Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente

Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

 

Rom�nii de pretutindeni
Puncte de vedere
Pagina crestinã
Note de carierã
Condeie din diasporã
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouã
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastrã
Traditii
Limba noastrã
Lumea în care trãim
Pagini despre stiintã si tehnicã
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhiv� 2024
Articole Arhiv� 2023
Articole Arhiv� 2022
Articole Arhiv� 2021
Articole Arhiv� 2020
Articole Arhiv� 2019
Articole Arhiv� 2018
Articole Arhiv� 2017
Articole Arhiv� 2016
Articole Arhiv� 2015
Articole Arhiv� 2014
Articole Arhiv� 2013
Articole Arhiv� 2012
Articole Arhiv� 2011
Articole Arhiv� 2010
Articole Arhiv� 2009
Articole Arhiv� 2008
Articole Arhiv� 2007
Articole Arhiv� 2006
Articole Arhiv� 2005
Articole Arhiv� 2004
Articole Arhiv� 2003
Articole Arhiv� 2002


Calator in minunatul Maramures


Parafrazandu-l pe Nicolae Dobos, nimic in viata nu este intamplator...
Daca cineva ar fi spus dupa primele noastre dialoguri ca voi ajunge sa calc pe pamantul morosenilor vara aceasta, pentru prima oara...desigur nu asi fi crezut.
Era un vis nerealizat de ani de zile, o dorinta a mea din anii studentiei in care am invatat despre cultura si civilizatia poporului roman si cat de bine s-au pastrat ele in zonele acestea ale nordului romanesc, datorita unor oameni de suflet si de cultura, datorita iubirii lor fata de traditie.
In urma invitatiei primite din partea Asociatiei Culturale Quatro, prin reprezentantul si presedintele ei Nicolae Dobos, am pasit pe aceste meleaguri maramuresene dintre ape, dintre Tisa si Iza, meleaguri pline de istorie si civilizatie romaneasca.
Privita intr-un context mai larg, national si european, zona Maramuresului este situata la confluenta si interferenta marilor culturi si civilizatii europene, adica cele occidentale, apusene cu cele orientale, rasaritene cu suprapunerea celor doua mari biserici crestine, ortodoxa, rasariteana si catolica, apuseana. Acestea s-au intrepatruns dand nastere la un fenomen de sincretism cultural care a avut ca rezultanta aceasta arie culturala - Maramuresul - ce s-a pastrat pana azi, aici in centrul Europei. La circa 20 Km de Sighetul Marmatiei, orasul de resedinta al Maramuresului istoric, o borna plantata pe malul drept al Tisei (in Ucraina) marcheaza echidistanta intre coastele arctice ale Norvegiei in Nord, litoralul Cretei in Sud, si coasta irlandeza in vest si crestele muntilor Urali in est.
Maramuresul, acest tinut sfant al pamantului romanesc, se intinde in partea de nord a Carpatilor Orientali care, prin lantul muntilor Rodna - Carpatii Vulcanici de nord si Muntii Maramuresului, inchid cea mai mare depresiune a acestora, Depresiunea Maramuresului.
Vorbind putin despre gazda mea, inimoasa 'Asociatie Culturala Quatro', care isi propune ca rol, pe langa activitatea de agroturism in zona, sa revitalizeze activitatea culturala a Maramuresului Istoric, presedintele acestei asociatii se numeste Nicolae Dobos, iar printre obiectivele si activitatile asociatiei se numara:
impresariat artistic,
organizare de concerte si spectacole muzicale in tara si strainatate;
organizare de tabere nationale cu caracter muzical;
organizarea de lansari muzicale;
organizarea de vernisaje si expozitii de pictura, sculptura, arta populara;
dezvoltarea unor programe culturale avand ca scop promovarea si conservarea traditiilor culturale locale;
intermediere in scopul gasirii de contracte, in institutii de cultura in tara si in strainatate:
realizarea unei retele internet cultural, inclusiv cu serviciile aferente acestuia.

Scopul vizitei mele a fost vizitarea artistilor plastici si populari,la ei acasa, si a obiectivelor de importanta turistica, istorica si etnografica a zonei precum si aducerea si popularizarea lor aici, unde noi romanii ne-am construit o a doua casa,in Canada.
Pe langa faptul ca vor fi cunoscute peste hotare zonele turistice ale Maramuresului si lucrarile artistilor sigheteni, sper sa sensibilizez comunitatea romaneasca din Canada, dar si pe canadienii care au inceput sa cunoasca deja din valorile noastre romanesti.
Am vizitat pictori, sculptori, mesteri olari, mesteri populari vestiti in Europa prin arta lor unica a mastilor populare romanesti, precum si cateva locuri unice ale tarii noastre : Salistea (cu mestesugul olaritului pastrat nealterat din cele mai vechi timpuri), vestitele porti maramuresene care isi au originea in localitatea Bogdan Voda (valea Izei), si nu in ultimul rand Sapanta, cu cimitirul ei unic si cu realizarea celei mai inalte manastiri din lemn din Europa, ridicata in cinstea Revolutiei de catre sapanteni (manastirea este in lucru de 2 ani de zile, dar am filmat la fata locului, cu comentariul documentat al domnului doctor Vasile Bodnar, sapantean de origine).

Primul popas facut a fost la resedinta Ioanei Simon-Ulici, pictorita de un talent nativ, complexa prin multiple forme de exprimare artistica, pictura,tapiserie si portul popular bijuterii si podoabe locale (zgardane).
Unde este granita dintre profesionalism si amatorism este greu de definit in cazul Ioanei, pasiunea si talentul vorbesc in numele ei, mi se pare unica...
Tablourile ei exprima dorul de acasa, cand le vezi ti se pare ca nu ai parasit niciodata locurile natale, totul iti este cunoscut, apropiat, cald, familiar...
Voi enumera cateva din picturile Ioanei (ulei pe panza):
'Padure', 'Interior taranesc' (deosebit), 'Cai salbatici', 'Poarta Maramureseana', 'Ulita la Cuhlea', 'Fete cu fuior', 'Curte la Sighet', 'Primavara', 'Casa la Saliste', 'Biserica din Saliste'.
Acestea sunt o parte din lucrarile ei, intentionez sa o incurajez si sa-i organizez aici, la noi la Toronto, o expozitie cu vanzare, cu ajutorul domnului Dumitru Popescu, directorul ziarului 'Observatorul' sa obtinem o sala cat de curand pentru a organiza aceasta expozitie.
Suntem datori sa participam cu sufletul alaturi de cei ramasi acasa, iar daca putem sa-i ajutam cu ceva, sa o facem.
Ne vom imbogati spiritual si sufleteste vizionand aceasta superba galerie a Ioanei.
Sa nu spun ca va fi prima ei iesire in afara tarii, desi a mai avut expozitii de grup in tara la Baia Mare, Bistrita, Baia Sprie si Sighet.
Ii dorim succes Ioanei!
Muzeul etnografic si Muzeul satului sunt obiective de importanta majora pentru cultura oricarui roman. In 1972 Francisc Nistor si Mihai Dancus incep actiunea de identificare si achizitionare a celor mai reprezentative monumente de arhitectura populara si instalatii tehnice taranesti pentru Muzeul Satului Maramuresean, iar arhitecta Lucacs Elisabeta realizeaza proiectul de amplasare si organizare a muzeului.
Muzeul Satului Maramuresean din Sighetul Marmatiei s-a inaugurat la 30 Mai 1981, cu ocazia sarbatoririi Zilei Internationale a Muzeelor. Prin structura tematica riguros elaborata, pe baza unei cercetari minutioase a zonei care a evoluat de la cel de tip "rasfirat" si "risipit" prin "roirea" nucleelor initiale, la unul de tip "adunat". Ulite drepte (principale) si intortocheate, poteci si "prilazuri" alcatuiesc structura intima a asezarii si converg spre un promontoriu pe care, ca in toate satele maramuresesne, este asezata biserica.
Ne intampina la intrarea in muzeu Monumentul-Fus-simbol al centrului Europei (marcheaza "Europa Km.0")
Muzeul, in ansamblul sau, se constituie ca o rezervatie de monumente de arhitectura taraneasca, selectionate dupa criterii stiintifice avand ca baza tipologia constructiilor, evolutia acestora in plan arhitectural si ca sistem constructiv.
In privinta sistemului constructiv, atat pentru case cat si pentru cladirile anexe, materialul folosit fiind aproape exclusiv lemnul, predominand stejarul, gorunul bradul si molidul, cu fundatii de piatra de cariera sau bolovani de rau.
Amintesc cateva din ele: Casa Ilea din Calinesti(Valea Cosaului), Casa Marinca din Sarbi(Valea Cosaului), Casele Iurca, Cupcea, Berciu, Tivadar din Calinesti, Casa Tiplea din Feresti ( tipic pentru zona, construita din stejar masiv), Casa Arba din Vadul Izei, Casa Buftea din Cuhea (azi Bogadan Voda) cu lucratura artistica reprezentativa, motivul funiei(spirala desirata), emblemele solare si insemnele crestine, Casele Petrovai Ilies, Hodor-Pop si Barsan din Barsana, Casa Lazar din Giulesti (care a apartinutinitial protopopului greco-catolic Vasile Mihalyi), Casa muzeu Stan Ion Patras din Sapanta (specifica subzonei Valea Tisei).
Cea din urma a apartinut mesterului Stan Ion Patras, renumit pentru crucile sculptate si pictate in cimitirul vesel din Sapanta.

Portile maramuresesne alcatuiesc un capitol important al civilizatiei lemnului si, vazute intr-un context european, ele reprezinta o contributie de seama la imbogatirea tezaurului cultural al vechiului nostru continent.
Portile se constituie ca atribute de ordin cultural ce confera identitate zonala, apartinand, in forma aceasta, Maramuresului prin excelenta.
Ea, poarta, desparte spatiul sacru al gospodariei de spatiul dinafara, reprezentand mandria maramureseanului.
Preponderent, pe stalpii portilor gasim sculptate "pomul vietii", ca simbol al vietii fara moarte, insemne solare si stelare, marci crestine, dar si sarpele, cocosul sau figuri antropomorfe, toate reprezentand expresia unor profunde credinte incifrate si pierdute in negura vremilor.
Pe pragul de sus, frecvent apare numele proprietarului si data constructiei portii, uneori si numele mesterului.
S-au pastrat in muzee porti vechi de la cimitirul bisericii din Breb (1790), portita de la intrarea in biserica din Giulesti (1768), poarta de intrare in curtea familiei Sapantan din satul Tisa (1762), un stalp de poarta din Calinesti (1785), etc.
Dupa anul 1900 aproape toate portile consemneaza nume de proprietari, mesteri si datari certe.
Cu ajutorul mesterilor din zona, care mai stapanesc inca bine tehnicile traditionale, pot fi conservate aceste nestemate ale geniului creator romanesc.
Referitor la ceramica maramureseana, un loc aparte detine ceramica de Sacel, care prin tehnicile folosite (arderea la rosu, lustruirea cu piatra), elemente decorative si forma vaselor este foarte asemanatoare cu ceramica dacica. Cuptorul in care se ard vasele este de factura romana (vechi de peste 300 de ani,cel folosit de catre fam. Cocean,de peste 8 generatii).

O vizita la Pensiunea Agroturistica 'Bella Doina', care se afla la 3 Km de Vadul Izei si 5 Km de Sighetul Marmatiei, m-a facut sa realizez ca, atunci cand cineva doreste si face cu pasiune ceea ce face, merita tot efortul , iar rezultatele sunt mai mult decat peste asteptari...
Pensiunea Ioanei Doina Balazs este printre singurele de acest fel realizate in zona, de nivel international, actualmente in extindere.
Intampinati cu un zambet de bun venit, cu o cafea buna si fierbinte si cu prajitura casei calda (placinta cu branza), de catre gazda, Doina Balazs, am stat de vorba la o masa a tacerii brancusiana, la umbra unui foisor ...
Artistul, un sculptor tanar, pe nume Ion Muntean, care de 3 ani isi desfasoara talentul in incinta acestei pensiuni...fiecare piatra si lemn este studiat din punct de vedere al artistului, inspirat de fiecare creanga, de lemnul in sine care parca cheama la o concurenta cu ambianta primitoare ...pensiunea este si va fi tabara pentru copiii nostri, si nu numai ei, de pictura si sculptura, vor fi invitati pictori si sculptori de prestigiu din zona pentru a initia tinerele talente si a le deschide noi orizonturi...actualmente este vizitata de europeni si nu numai...seri artistice cu muzica cu dans maramuresean sunt prezente pentru a ne face sa ne simtim ca la noi acasa, focuri de tabara, si multe alte activitati ne imbie sa ne gandim ca pe viitor sa nu uitam sa ne petrecem vacantele noastre si acolo...este o oaza de liniste si curatenie sufleteasca, totul in jur pare ireal de frumos si natural, susurul apei, fantana sculptata in stil maramuresean combinat cu cel oltenesc (forma rotunda) si cele cateva scaune adunate in jurul mesei tacerii...
Adresele pensiunii sunt : 4925 Sighetu Marmatiei, str. Sugau, nr.75, Maramures
www.turismrural.ro (Pensiunea Agroturistica Bella Doina)
e-mail: valeaverde@hotmail.com
tel: 0040-262-330602
mobil: 0040-740-958052
Doina va asteapta, si multumeste tuturor celor care au incredere si vor pasi pragul acestei pensiuni. de asemenea aduce multumiri celui care a incurajat-o si a ajutat-o in aceasta initiativa, Dl. Ion Maris, presedinte al Asociatiei Valea Verde.

Vorbind despre sculptura, va trebui sa amintesc de faptul ca, desi in Franta, fiind invitat sa participe la un concurs, am vizitat apartamentul (atelierul) sculptorului Ion Bledea.
De talie internationala, castigand in ultimii 3 ani primele premii la concursuri in Franta, avand exponate in toata Europa (Bordeaux Franta 2001, Colombiers Franta 2002, Liffol Le Grand Franta 2001 si 2002, Rafeistainer Germania 2000 si 2001, Neuuchatel Elvetia, Hojer Danemarca), acest sculptor este un urmas demn al scolii brancusiene de sculptura.
Pictorii Vasile Barlea si Valentin Petreus vin in completarea si desavarsitrea artei la Sighet.
M-au impresionat la Vasile Barlea abordarea tematicilor diferite cu un profesionalism evident, de remarcat fiind peisajele lui din Grecia (ulei pe panza si guase), dar si peisajele transilvane, nostalgice, precum si cateva portrete si autoportrete.
Participant la numeroase expozitii nationale si europene, Vasile Barlea asteapta sa fie apreciat si de publicul roman din Canada.
Nu mai putin Valentin Petreus, foarte modest ca aparitie, dar de un talent deosebit, a avut participari la expozitii nationale si internationale.
Lucrarile lui 'Casino la Sighet', 'Autoportrete', 'Atelierul de lucru, 'Caii', 'Iarna la Calinesti', 'Toamna', etc. pot sta cu mandrie alaturi de lucrarile oricarui mare pictor.

Am lasat la urma pe cel care m-a impresionat intru totul ca personalitate artistica.
Absolvent a doua facultati (Psihopedagogie si Scenografie), Ioan J. Popescu, este un talent de exceptie prin lucrarile lui unice, tapiserii.
A participat la expozitii internationale din 1973, Bruxelles, Paris, Rotterdam, Boston.
De amintit 'Motivul pasarilor' reluat in cateva variante si culori, de o unicitate si sensibilitate greu de descris, 'masti' deosebit de expresive , realizate tridimensional, 'Tapiserie cu frunze', 'Unicron' si 'Cascada verde' fiind o parte din lucrarile lui in timp...
asteptam din partea lui o colaborare cu noi, cei de aici, si sunt sigura ca satisfactiile vor fi de ambele parti.

Daca am scapat ceva din mica mea incursiune in Tara Maramuresului, imi cer iertare de la organizatorii si gazdele mele, dar ii asigur de sentimentul meu vesnic ce va ramane in inima mea, sentimentul de a fi renascut acolo in tara morosenilor...

Inchei mica mea calatorie in jurul lumii maramuresene cu un fragment din scrisoarea lor, a celor de acasa, catre noi romanii de aici...
'De la bisericile de lemn la portile maramuresene de la mesterii populari la artistii plastici am incercat sa aratam Taniei doar o parte din sufletul nostru al morosenilor care sunt, zic eu, cei mai primitori oameni ai universului.
Fara falsa modestie o spun, pentru ca centrul Europei este la noi aici la Sighet si mai mult cei care vin in Maramures nu uita toata viata ce au vazut si cum au fost primiti de acesti oameni nascuti dintr-un templu al sinceritatii, sensibilitatii si al bunilor pastratori de valori.'







Tania Badea - Toronto    9/11/2003


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian