Din Boian la Vatra Dornei
În perioada 14-16 iunie, înfăptuind un gând al poetului Ion Cozmei, membru al Uniunii Scriitorilor din România, un grup de entuziaști suceveni, având sprijinul acordat de Centrul Județean de Conservare și Valorificare a Tradiției și Creației Populare Suceava și al Primăriei Municipiului Suceava, a parcurs traseul (memorabil) prezentat de Mihai Eminescu în poezia Doina: Din Boian la Vatra Dornei.
Instalat în microbuzul suceveanului Viorel Asoficăi, grupul de pelerini (compus din: poeta Viorica Petrovici, eminescologul Ion Filipciuc, sculptorul Mircea Dăneasa, Tatiana Chindeșa, de la Complexul Muzeal Bucovina, reprezentantul Consiliului Județean, consilierul Mihai Burduja, ziaristul Tiberiu Cosovan, cronicarul acestei acțiuni, ziarist la Monitorul de Suceava, și subsemnatul), avându-l în frunte pe poetul Ion Cozmei, a pornit sâmbătă dimineața pe drum împărătesc, spre Vama Siret. În acest punct de trecere, grupului i s-a alăturat sculptorul și epigramistul Emil Ianuș, având cu el un dar de preț pentru cei de dincolo. În punctul de frontieră ucrainean, pelerinii au fost întâmpinați de ziaristul cernăuțean Ion Crețu, delegatul Societății Mihai Eminescu, din Cernăuți. Primele îmbrățișări și strângeri de mâini au avut loc în fața clădirii Societății Mihai Eminescu. Au fost prezenți la întâlnire: consulul României la Cernăuți, domnul Romeo Săndulescu, și viceconsulul Lucian Avram. Din partea gazdelor și-au făcut simțită prezența: Arcadie Opaiț, președintele Societății Culturale Mihai Eminescu, Vasile Tărâțeanu, Ștefan Broască, Dumitru Covalciuc, Grigore Bostan, Mircea Lutic, Dumitru Gașcovschi, Octavian Voronca, Vasile Bâcu, reprezentantul Administrației de Stat a Regiunii Cernăuți, Ilie Ioneț. Împreună cu gazdele de ultimă oră, pelerinii suceveni au străbătut drumul până în orașul Noua Suliță, cu dorința de a vedea bustul Poetului, operă a maestrului Ion Irimescu.
Înfășurată în pânză, lucrarea își aștepta dezvelirea, care peste câteva zile s-a și produs, în prezența președintelui României.
Primirea de la Boian (la câțiva pași înapoi spre Cernăuți), în fața bustului cronicarului Ion Neculce, a fost una emoționantă. Înfruntând un soare ce părea că poate topi chiar pietrele, oaspeții din Suceava și Cernăuți au urmărit un spectacol dat de un grup de copii. Lor li s-a alăturat corul bisericesc Adormirea Maicii Domnului. La întoarcerea la Cernăuți s-a poposit în vechiul cimitir românesc. Degradarea este cuvântul de ordine de aici. Reprezentanții spiritualității bucovinene de la Cernăuți fac eforturi considerabile pentru salvarea de la degradare a criptelor marilor înmormântați aici: Aron Pumnul, Ion Sbiera, Ilarie Voronca, Dimitrie Onciul ș.a. Lipsa de fonduri este principala problemă în calea acțiunii lor.
Cu ramuri de tei în dreapta, statuia lui Eminescu (operă a sculptorului Dumitru Gașcovschi), din plin centrul Cernăuțiului, ne-a primit într-o lumină ușor voalată de umbrele din frunze. În cuvântul său, de aici, Mircea Lutic a spus că vede în Eminescu pe Fiul și Sfântul Duh al neamului românesc. Nu au lipsit creații proprii, în versuri. Grupul, într-o formulă mai restrânsă, s-a deplasat într-un nu prea târziu la Crasna, în superba clădire a școlii, construită, în mare parte, cu sprijin guvernamental românesc. Pe scările de la intrare am fost întâmpinați de Victor Belinschi, vicepreședintele Consiliului Raional Storojineț, Vasile Dumitru Grozavu, inspector general la Raion, și de directorul școlii din Crasna, Ludmila Bobu. În holul încăpător de la intrare, elevii școlii din Crasna s-au întrecut în cântec, joc și voie bună, în fața oaspeților.
Surpriza momentului a fost apariția primarului municipiului Rădăuți, Mihai Frunză, însoțit de ziarista Mălina Anițoaei și de protopopul de Rădăuți, părintele Ionel Maloș, spre bucuria lui Emil Ianuș, dornic ca prin mâinile primarului sosit să ofere școlii darul său de preț: un basorelief cu chipul lui Eminescu, sculptat în lemn de tei. Din mâinile directorului școlii, valoroasa operă a trecut în mâinile a doi mici artiști-elevi (un el și o ea), pentru a putea fi admirată de cei prezenți.
Spre sfârșitul șederii pe acele meleaguri, părintele crăsnean Vasile Paulencu a oferit oaspeților copii color ale icoanei Făcătoare de Minuni a Maicii Domnului din biserica sa. Vizita s-a încheiat cu un popas la muzeul din curtea bisericii satului.
Spre seară, la întoarcere, propunerea lui Ion Cozmei de a o include în grupul nostru pe solista Victoria Costinean a fost votată în unanimitate.Luată prin surprindere, înainte de a fi terminat treburile casei (artista locuiește în Ropcea), Victoria acceptă în cele din urmă să urce în mașina pelerinilor. De aici până la graniță, nu e decât o aruncătură de băț.
După trecerea celor două frontiere, nu a fost refuzată invitația lui Emil Ianuș de a-i vizita beciul, o sală de petrecere, din care nu lipsesc o parte din operele sale: lucrări de sculptură. Hotelul ACR din Rădăuți ne-a oferit locurile de cazare pentru o noapte.
În dimineața zilei de duminică, pelerinii au depus flori la monumentul lui Eminescu din Suceava. O parte dintre ei au participat la deschiderea Salonului de Literatură din Bucovina. Ajunși la Câmpulung, pelerinii au admirat bustul lui Eminescu, operă a sculptorului Lucian Murnu.
În fața bustului lui Eminescu din parcul din Vatra Dornei, pelerinii au fost întâmpinați de mai mulți iubitori de cultură, membri ai Asociației Scriitorilor și Artiștilor din Țara Dornelor. Prin fața microfonului special instalat au trecut, rând pe rând, atât oaspeții cât și invitații. Pelerinii nu au uitat de rugămintea cadrelor didactice din Boian de a le depune crenguțele cu flori de tei la bustul Poetului.
Numărul celor prezenți la manifestare a crescut simțitor de la o clipă la alta, aplauzele curgeau și pentru a împrăștia unda din vale, o muzică de discotecă ce se grăbea să ne copleșească, dar fără succes. Stația din parc era una performantă.
A treia zi de pelerinaj a fost marcată de întâlnirea de la Primăria Vatra Dornei, din Sala Oglinzilor. Primirea pelerinilor a fost făcută de primarul Constantin Huțanu, care, așa după cum spunea un localnic, El calcă pe urmele primarului de Rădăuți: e plin de simțire și bun gospodar. Președintele Asociației Scriitorilor și Artiștilor din Țara Dornelor, scriitorul Gheorghe Pața, s-a prezentat la întâlnirea de la Sală cu o parte din frații săi în ale scrisului, prilej cu care ei au împărțit oaspeților ultimele lor apariții editoriale. Atât în fața bustului, cât și în Sala Oglinzilor, Victoria Costinean a fost recepționată cu un interes deosebit. Din partea pelerinilor, poetul Ion Cozmei a condus cum nu se poate mai bine discuțiile din cadrul temei date: Repere biografice eminesciene. Venit de la Crucea, poetul Vasile Zetu și-a dus crucea în Sală pe un poem cocoțat pe un nor subțire.
Organizată impecabil (bravo, Cozmei!), acțiunea marchează un început ce trebuie continuat an de an.
|
LIVIU POPESCU 7/8/2003 |
Contact: |
|
|
