UBI BENE, IBI PATRIA -
Este expresia ce apartine latinului PACUVIUS, citata de CICERO, dar întâlnita si la ARISTOFAN, de unde se pare ca a si fost preluata expresia, fiind considerata deviza celor pentru care interesele materiale primeaza asupra celor patriotice. PACUVIUS a spus PATRIA EST IBICUMQUE EST BENE - în trad. - PATRIA ESTE ORIUNDE ESTE BINE". În trecut a fost socotita o deviza oportunista, dar odata cu atenuarea sentimentelor nationaliste si a patriotismului fanatic, lumea moderna renuntând din ce în ce mai mult la a considera patria ca unicul loc unde îi este bine, unde ne putem afirma. Disparitia barierelor impuse de frontiere, exodul în cautare de locuri de munca si un trai mai bun, au facut ca din ce în ce mai multi oamenii sa renunte la nationalismul exacerbat si sa paraseasca locurile natale, în cautare de o viata decenta si unde munca poate fi recunoscuta la justa valoare. Putem parasi tara de bastina, dar nu si istoria tarii unde am venit pe lume, patrând obiceiurile, datinele si conservarea patrimoniului national.
Din tot ce am constatat în acesti 15 ani de când ma aflu în aceasta tara minunata de adoptiune, numita CANADA, am putut sa realizez faptul ca toate nationalitatile ce convietuiesc în tara din Nordul Americii, au putut sa-si creeze un loc în aceasta societate multietnica si multiculturala, prin existenta unor scoli în limba materna, a bisericilor, a manifestarilor culturale, aparitia de ziare, neglijându-se însa, uneori, integrarea individului, în special a celor mai în vârsta. Odata ce am fost acceptati, ar fi normal sa cunoastem istoria, geografia, cultura, legile acestei tari, pentru ca viata sa ne fie mai usoara si sa nu traim numai din amintiri, sau în cercuri restrânse de aceias nationalitate. Daca nu "lasam fereastra deschisa" spre aceasta LUME NOUA, ca "aerul proaspat si soarele" sa ne invadeze locuintele, concluziile pot fi tragice, iar consecintele neintegrarii soldându-se deseori cu depresiuni grave. Putem ajuta tara de origine si din departare, conservând acelas patriotism pentru tara de origine si în special a demonstra ca românii, în majoritate, s-au evidentiat în lume în multe domenii de activitate, dar din pacate "în padure se mai gasesc si uscaturi"...
Dat fiind ca ZIUA DE 1 IULIE ESTE ZIUA NATIONALA A CANADEI voi reda câteva date importante despre aceasta zi. Astazi sunt 136 de ani - 1 Iulie 1867 - 1 Iulie 2003 - ZIUA CONFEDERATIEI, cu promulgarea ACTULUI AMERICII DE NORD BRITANIC (AANB) care unea primele patru provincii si anume: Nouvelle-Écosse, Nouveau-Brunswick, Québec si Ontario. Federalismul, asa cum este descris în AANB, si unde se stipuleaza ca fiecare provincie trebuie sa aiba guvernul propriu, detinând o multime de puteri în anumite sectoare, si un guvern national puternic (guvernul federal) sa aiba competenta în celelalte domenii, in anumite cazuri, responsabilitatile trebuind sa fie împartite. O parte din initiatorii Confederatiei doreau sa confere mai multa putere guvernului federal, altii dimpotriva, sa fie atribuite provinciilor. Procesul de negocieri a durat de-a lungul istoriei Canadei. Ca atare s-au negociat anumite aranjamente, cum ar fi problema fiscala sau a telecomunicatiilor. Cele 4 provincii enumerate mai sus, s-au unit în 1867, având convingerea ca uniunea le va da mai multe puteri pe plan economic si le va ajuta sa puna la adapost de o eventuala influenta americana, privind unele traditii si valori, cum ar fi sistemul parlamentar si monarhia, precum si pastrarea celor doua limbi oficiale, engleza si franceza. Alte trei provincii, care deja erau colonizate în 1867, dar care nu s-au alaturat Canadei decât atunci când ele au considerat ca este avantajos pentru ele. Astfel Colombie-Britanique intra în Confederatie în 1871, Ile-du-Prince-Édouard în 1873 si Terre-Neuve, mult mai târziu, în 1949. Provinciile din Prairies, anume Manitoba, Saskatchewan si Alberta s-au alaturat între anii 1870-1905, la fel ca Yukon si Teritoriile din Nord-Vest. În zilele noastre, pentru toate provinciile teritoriului canadian ZIUA DE 1 IULIE ESTE SARBATOAREA ANIVERSARII CANADEI.
INUITII sau ESCHIMOSII si AMERINDIENII (indienii din America) s-au stabilit cu mult timp înainte ca aceasta tara Canada sa fie cunoscuta sub acest nume. Ei au fost însa primii locuitori, dezvoltând multe limbi si culturi. Felul lor diferit de a trai a evoluat în relatiile cu pamântul, vegetatia, viata salbateca si temperatura, uneori unica în diferite regiuni ale tarii. Grâul, cartofii si tabacul au fost cultivate pentru prima oara de catre autohtonii Americii de Nord, ei inventând kayak-ul, canoe si rachetele de mers pe zapada. (Recomand Muzeul McCORD din Montréal în acest scop).
CANADA a jucat un rol pe primul plan în cursul celui de al doilea Razboi Mondial (1939-1945). Canada este membra fondatoare a Natiunilor Unite, de asemenea membra a altor organizatii internationale, în special a COMMONWEALTH, care regrupeaza tarile independente (45 la numar), care au facut parte din Imperiul Britanic.
Deschizându-se larg "portile" imigrantilor, înca de la începutul secolului al XX-lea, Canada a devenit o natiune industriala, în plus, si cu o mare bogatie de resurse naturale, cum sunt padurile si minele. În anii 1930 a fost o perioada nefasta si pentru Canada, datorita instabilitatii economice si a somajului generalizat. Totusi, datorita muncii fara preget a locuitorilor ei, a reusit sa treaca peste acest impas si astazi ofera populatiei un nivel superior de viata, recunoscut în lumea întreaga. SEFUL STATULUI CANADIAN ESTE REGINA ELIZABETH II A ANGLIEI, precum si SEFUL COMMONWEALTH. Reprezentantul Reginei în Canada este LIEUTENANT-GOUVERNEUR GÉNÉRAL, iar fiecare provincie are câte un lieutenant-gouverneur si un prim-ministru.
În anul 1981, fostul Prim-ministru al Canadei Pierre ELLIOTT-TRUDEAU (1919-2000) datorita caruia exista LA CHARTE CANADIENNE DES DROITS ET LIBERTÉS, sub semnatura lui fiind mentionate urmatoarele (citat) "Nous devons maintenant établir les principes de base, les valeurs et les croyances fondamentales qui nous unissent en tant que Canadien, de sorte cu par-delŕ nos loyautées régionales, nous partagions un style de vie et son systčme de valeurs qui nous rendent fiers de ce pays qui nous donne tant de liberté et un joie aussi imense".
Aceasta CHARTE cuprinde: Garantia de drepturi si libertati ale individului, si anume - Libertati fundamentale - Drepturile democratice, Libertatea de circulatie si stabilire, Garantia juridica, Dreptul la egalitate, Limbile oficiale ale Canadei engleza si franceza, Dreptul la instruire în limbile minoritatilor conlocuitoare, Recursul în cazul persoanelor care sunt private de libertate, Dispozitiuni generale si în final Aplicarea Chartei în toate domeniile de activitate. Aceasta CHARTE cuprinde 34 de subpuncte, cu urmatoarea indicatie în Preambul: "Canada este fondata pe principii care recunosc suprematia lui Dumnezeu si întâietatea Dreptului.
VIVE LE CANADA !
|
Venera E.DUMITRESCU - Montreal 7/1/2003 |
Contact: |
|
|
