Orase si ocuri spirituale din Romania ; Alexandria - Mânãstirea Bogdana
ALEXANDRIA
Municipiul Alexandria, reºedinþa judeþului Teleorman, este situat în partea de S a României, în Câmpia Românã, la 4l m altitudine, pe râul Vedea, la 88 km SV de capitala þãrii. La 1 iulie 2001, Alexandria avea 57 131 locuitori, din care 28 177 de sex masculin ºi 28 954 de sex feminin. Dacã facem raportul între suprafaþa totalã a oraºului (95,63 kmp) ºi populaþia acestuia, rezultã o densitate de 597 locuitori/kmp. Municipiul Alexandria este un important nod rutier din marea zonã cerealierã a þãrii ºi dispune de o garã feroviarã, inauguratã la 2 decembrie 1895. Întreprinderile industriale ale municipiului, dezvoltate cu precãdere în a doua jumãtate a secolului 20, produc rulmenþi, panouri ºi tablouri electrice, panouri radiante, filtre mecanice, baterii, angrenaje ºi organe mecanice de transmisie, prefabricate din beton, cãrãmizi, fire din bumbac, conserve de legume ºi fructe, preparate din carne ºi lapte, biscuiþi, bere º.a. Târg anual de maºini ºi utilaje agricole (în luna august). Muzeu judeþean cu circa 50 000 de exponate, grupate în colecþii de arheologie, istorie, numismaticã ºi etnografie. Biblioteca judeþeanã “Marin Preda” (fundatã în 1949) posedã circa 120 000 de volume. Din noiembrie 1968, la Alexandria se desfãºoarã, anual, Festivalul folcloric naþional, iar din septembrie 1996 se aflã sediul Episcopiei Alexandriei ºi Teleormanului.
Istoric. Cele mai vechi urme de locuire identificate în arealul municipiului Alexandria dateazã din Paleolitic (aºchii de silex). În punctul numit “La Vii”, aflat la 2 km N de oraº, au fost descoperite (1957-1958) urmele unei aºezãri geto-dace, datând din secolul 5-4 î.Hr., în care s-au gãsit vase ceramice (strãchini, cupe cu douã toarte º.a.) lucrate cu mâna sau la roatã, trei fibule din bronz º.a., iar în punctul “La Hectare” (2 km SE de oraº) au fost scoase la ivealã (1957) vestigiile unei aºezãri din secolul 4 d.Hr., cu bordeie de formã dreptunghiularã (2,80 x 4,50 m), din care s-au recuperat vase de ceramicã din pastã cenuºie sau cãrãmizie, lucrate la roatã, cu decor de linii incizate. Pe malul stâng al Vedei au fost descoperite urmele unei vechi aºezãri româneºti, datând din secolele 8-11. În secolele 15-18, activitãþile meºteºugãreºti, agricole ºi comerciale au cãpãtat o dezvoltare înfloritoare, exemplificate prin descoperirea unor unelte agricole, a unor instrumente pentru marcat vitele, precum ºi a mai multor obiecte ceramice ºi vase pline cu cereale. Pe vatra strãvechilor aºezãri a fost întemeiatã (în 1834) localitatea Alexandria de cãtre domnul Alexandru Ghica, al cãrui nume îl poartã oraºul actual. În 1837, mica aºezare a fost distrusã în mare parte
de un violent incendiu, dar a fost refãcutã ulterior ºi declaratã oraº în 1840 printr-un hrisov domnesc (hrisov care se pãstreazã la Muzeul judeþean). În a doua jumãtate a secolului 19 ºi începutul secolului 20 a existat o intensã activitate comercialã cu caracter agricol (cereale ºi animale) care a atras dupã sine apariþia ºi dezvoltarea unor vestite târguri anuale, cunoscute sub numele de “Bâlciul Mavrodinului”. La 17 februarie 1968, oraºul Alexandria a devenit reºedinþa judeþului nou înfiinþat Teleorman, iar la 27 iulie 1979 a fost declarat municipiu. Acesta a suferit mari pagube materiale în urma cutremurului din seara zilei de vineri, 4 martie 1977.
Monumente: catedrala “Sfântul Alexandru”, construitã în anii 1869-1898, în stil bizantino-romanic, cu picturi murale interioare executate în 1898 de ªtefan Luchian ºi Constantin Artachino. În aceastã catedralã se aflã mormântul domnului Alexandru Ghica; bisericile cu hramurile “Sfinþii Apostoli Petru ºi Pavel” (1842-1846, restauratã în anii 1902-1904), “Sfântul Nicolae” (1848-1850), “Sfinþii Împãraþi Constantin ºi Elena” (1852), “Adormirea Maicii Domnului” (1858-1860) ºi “Izvorul Tãmãduirii”(1859-1861); Monumentele ridicate în amintirea þãranilor uciºi în timpul Rãscoalei din 1907 ºi a eroilor cãzuþi pe câmpurile de luptã în timpul primului rãzboi mondial; Busturile domnilor Alexandru Ghica ºi Alexandru Ioan Cuza (operã din 1914 a sculptorului I. Iordãnescu).
Mânãstirea Bogdana
Aflatã în centrul municipiului Rãdãuþi din judeþul Suceava, mânãstirea Bogdana a fost reînfiinþatã la 7 decembrie 1992, când aici a fost instalat ca stareþ arhimandritul Teodor Pavla. Din 1993 a început construcþia chiliilor, a zidului de incintã, a unui paraclis, a unei sãli de muzeu º.a. Biserica mânãstirii Bogdana, cu hramul “Sfântul Nicolae”, ctitorie din a doua jumãtate a secolului 14 a domnului Bogdan I, este cea mai veche clãdire bisericeascã de zid din Moldova. Construitã din piatrã brutã ºi cioplitã, pe locul unei vechi biserici din lemn, biserica “Sfântul Nicolae” are o înfãþiºare simplã, fãrã turle, cu acoperiº þuguiat, din ºindrilã, cu pante accentuate ºi o streaºinã largã care fereºte pereþii de ploi ºi zãpezi. Pereþii exteriori sunt întãriþi cu 10 contraforturi. Biserica actualã pãstreazã forma iniþialã (cu excepþia pridvorului adãugat de domnul Alexandru Lãpuºneanu în 1559), amintind de simplitatea, sobrietatea ºi armonia arhitecturii caselor þãrãneºti bucovinene. Interiorul bisericii are aspect de edificiu romanic, cu o navã centralã ºi douã laterale, despãrþite de ºase stâlpi masivi. Pronaosul este separat de naos printr-un perete prevãzut cu o uºã la mijloc. Picturile murale interioare au fost executate în timpul domniei lui Alexandru cel Bun (dupã cum reiese dintr-un document din 1415), refãcute în întregime în vremea lui ªtefan cel Mare ºi recondiþionate în 1880 de pictorul Epaminonda Bucevski. În altar se evidenþiazã patru compoziþii: “Cina cea de Tainã”, “Împãrtãºirea Sfinþilor Apostoli cu vin”, Împãrtãºirea Sfinþilor Apostoli cu pâine” ºi “Spãlarea picioarelor”. Biserica “Sfântul Nicolae”, numitã ºi Bogdana în amintirea ctitorului acesteia, respectiv, domnul Bogdan I, a fost transformatã în necropolã domneascã în 1479 de cãtre ªtefan cel Mare, care a pus lespezi sculptate pe mormintele domnilor Bogdan I, Laþcu, Roman I, ªtefan I, Bogdan II. Tot aici, în naos se mai aflã mormintele lui Bogdan (fratele lui Alexandru cel Bun), al Anastasiei (fiica voievodului Laþcu ºi, totodatã, soacra lui Alexandru cel Bun), decedatã în 1420, al Doamnei Stana (mama lui ªtefãniþã) ºi a lui Ioanichie (fost episcop de Rãdãuþi). Clopotniþa bisericii dateazã din 1721.
N.R. Dan Ghinea autor al impresionantei lucrari, " Dictionarul enciclopedic geografic al Romaniei " va prezenta in ordine alfabetica locuri spirituale si orase din Romania
|
Dan Ghinea - Toronto 6/12/2003 |
Contact: |
|
|
