor teachers and professors. O atenție deosebită se acordă micilor studenți, școlarii care pășesc în clasa I elementară, mândri de ghiozdanele pe care le-au primit în dar cu prilejul începerii școlii. Adolescenții din ultimele clase ale highschools-urilor sunt preocupați de alegerea drumului de urmat în viață, a profesiunii și specializării pe care o va îmbrățișa fiecare, iar proaspeții studenți ai universităților și colegiilor își încep studiul animați de dorința de a aprofunda sistematic și asiduu domeniile cărora li sau consacrat. Tinerii înțeleg mai bine, prin propriile lor trăiri, frumoasele descrieri întâlnite în literatură cu privire la începerea școlii în fiecare toamnă, precum La rentree des classes a lui Anatole France care ne-a încântat și pe noi, cei vârstnici, în anii de liceu, iar educatorii, profesorii au prilejul să reflecteze la necesitatea asigurării unui învătământ formativ asupra căruia atrăgea atenția încă Rabelais, prin dictonul cuprins în Eseurile sale: Decât un cap plin, mai degrabă unul bine făcut.
Așa cum scriam într-un articol apărut anterior, întreaga activitate școlară, conduita de mai târziu se cer pregătite de către părinți din vreme, de la vârsta preșcolară a copiilor, prin dezvoltarea unor capacități ca atenția voluntară, spiritul de observație, curioziotatea de a cunoaște lucruri noi, perseverența în continuarea și terminarea unui lucru sau unei acțiuni începute, sociabilitatea în vederea integrării în grup, în comunitate, un limbaj corect etc. Pentru școlarii mai vechi, părinții vor avea grijă să-i îndemne pe copiii lor ca, în perioadele imediat premergătoare și următoare deschiderii cursurilor, să-și reamintească esențialul din cele învățate în anul școlar precedent și să valorifice cunoștințele și învățămintele acumulate în vacanță, din locurile și obiectivele vizitate, din lecturile făcute, din spectacolele văzute, din convorbirile cu profesori, cu diferiți specialiști și cu alți tineri în taberele (camps-uri) la care au participat sau în călătoriile făcute împreună cu familia. O îndatorire a părinților, indiferent de vârsta copilului, de clasa în care se află acesta, pe tot timpul școlarității până la învățământul superior, este aceea de a fi receptivi la demersurile educative ale școlii încă de la începutul fiecărui an de învățământ. Pe de altă parte, acasă, familia are îndatorirea de a asigura un climat propice dezvoltării și educării copilului liniștit, lipsit de stări tensionale și de a cultiva la acesta decența, probitatea morală și spiritul de responsabilitate Altfel, copiii și tinerii nu vor reuși să-și mobilizeze eforturile cerute de activitatea școlară, iar în comportare, fiind descumpăniți, nu rareori se vor lăsa antrenați în prietenii si practici nocive. De altfel, încă din preadolescență, de la vârsta școlară mijlocie a copiilor, se impune multă grijă din partea familiei pentru cunoașterea grupurilor de colegi și prieteni la care aderă copiii și pentru influențarea cu tact a reorientarii acestora, în cazul în care relațiile respective nu sunt de continuat. În privința pregătirii zilnice a lecțiilor, părinții nu pot ignora îndatoririle școlare ale fiilor și fiicelor lor, dar nici nu se vor substitui acestora în pregătirea temelor. Copiii trebuie să fie obișnuiți să lucreze independent, să se autocontroleze, să-și dozeze timpul de muncă și de odihnă. Neatenția la școală, oboseala, dezinteresul pentru lecții, greutăți în formarea de deprinderi și obișnuințe de lucru ordonat apar și ca urmare a insuficientei odihne, a vizionării abuzive a emisiunilor de televiziune, a practicării jocurilor pe calculator, ori a unor activități extrașcolare, uneori impuse de părinți, dar nu totdeauna potrivite și acceptate cu plăcere de către copii. Astfel de activități supraîncarcă, grevează asupra bugetului de timp al copiilor.
Respectarea cerințelor la care ne-am referit mai sus, cunoașterea de către părinți a calităților senzoriale, intelectuale, afective, temperamentale, de voință și caracter, a aptitudinilor copiilor si stimularea înclinațiilor, a elementelor pozitive ale personalității lor contribuie efectiv la formarea unei puternice motivații pentru studiu, pentru o pregătire temeinică, iar aceasta conduce la asigurarea succesului școlar.
Sincere urări de succes tuturor truditorilor și beneficiarilor din lumea școlii!
BACK TO SCHOOL
Iată-ne din nou în septembrie, luna începerii unui nou an școlar și universitar. Prin numărul celor implicați și prin amploarea acțiunilor pregătitoare, reînceperea cursurilor școlare se constituie, în fiecare țară, într-un eveniment național și nu greșim dacă afirmăm că devine și un eveniment mondial de dorit, de preferat, față de stările conflictuale și de amenințările terorismului, drogurilor, desconsiderării familiei și moralei tradiționale. Fiecare țară și fiecare comunitate umană se preocupă de pregătirea tineretului care să urmeze generației actuale în viața activă.
Despre deschiderea școlilor s-a scris și s-a vorbit în fiecare an și în Canada, surprinzându-se preocupările autorității școlare de a rezolva problemele redimensionării structurii și rețelei școlilor pe tipuri, grade și profiluri, potrivit cerințelor, problemele privind asigurarea personalului de predare și înnoirea zestrei materiale a instituțiilor de învătământ. În același timp, s-a remarcat și altădată și acum grija firmelor comerciale de a afișa reclame confirmând punerea unor sortimente sporite de produse specifice evenimentului la dispoziția școlilor și studenților, precum și practicarea obișnuitelor reduceri de prețuri. Firmele de trnsport, local și regional, cabinetele medicale, instituțiile de spectacole, organizațiile sportive nu sunt mai puțin implicate, susținând animația caracteristică prezenței cotidiene a copiilor și tinerilor în toate localitățile. Diferitele comunități etnice din Canada au la dispoziție școli destinate copiilor de vârstă școlară mică și mijlocie, născuți cetățeni canadieni sau veniți, cu familiile, din țările de origine la o vârstă mică, astfel încât tind să-și uite limba maternă. Există, de pildă, la Toronto, la Ottawa și în toate centrele în care s-au stabilit familii de români și sunt și copii de școală mai mulți, școli românești, finanțate de statul canadian, în care copiii mai mici învață și exersează limba română, iar cei mai mari, până la clasa a VIII-a inclusiv, studiază și literatura română, istoria și geografia României, de regulă în ziua de sâmbătă din fiecare săptămână, când nu merg la școala obișnuită în limba engleză sau franceză. Copiii care frecventează școlile românești învață să cunoască tradițiile poporului român și prezintă frumoase spectacole cultural artistice, purtând costume naționale adecvate.
Desigur, la început de an școlar, principalele griji le au părinții, bunicii, studenții înșiși și formatorii lor teachers and professors. O atenție deosebită se acordă micilor studenți, școlarii care pășesc în clasa I elementară, mândri de ghiozdanele pe care le-au primit în dar cu prilejul începerii școlii. Adolescenții din ultimele clase ale highschools-urilor sunt preocupați de alegerea drumului de urmat în viață, a profesiunii și specializării pe care o va îmbrățișa fiecare, iar proaspeții studenți ai universităților și colegiilor își încep studiul animați de dorința de a aprofunda sistematic și asiduu domeniile cărora li sau consacrat. Tinerii înțeleg mai bine, prin propriile lor trăiri, frumoasele descrieri întâlnite în literatură cu privire la începerea școlii în fiecare toamnă, precum La rentree des classes a lui Anatole France care ne-a încântat și pe noi, cei vârstnici, în anii de liceu, iar educatorii, profesorii au prilejul să reflecteze la necesitatea asigurării unui învătământ formativ asupra căruia atrăgea atenția încă Rabelais, prin dictonul cuprins în Eseurile sale: Decât un cap plin, mai degrabă unul bine făcut.
Așa cum scriam într-un articol apărut anterior, întreaga activitate școlară, conduita de mai târziu se cer pregătite de către părinți din vreme, de la vârsta preșcolară a copiilor, prin dezvoltarea unor capacități ca atenția voluntară, spiritul de observație, curioziotatea de a cunoaște lucruri noi, perseverența în continuarea și terminarea unui lucru sau unei acțiuni începute, sociabilitatea în vederea integrării în grup, în comunitate, un limbaj corect etc. Pentru școlarii mai vechi, părinții vor avea grijă să-i îndemne pe copiii lor ca, în perioadele imediat premergătoare și următoare deschiderii cursurilor, să-și reamintească esențialul din cele învățate în anul școlar precedent și să valorifice cunoștințele și învățămintele acumulate în vacanță, din locurile și obiectivele vizitate, din lecturile făcute, din spectacolele văzute, din convorbirile cu profesori, cu diferiți specialiști și cu alți tineri în taberele (camps-uri) la care au participat sau în călătoriile făcute împreună cu familia. O îndatorire a părinților, indiferent de vârsta copilului, de clasa în care se află acesta, pe tot timpul școlarității până la învățământul superior, este aceea de a fi receptivi la demersurile educative ale școlii încă de la începutul fiecărui an de învățământ. Pe de altă parte, acasă, familia are îndatorirea de a asigura un climat propice dezvoltării și educării copilului liniștit, lipsit de stări tensionale și de a cultiva la acesta decența, probitatea morală și spiritul de responsabilitate Altfel, copiii și tinerii nu vor reuși să-și mobilizeze eforturile cerute de activitatea școlară, iar în comportare, fiind descumpăniți, nu rareori se vor lăsa antrenați în prietenii si practici nocive. De altfel, încă din preadolescență, de la vârsta școlară mijlocie a copiilor, se impune multă grijă din partea familiei pentru cunoașterea grupurilor de colegi și prieteni la care aderă copiii și pentru influențarea cu tact a reorientarii acestora, în cazul în care relațiile respective nu sunt de continuat. În privința pregătirii zilnice a lecțiilor, părinții nu pot ignora îndatoririle școlare ale fiilor și fiicelor lor, dar nici nu se vor substitui acestora în pregătirea temelor. Copiii trebuie să fie obișnuiți să lucreze independent, să se autocontroleze, să-și dozeze timpul de muncă și de odihnă. Neatenția la școală, oboseala, dezinteresul pentru lecții, greutăți în formarea de deprinderi și obișnuințe de lucru ordonat apar și ca urmare a insuficientei odihne, a vizionării abuzive a emisiunilor de televiziune, a practicării jocurilor pe calculator, ori a unor activități extrașcolare, uneori impuse de părinți, dar nu totdeauna potrivite și acceptate cu plăcere de către copii. Astfel de activități supraîncarcă, grevează asupra bugetului de timp al copiilor.
Respectarea cerințelor la care ne-am referit mai sus, cunoașterea de către părinți a calităților senzoriale, intelectuale, afective, temperamentale, de voință și caracter, a aptitudinilor copiilor si stimularea înclinațiilor, a elementelor pozitive ale personalității lor contribuie efectiv la formarea unei puternice motivații pentru studiu, pentru o pregătire temeinică, iar aceasta conduce la asigurarea succesului școlar.
Sincere urări de succes tuturor truditorilor și beneficiarilor din lumea școlii!
|
Prof. Silvestru Moraru 9/11/2003 |
Contact: |
|
|
