Aprilie - traditii
Numele popular al lunii este prier si este mostenit din latinescul aprilis. Numele lunii aprilie cu varianta april, este dobandit pe filiera slavona unde provine din greaca.
1 aprilie
Preacuvioasa Maria Egipteanca, a mers de tanara la Alexandria unde a dus o viata de luxura. Pentru a ajunge la Ierusalim si-a vandut trupul corabierilor. O forta nevazuta a respins-o din preajma lemnului Sfintei Cruci careia vroia sa se inchine. Patrunsa de semnificatia intamplarii, s-a angajat in fata Fecioarei Maria sa-si schimbe felul de a trai. S-a inchinat la lemnul crucii, dupa care s-a retras in pustie, peste apa Iordanului, unde a trait in mari privatiuni 47 de ani. A murit in anul 431.
12 aprilie
Sfantul Sava Gotul, martirizat in anul 372, era crestin de neam grec si a trait intr-o localitate din Muntenia de azi. Athanaric, conducatorul gotilor, care ocupa atunci vremelnic teritoriul, a inceput persecutii crude in preajma sarbatorilor Pastilor din anul 372. In timp ce praznuia sarbatoarea impreuna cu preotul Sansalas, cei doi au fost prinsi de fiul unui mic rege got, Atharid, torturati si pentru ca au refuzat sa aduca jertfe idolilor, ucisi.. Sfantului Sava i-a fost legat dupa gat un butuc si a fost inecat in raul Buzau. Sfantul Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareei, i-a adus moastele in Capadochia impreuna cu actul sau martiric.
15 aprilie
Sfantul Ierarh Calinic de la Cernica, sfant roman adormit (mort) in anul 1868. S-a nascut la Bucuresti, s-a calugarit in tinerete la Cernica unde a stat 43 de ani. A fost 16 ani episcop de Ramnic si a dus o viata ascetica. Credinciosii ii recunosc darul de a face minuni. In memoria lui se fac pelerinaje la Manastirea Cernica de langa Bucuresti, unde se afla moastele sfantului.
22 aprilie
Sambata lui Lazar este o sarbatoare cu data mobila, prin care se celebreaza miracolul invierii Dreptului Lazar din Betania, prieten al lui Iisus si frate al Martei si Mariei. Este fixata in sambata saptamanii a sasea din Postul mare si prefigureaza invierea lui Hristos si invingerea mortii.
Sambata, ziua a saptea a saptamanii, este cea in care sunt comemorati mortii pentru ca in aceasta zi Iisus a stat cu trupul in mormant, i-a scos din iad pe dreptii Legii celei vechi; este ziua in care s-a incheiat creatia lumii si Dumnezeu s-a odihnit. Sambata provine din latinescul sambata care se intalneste pe terenul limbii romane cu slavonul sonbota; in latina provine din ebraicul sabbatum.
23 aprilie
Intrarea Domnului in Ierusalim. Primul praznic imparatesc cu data mobila, numit si Duminica Stalparilor, popular Florii sau Flurii. Numele sarbatorii deriva din latinescul, Floralia, sarbatoare a vegetatiei. Se celebreaza in duminica dinaintea Pastilor, ultima din post si este fixata in amintirea intrarii triumfale a lui Iisus in Ierusalim. Prima mentiune a sarbatorii la Ierusalim este din sec. al IV-lea si este consemnata in amintirile de calatorie ale pelerinei Egeria. Praznuirea se face numai duminica, asemenea sarbatorii Pastilor. In biserica se sfintesc crengile de salcie care au fost culese in ajun,de copii, sub indrumarea dascalilor. Acestea sunt impartite credinciosilor la sfarsitul slujbei, se duc acasa si se pastreaza la icoane; le este atribuita putere protectiva si tamaduitoare. Ele amintesc de stalparile cu care a fost intampinat Iisus la intrarea in Ierusalim. De Florii se mananca preparate din peste. Pentru crestini pestele, ihtios, este un simbol hristic.
Duminica provine din latineste, dies dominica, "ziua domnului" si este prima zi a saptamanii liturgice si sarbatoarea saptamanala a invierii lui Hristos.
23 aprilie
Sfantul Mare Mucenic Gheorghe, Sangeorz, a fost martirizat in anul 303, in timpul persecutiilor declansate de Diocletian impotriva crestinilor. Nascut in Capadochia, s-a mutat, ulterior, cu mama sa in Palestina. Conducator in oastea romana, a marturisit ca este crestin si a suportat torturile cu atata rabdare incat multi s-au lasat convertiti datorita exemplului sau. Chiar si crestinarea imparatesei Alexandra i se datoreaza. Au fost condamnati amandoi la moarte prin decapitare. Imparateasa a murit inainte de aplicarea sentintei, in timp ce sfantul a fost martirizat. Hagiografia sfantului istoriseste felul in care a salvat din ghearele balaurului ucigas pe fiica conducatorului din Lida. Credinciosii ii adreseaza rugaciuni in nadejdea implinirii lor. Este unul dintre sfintii venerati in toata lumea crestina. Crengile verzi si florile cu care se impodobesc gospodariile si unele obiecte casnice simbolizeaza renasterea sub semnul noii credinte si au putere purificatoare. Focul aprins de aceasta sarbatoare deschide un canal de comunicare intre om si Dumnezeu. Sfantul Gheorghe a fost patronul militar al Moldovei medievale. Pe steagul de lupta al tarii era infatisata icoana sfantului.
25 aprilie
Sfantul Apostol si Evanghelist Marcu a fost ucenic al lui Iisus, nepot al lui Varnava. L-a insotit, la inceput, pe Pavel in Cipru si Asia Mica. Apoi a mers cu Petru la Roma. Traditia spune ca a scris Evanghelia la Roma sau la Alexandria. A intemeiat biserica din Aquilla (Italia) si a fost primul episcop al Bisericii din Alexandria, Egipt. In anul 68, in timpul lui Nero, cand a intrat sa aduca Sfanta Jertfa in ziua de Pasti intr-o catacomba din Alexandria a fost prins, legat si tarat pe strazile orasului pana a murit.
24 – 30 aprilie
Saptamana Mare, ultima din postul Pastilor.
27 aprilie
Simon, frate cu Iacov, primul episcop al bisericii din Ierusalim, dupa uciderea cu pietre a celui din urma in anul 62 a fost ales de apostoli episcop in locul sau. A fost rastignit la varsta foarte inaintata, in anul 107.
27 aprilie
Joia Mare, este numita si Joii Mari cand are loc Denia celor 12 evanghelii sau a evangheliilor patimilor Domnului, comemorare in cadrul careia in cadrul careia se face procesiune cu crucea in biserica din altar pana in mijlocul bisericii, unde ramane spre a fi adorata de credinciosi pana in seara vinerii urmatoare, Vinerea Mare, cand se desfasoara slujba Prohodului, adica slujba inmormantarii Domnului. Dimineata se oficiaza ultimele parastase din seria celor efectuate in timpul postului Pastilor alcatuite din coliva, colac, vin. In aceasta zi se praznuieste: amintirea momentului cand Iisus a spalat picioarele apostolilor, semn de smerenie, cina cea de taina, rugaciunea lui Iisus si vinderea lui, judecarea, crucificarea si inmormantarea Domnului (Joia Patimilor). In multe localitati din tara se fac focuri de Joii Mari in curtile caselor si in cimitire, se tamaiaza mormintele si se dau de pomana mici turte din aluat, apa sau vin. Se creaza canalul de legatura dintre comunitatea celor vii si a celor raposati pentru ca, impreuna, sa participe la marea bucurie a invierii.
28 aprilie
Vinerea Mare, seara are loc Denia Prohodului Domnului, adica plangerea, bocirea Domnului, scoaterea Sfantului Epitaf, care este icoana pictata pe panza reprezentand "punerea in mormant a Domnului" si este purtata in procesiune in jurul bisericii dupa terminarea Prohodului . Seara preotii si credinciosii canta Prohodul, plangerea Fecioarei Maria. Aceasta plangere a devenit model in practica populara a bocirii, orientand spre o noua perspectiva crestina aceasta manifestare lirica nerituala. Credinciosii impodobesc sfantul epitaf cu flori pe care, dupa ce se oficiaza ocolirea bisericii, seara, dupa denie, le duc acasa si le pun la icoane; le este atribuita putere protectiva si tamaduitoare.
29 aprilie
Sambata Mare, cand se praznuieste ingroparea Mantuitorului, pogorarea in iad si scoaterea sufletelor dreptilor Legii Vechi.
30 aprilie
Sfintele Pasti, praznic imparatesc cu data mobila, cea mai mare si mai veche sarbatoare crestina pentru ortodocsi, celebrata inca din timpul apostolic. Celelalte praznice se raporteaza la aceasta : perioadele Triodului (prepascala), a Penticostarului (pascala) si Octoihului (postpascala). Sarbatoarea dureaza trei zile. Termenul provine din Latinescul Paschae, dies pascharum, care la randul lui isi are originea in ebraicul pascha "trecere" si semnifica "trecerea prin moarte la viata". Se incheie Postul mare, de 7 saptamani. Sarbatoarea, care la inceput comemora Cina cea de taina, Patimile si Invierea lui Iisus, s-a restrans apoi la celebrarea Invierii Domnului si are loc numai duminica; se calculeaza raportandu-se la luna plina de dupa echinoctiul de primavara. Este praznicul bucuriei marcat de priveghi, slujba de la miezul noptii si ritul luminii pascale. Salutul crestin timp de 40 de zile este "Hristos a inviat". Se aduc la biserica pentru binecuvantare, in vederea agapei, alimente rituale – pasca, oua rosii, miel – a caror semnificatie este legata de resemantizarea celor prezente in traditia iudaica a sarbatorii Pesah. Toate aceste alimente sunt purtatoare ale simbolului sacrificiului pascal si invierii. Se aprindeau focuri in curtile bisericilor care erau privegheate pana in zori, ritual legat de semnificatia crestina a luminii. "Noua viata" crestina era marcata de inoirea hainelor; si astazi românii obisnuiesc sa poarte in prima zi de Pasti un obiect nou de imbracaminte.
|
Observator 4/16/2003 |
Contact: |
|
|
