"POEME DIN ORASUL DE STICLA"
AMERICANA (1)
Downtown,
Metrou
Cravata
Mantou.
Priviri reci
Calculate.
Zambete inghetate
Apretate.
Telefoane celulare
Circuite integrate
Conexiuni
Ciudate.
Bursa
Banii
Carnetul de cecuri.
Nota de plata.
Si a doua zi de la inceput.
Downtown
Metrou
Cravata
Mantou...
Intr-o vitrina
Pe un monitor, am zarit
Un mar inflorit
Atunci m-am oprit !!!
"As dori o primavara
Desigur, pe credit card
Visa ? sau
MasterCard ?"
Mi-am luat primavara grabita
Am pus-o in buzunar
Mi-am luat poseta,
Si-am plecat fericita.
Eram in downtown,
Zambeam in metrou
Langa aceeasi cravata
Langa acelasi mantou...
________________________________________
AMERICANA (2)
Un zgomot inoxidabil
se zbatea
de pereti de sticla
de masini de lux.
Linistea se tensiona
artificial
at www.dollar.us.
O opulenta perisabila
jongla pe strada
cu un anume deficit
si un anume surplus.
Iar eu ma luptam
sa fac parte
dintr-un anume
fel de contur.
Incercam sa ma login
sa investesc in stocuri
la banci de vise desarte.
Si atunci....
( ehei....si atunci...)
Cand incepusem
sa ma caut prin buzunare
m-am trezit ca-mi era dor
de soare.
Cand incepusem
sa uit si de soare
m-am trezit ca-mi era dor
de mare.
Si apoi mi-a fost dor
de un fel de culoare
de un anume gust
de sare.
Mi-era atata dor incat
in loc sa lovesc
in ecouri de sticla
am lesinat pe placi
de titan.
De dor de acasa
am murit
cos-mo-po-li-tan
in orasul de sticla.
par
_________________________________________
GRAMATICALA
cuvintele aveau picioare de plastic
cand iti spuneam ca mi-e dor.
frangeam fiecare litera cu grija
o incalzeam in palme.
ma urcam pe fiecare inteles
cu gandul, cu sufletul.
da, aveam accent de iubire
cand iti spuneam vreau de acasa.
ca sa imi spui de pomi
si de iarba sa-mi spui.
ma durea fiecare cuvant uitat
fiecare greseala gramaticala.
si nu mai stiam cand sa scriu
cu doi de “ii” cuvantul “stii”
“stii ca mi-e dor”
dar vroiam sa-ti spun de dor.
iarta-ma, iarta-ma
pentru cuvintele mele de ebonita .
aveam lacrimi de ciuda
ca de cum am uitat
ca de cand am uitat.
da-mi o batista de cuvinte
ca sa nu obosesc de iertare.
_________________________________________
TORONTONIANA
Fum, tigari
Scrumiere incercanate.
O tipa singura, eu
Un gentlemen cu mutra de scotian.
O babuta marunta
Prin difuzor, Patricia Kaas
“Je te dis vous”
Zgomot de bani.
Creiere moarte.
Portofele goale.
Tic-tac,ceasul
Tac-tac, cei doi de la masa vecina
trageau timpul pe sub masa.
De consternare ma sorb
Cu cafea, cu frisca.
Mhhh irish cream
Preferata mea.
Tic-tac, tic-tac
Timpul inseamna bani.
Dar ce o sa ma fac?
Mai,mai o sa ma gandesc maine.
Upps, upps ca e Martie
Atunci, Martie-Martie o sa ma gandesc maine
Si uit sa si oftez .
Tic-tac, tac-tac
Martie-Martie
Mai-Mai…
Ahhhhh…
Tzac, tzac
(Ce zicea Patricia ?
“Je te dis vous”)
Si forfecuta aia
taia chitante
pe faiante
De cafeneaaaaaa…
Stop!
Gata m-am saturat.
Mi-am luat poseta,
Si am plecat.
___________________________________
DON VALLEY HIGHWAY
pe autostrada
tipul din fata isi asculta viata povestita la radio
avea un Jaguar negru
o oglinda neagra
si un radio negru
punea frana la fiecare reclama
in spatele meu
o ea cu plete blonde isi planuia viata
prin niste ochelari galbeni
cu o poseta galbena
dintr-o masina galbena
ea tipa la fiecare frana
alaturi
o baba isi amintea de viata
avea un Lincoln decapotabil gri
un husky imens gri
o peruca gri
baba radea de fiecare data
in mijloc, eu
ce-as m-ai fi accelerat
cu botina pana in pamant…
din masina mea negalbena
nejaguara
si nedecapotabila
si tot asa
pe autostrada
el frana
galbenul tipa
griul radea
in rand cu lumea
inevitabil franam si eu
_______________________________________________________
MARGELE SI VIRGULE
astazi mi-e lene de semne de punctuatie.
timpul s-a frant si vorbim de muscate.
ma strigi in soapte, ma alinti tot mai tare.
pe dupa virgule ma rasucesc in fuioare.
cu tine sunt, sub acelasi semn de intrebare.
ma inconvoi pe dupa cercuri
ma despletesc de coji, de pielite
ma risipesc pe covoare.
tu ma aduni boaba cu boaba
ma cosi in coliere de rosu si alb.
ma zornei perfid in margele
pe bratele goale.
te simt…
dar eu sunt cu tine.
o sa ardemm iti spun,
adica o sa ardem! Nu stiu.
adica o sa ardem !! Fie.
cu mana simt
si-as vrea sa simt de tine
te strig in noapte. la tine e noapte.
ma doare de tine.
cu gura, ca o gura te strig.
ahhhh deschide fereastra.
deschid si eu cartea.
afara ninge cu bulgari de lumini polare.
dar ce mai conteaza!
in vis eram o corabie
de sticla transparenta
si ma doream sa alunec
in causul palmelor tale
pe o paralela ce trecea prin mine
m-am adormit.
|
de Anca Anghel -Toronto 5/4/2003 |
Contact: |
|
|
