SECOLUL XX - DISTRUGEREA SI EMANCIPAREA OAMENILOR
"Civilizatia noastra va sti ca suntem muritori" (Paul VALÉRY)
"Iadul este gol si toti diavolii sunt aici" (William SHAKESPEARE)
Am început retrospectiva privind secolul XX - cu aceste doua cugetari, primul, scriitor francez ce a trait între anii 1871-1945 si "last but not least" - cel de-al doilea, poet dramatic englez, ce a trait între anii 1564-1616 - epoci în care s-au petrecut evenimente, unele, poate, mai putin cunoscute de cei care facem parte din generatiile secolului XX si începutul celui de-al XXI-lea. Ca atare voi cauta sa trec în revista, pe cât posibil cronologic - secolul XX fiind considerat de cei în drept, CA CEL MAI DISTRUGATOR, dat fiind ca într-un singur secol au avut loc doua razboaie mondiale, perioada dupa care au urmat si formidabile progrese în toate domeniile, fiind încrezatori în dictonul "Dupa furtuna, vine si vremea buna".
Primul Razboi Mondial 1914-1918 - începe prin tulburarea nationalismului european, urmând esecul ofensivei din 1914, apoi razboiul transeelor, între 1915-1917, intrarea în razboi a Statelor Unite si ofensiva finala între 1917-1918. Bilantul catastrofic al unei Europe si a unei lumi bulversate printr-un bilant mondial de 10 milioane morti. Primul conflict mondial a aparut ca o ruptura profunda la sfârsitul secolului al XIX-lea si începutul unei ere noi în acelas timp plina de promisiuni...
Exacerbarea nationalismului european a început la sfârsitul secolului XIX si începutul celui de al XX-lea, marcate printr'o agravare a tensiunilor între principalele puteri europene si anume concurenta economica, Germania devenind a doua putere industriala în 1914, în urma Statelor Unite, dar înaintea Marii Britanii si a Frantei. Din punct de vedere militar, Londra a încercat prin toate mijloacele de a încetini efortul de constructie al navelor germane. Au urmat rivalitatile coloniale si anume, Franta si Marea Britanie au fost la marginea unui razboi în 1898, privitor la controlul Sudanului, iar Franta si Germania în 1905 si 1911 privitor la Maroc. Aceasta ascensiune a imperialismelor europene - care împarteau pe atunci Africa - se alatura discursurilor si atitudinilor nationaliste, printre care un efort de reînarmare considerabila si concluzia aliantelor.
În ajunul conflictului, Tripla Alianta - care reunea Marea Britania, Franta si Rusia - se opune Triplei Aliante, care asocia cele doua imperii centrale germane si austro-ungare, Italiei. "Praful de pusca al Balcanilor" va face sa explodeze Europa. Serbia, independenta, cu suportul rusesc intentioneaza sa unifice toti slavii din sud, care se gaseau sub dominatie austro-ungara si turca. În 28 Iunie 1914, un grup de nationalisti serbi au asasinat la Sarajevo pe mostenitorul tronului din Viena, François-Ferdinand, jocul aliantei ducând la razboi: Austria declara razboi Serbiei, aceasta fiind sustinuta de Rusia, Franta decreteaza mobilizarea generala la 1 August, la care Germania raspunde cu intrarea în razboi pe ziua de 3, invadeaza Belgia si urmeaza riposta militara britanica.
Chiar daca acest razboi era de temut de catre opinia publica, în special în orasele unde jurnalele de mare tiraj atingeau toate clasele sociale, declansarea surprindea. În Franta, de exemplu, razboiul a fost acceptat, si sustinut de "uniunea sfânta" a tuturor fortelor politice, cu mult mai usor decât marele leader pacifist, socialistul Jean JAURÉS, asasinat în ziua de 31 Iulie. Totusi plecarea pe front nu s'a facut cu entuziasm, ci mai mult cu sentimentul unei datorii de împlinit. Acel razboi care a explodat deodata, era însa prevazut mult timp de catre statul-major al celor doua puteri continentale. Generalul Joffre trimite esentialul fortelor armate în Lorraine si în Ardeni pentru a patrunde si a distruge armata germana. Armata germana invadeaza Belgia si nordul Frantei, trec prin Paris de (unde guvernul fugise), cu scopul de a inconjura armata franceza încercând s-o distruga pe platoul Langres. Aceste manevre însa, au cunoscut esecul.
Între 1915-1917 - "razboiul transeelor", soldatii din ambele armate sunt obligati sa traiasca în noroi, lipsa de higiena, mor sub grenade si gaze asfixiante...Pentru a smulge victoria, într-un conflict care se eterniza, cele doua tabere de lupta lanseaza marea ofensiva, care mobiliza sute de mii de oameni. Dar puterea SISTEMULUI DE FORTIFICATII TRANSFORMA ACEASTA TENTATIVA DE PATRUNDERE - franco-britanica în Artois în 1915, si cea germana la Verdun - într-o imensa macelarie - un milion de morti în cele doua tabere de batalie de la VERDUN - între Februarie si Iunie 1916. La 11 Noiembrie 1918 - generalul PÉTAIN, noul comandant sef al armatelor, pune capat represiunii si dispune de o noua strategie fondata pe defensiva - declarând ARMISTITIU.
Intrarea în razboi a Statelor-Unite si ofensiva finala - 1917-1918. În timp ce razboiul se prelungea, Statele-Unite controlau din ce în ce mai mult toate domeniile vietii economice si sociale, toate economia fiind îndreptata spre productia de razboi. Începând cu 1915, franco-britanicii încearca sa sufoce economia germana printr-un BLOCUS NAVAL din ce în ce mai redus. Germania raspunde printr-un razboi submarin în Atlantic, pentru a asfixia economia britanica. Beneficiarii unui comert fructuos cu Alianta, vapoarele lor fiind uneori scufundate, Statele-Unite intra în razboi în Aprilie 1917. În fata acestei amenintari si datorita unei victorii spectaculare, urmata de pace, pe frontul de Est cu revolutia rusa din octombrie 1917, germanii cu toate fortele, dau ultima ofensiva în Vest, începând cu luna martie 1918. Dar prost hraniti si epuizati, trupele germane nu rezista armatelor aliate coordonate de generalul Foch si întarite cu MATERIAL SI SOLDATI AMERICANI, aparând primele tancuri (Renault) si SUPERIORITATEA submarina si aeriana, apare si o revolutie a muncitorilor la Berlin, guvernul noii Republici germane semneaza ARMISTITIUL la data de 11 Noiembrie 1918.
Bilantul este catastrofic al unei Europe si a unei lumi bulversate: pierderi umane si materiale - 10 milioane morti, 6 milioane invalizi. Franta a fost tara cea mai lovita proportional - aproape 1 milion si jumatate morti si disparuti, adica 10% din populatia masculina activa. Acestui final sângeros, a urmat stagnarea demografica, cu o îmbatrânire a populatiei care continua sa creasca doar datorita imigratiei, imigratie care a participat la reconstructia unei tari al carei Nord era în ruine - case, poduri, drumuri, uzine... Bilantul mortilor în Primul Razboi mondial a fost în Germania de 1.900.000 oameni, Rusia 1.700.000, Franta 1.400.000, Austro-Ungaria 1.000.000, Anglia 760.000. Pierderea prestigiului europenilor în colonii si în lume, razboiul fiind mondial, pierderile s-au extins în Africa, unde franco-britanicii au pus mâna pe coloniile germane, iar în Extremul-Orient unde japonezii au procedat de asemenea în insulele Mariane si Noua Guinee.
Imediat dupa razboi, popoarele colonizate nu mai aveau încredere în superioritatea naturala a metropolei si reclamau o ameliorare a soartei lor. Datorita acestui prim declin al influentei europene în colonii, s-a adaugat expansiunea Statelor-Unite, cea care a beneficiat cel mai mult de pe urma razboiului, de asemenea si Japonia, a caror capitaluri se plaseaza de aci înainte la Londra si Paris.
Tulburarile sociale au început si se accentueaza cu îmbogatirea "comerciantilor de arme" si saracirea micilor rentieri, a pensionarilor si a salariatilor loviti datorita inflatiei. În schimb, femeile au câstigat un loc nou în societate, facându-se indispensabile în tot timpul razboiului, atât pe câmpul de lupta, în uzine, în institutii, în scoli, pentru a compensa pierderile foarte numeroase ale barbatilor. FEMINISMUL PROGRESEAZA, lumea evolueaza, DREPTUL DE VOT AL FEMEILOR este acordat în Anglia, Germania, Statele Unite, Rusia, dar nu în Franta.
Ca o paranteza, dar nu de mica importanta, în noaptea de 14 spre 15 APRILIE 1912, pachebotul transatlantic britanic TITANIC, în primul sau voyage, se scufunda dupa ce s-a izbit de un iceberg la Sud de Terre-Neuve (engl.Neuwfondland), localizat în 1985 la o adâncime de 4000 m. ,epava fiind vizitata în 1986-1987 de o expeditie de plongeuri submarini franco-americani, care au reusit sa recupereze ceva obiecte de valoare. TITANIC a fost cel mai mare pachebot al lumii, care rivaliza cu orice mare hotel continental, prin eleganta si rafinamentul cabinelor, precum si a serviciilor oferite. Conceptorii vasului au prevazut 32 barci de salvare, care au fost reduse la 20, pentru 2.200 persoane ce faceau parte din pasageri si echipaj. Voyage-ul inaugural a atras multe persoane din înalta societate, nobletea britanica, industriasi americani, dar în clasele inferioare se aflau emigranti care doreau sa aiba o viata mai buna în USA si în Canada.
TITANIC a pornit de la Southampton într-o miercuri de 10 aprilie 1912 la orele 12. Timpul era foarte agreabil, o temperatura de +10 gr.C., iarna 1912 în general fusese foarte calda, motiv pentru care bucati de ghiata au început sa se deplasese din banchize si derivau în Ocean. Titanicul era echipat cu ultimul sistem de radio MARCONI, telefon fara fir, În Duminica de 14 Aprilie, Titanicul, respectiv cei 2 operatori ai radioului care erau în post 24/24 ore, au primit 5 diferite avertismente privitor la riscul icebergurilor ce se pot întâlni în drum. Operatorii fiind însa ocupati cu trimiterea si primirea de mesaje pentru prestigiosii pasageri, au avertizat Capitanul vaporului - SMITH - dar acesta nu s-a alarmat, fiind convins de rezistenta vasului. Toate conditiunile erau reunite, pentru ca TITANICUL sa ajunga la New York, chiar cu o zi înainte de timpul prevazut, în acest fel batând recordul de viteza. Dar realitatea a fost alta. La orele 23:40, în noaptea de 14 Aprilie, Titanicul s-a lovit de iceberg, iar la orele 2:20 min. dimineata de 15 aprilie, totul se terminase - TITANICUL S-A SCUFUNDAT ÎN ADÂNCUL OCEANULUI, vapor care masura 269 metri lungime, pe 28,5 m. largime, si o înaltime de 19 m. O comemorare trista dupa exact 90 de ani...
Dupa o pauza de 20 ani, în 1939 începe AL DOILEA RAZBOI MONDIAL, 1939-1945, denumit FALIMENTUL CIVILIZATIEI EUROPENE. De la origini, Tratatul de la Versailles este trait ca o umilire nationala de catre populatia germana, traumatizata si pierduta, de unde toate guvernele adopta o politica "revizionista" destinata a revizui, si a repune în cauza situatia mai mult sau mai putin de determinare. Aceasta epoca începe cu politica razboinica a lui Adolf Hitler între 1933-1940, Europa nazista între 1940-1942, Refluxul german si victoria aliatilor între 1942-1945 si bineînteles a nu se uita genocidul, taberele de concentrare, si masacrele care s-au încheiat cu un bilant monstruos.
Politica razboinica a lui Hitler a fost datorita consecintelor economice ale crizei mondiale din 1929 - somajul, scaderea salariilor, scaderea preturilor agricole, apoi diviziunea profunda a puterilor fortelor politice de stânga, demagogia partidului national-socialist care promitea de a da Germaniei "locul sub soare", complicitatea partidelor de dreapta si a marelui patronat, explicând ajungerea legala la putere a lui Hitler în Ianuarie 1933, foarte curând instaurând dictatura, deschizând primele tabere de concentrare pentru inamicii politici, începând cu comunistii si socialistii, persecutarea evreilor, manipularea opiniei publice cu o propaganda sustinuta cu noi mijloace de difuzare, ca radioul si cinematograful ordonând reînarmarea Germaniei, în perspectiva unui RAZBOI-FULGER (în lb.germ.Blitzkrieg).
În 1936, Tratatul de la Versailles a fost violat pentru prima oara prin remilitarizarea germana din Renania (malul stâng al Rinului), apoi a doua oara în Martie 1938, prin anexarea Austriei, Anschluss, în numele dreptului tuturor populatiilor germanice de a trai în acelas Stat german. În numele aceluias principiu, Hitler revendica anexarea regiunilor de Vest ale Cehoslovaciei, a Sudetilor, populate în parte de populatii de cultura germana. Cu ocazia Conferintei de la München în Septembrie 1938, francezii si britanicii cedeaza în fata exigentei lui Hitler, atunci când Cehoslovacia era aliata lor. În Martie 1939, Führerul invadeaza partea ceha a tarii. Aceasta politica de "potolire" a democratiilor nu înceteaza decât cu invadarea Poloniei de catre Wermacht în ziua de 1 Septembrie 1939, prima etapa a cuceririi spatiului vital (germ.Lebensraum) la Est, Aliatii Varsoviei, Franta si Marea Britanie declara razboi Germaniei la 3 Septembrie 1939, nelansând însa nici un atac militar si Polonia este împartita la sfârsitul lui Septembrie, între Germania si URSS.
Europa nazista între anii 1940-1942 - de atunci, cele doua tabere, cel al democratiei si cel al Axei germano-italiana, se instaleaza într'un "razboi curios", de asteptari si zvonuri, care ajung pâna la cucerirea rapida de catre germani a Danemarcei si Norvegiei în Aprilie 1940. A fost preludiul cuceririi si prabusirii Frantei în Mai-Iunie 1940. Ca în Polonia, diviziunile blindate ale Wermachtului sustinute de Luftwaffe, inunda armata franceza prin Ardeni, evitând Linia Maginot, provocând refluxul armatei si un imens exod de civili. În ciuda apelului din 18 Iunie de a continua lupta generalului de Gaulle, ultimul presedinte al Consiliului celei de a III-a Republici - Philippe Pétain semneaza Armistitiul din 22 Iunie.
În Aprilie 1941, Hitler ocupa Jugoslavia, apoi Grecia, pentru a sustine pe aliatul sau Mussolini. Toata Europa continentala, cu exceptia tarilor neutre, ca Spania, Elvetia si Suedia, este ocupata si supusa satelitilor Reichului, care organizeaza furturi de bogatii, de materii prime, deportari în lagare germane, începând cu 1941, a tuturor opozantilor, trimisi în uzine si sate germane, milioane de muncitori europeni supusi Serviciilor de munca obligatorie, si în sfârsit punerea în aplicare a "solutiei finale" chestiunea evreilor: exterminarea sistematica a tuturor evreilor din Europa.
Fata de aceasta situatie amenintatoare a început un exod al evreilor din România spre Palestina prin intermediul Turciei, în timpul celui de-al doilea razboi mondial. Vrând sa scape masacrului nazist, evrei rusi, români si alte nationalitati din România au ales calea imigrarii. În 12 Decembrie 1941, vaporul denumit STRUMA ce naviga la Constanta cu 778 imigranti la bord, însarcinat prin noua organizatie sionista numita IRGUN, cu scopul de a parasi Europa în timpul razboiului. Vaporul era în realitate o veche constructie navala, ce masura 45 m.lungime utilizata pentru transportul animalelor de-a lungul Dunarii. Obiectivul era ca sa ancoreze în Turcia, urmând ca acolo sa primeasca toti pasagerii certificatele pentru Palestina. Au navigat 3 zile pâna în Turcia, unde s-a constatat ca motorul era defect, nu mai functiona. Autoritatile turcesti au împiedicat debarcarea pasagerilor, îngrijorati ca englezii nu le vor da certificatele de trecere în Palestina, iar Turcia va fi fortata sa le acorde refugiu. Vaporul a ramas la Istanbul timp de 70 de zile. Englezii au refuzat sa acorde permisele pentru a intra în Palestine si turcii nu i-a lasat sa repare motorul, nici sa debarce în Turcia. Singurele alimente si apa disponibile pentru pasageri, au fost furnizate de comunitatea evreiasca locala. În ciuda apelurilor disperate ale capitanului ca vaporul nu poate continua drumul, autoritatile turcesti au dispus amerizarea în Marea Neagra, cu motorul defect, în 23 Februarie 1942. În ziua urmatoare, pe 24 Februarie, o explozie puternica a fost auzita si vaporul s-a scufundat. Mult mai târziu s-a stabilit ca scufundarea s-ar datora unei torpile lansata de un submarin rus.
A fost un singur supravietuitor din toti refugiatii, anume DAVID STOLIAR, care se îmbarcase cu bunicii paterni. În aceasta tragedie umana a sec.XX, printre cei disparuti au fost 103 copii, 269 femei si 406 barbati. Personal, am deplâns moartea unei familii cu care am copilarit, si i-am descoperit pe lista celor disparuti, datorita internetulu, în cap de lista ABRAMOVICI GHIZELA - 3 persoane.
8 Mai 1945, sfârsitul celui de-al doilea Razboi Mondial în Europa. În toamna anului 1942, pâna în primavara anului 1943 a avut loc "rasturnarea mareei", datorita superioritatii aeronavala a americanilor care stopasera avansarea japonezilor. În Africa de Nord, englezii câstiga "razboiul desertului" în Egipt si în Libia. În Noiembrie 1942 o debarcare anglo-americana de 100 mii oameni, dirijata de generalul Eisenhower, reusesc în Maroc si Algeria. Trupele franceze de la Vichy se raliaza Aliatilor, dupa câteva zile de lupta. Armatele germane si italiene, retrase în Tunisia, capituleaza în Mai 1943. În Franta, germanii invadeaza zona de Sud. Gen.Pétain fiind supraveghiat de un delegat german. Fascistii din Paris intra în guvernamântul lui Pierre Laval, printre care Jacques Doriot si Joseph Darnand, creatorul Militiei, care tracaseaza pe cei din rezistenta si pe evrei.
Totusi batalia de la Stalingrad din Septembrie 1942 - Februarie 1943, apare ca o turnanta majora a celui de-al doilea razboi mondial. Hitler angajeaza în URSS cele mai puternice forte militare. Totusi, prins în cleste, separat de fortele spatelui, generalul von Paulus capituleaza - rezultatul fiind pierderea a 500 mii oameni, omorâti, raniti sau prizonieri. Mitul de neînvins al armatei germane este atins, ca si prestigiul Führerului. O noua debarcare a aliatilor în Sicilia, în Iulie 1943, provoaca prabusirea fascismului italian, iar Operatiunea OVERLORD în Normandia în Iunie 1944, inaugureaza liberarea Frantei - Parisul este eliberat în August 1944, gen.de Gaulle devenind sef al Guvernului Provizoriu al Republicii Franceze. Berlinul este încercuit la 25 Aprilie 1945, în timp ce Armata Rosie face jonctiune cu anglo-saxonii pe Elba. Hitler se sinucide pe 30 Aprilie 1945.
A urmat împartirea Europei în Est si Vest prin Tratatul de la Yalta din 4-11 Februarie 1945, semnat de Stalin, Churchill si Roosevelt. A aparut apoi Revolutia industriala, cu transformarile tehnologice si sociale în cursul secolului al XX-lea. Al doilea Razboi Mondial a scos în evidenta amploarea de resurse materiale si intelectuale puse în serviciul de arme de distrugere. Într-o lume profund divizata între EST si VEST, dominata de doua super-puteri care erau Statele Unite si URSS, marite State continuând de a sustine masiv eforturile de Cercetare-Dezvoltare, creând institutii specializate ca NASA americana sau Centrul National de Cercetare Stiintifica în Franta. Revolutia industriala, caracterizata prin stapânirea informatiilor si comunicatiilor gratie electronicii si a informaticii (inventia tranzistorilor în 1948, si a micriprocesoarelor în 19770), în toate sectoarele progresele tehnice se multiplica, în special în fizica (energia nucleara militara si civila) în biologie (descoperirea ADN în 1953), în chimia organica (materiale plastice, fibre sintetice, coloranti, detergenti, medicamente, insecticide ...) Cucerirea spatiala ilustreaza sinergia care caracterizeaza acest pasaj catre un nou sistem tehnic: chimia carburantilor, metalurgia aliajelor la înalta rezistenta, puterea calculului de sisteme de ghidaj, toate împreuna necesare pentru cucerirea spatiului (primul satelit sovietic Sputnik în 1957, primul om în spatiu de origine rus Youri Gagarin în 1961, apoi primii pasi pe Luna - Neil Armstrong, în 1969).
Toate aceste inovatii tulbura viata cotidiana a populatiei occidentale, care intra în "societatea de consum", nascuta prin marea crestere economica între 1945-1975. În 1992, prin Tratatul de la Maastricht se instaureaza Uniunea europeana, libera circulatie a persoanelor, de servicii si capitaluri (prevazute la origine) precum si moneda unica europeana EURO. În 1995, Europa a ajuns la Europa celor 15, urmând integrarea si a tarilor din fosta Europa de Est, care au devenit suverane dupa disparitia URSS în 1991precum si deschiderea zidului Berlinului în Noiembrie 1989. În Mai 2004, un numar de 12 din tarile fostei Europe de Est si ale Mediteranei, îsi vor face intrarea în Uniunea europeana.
Am încercat sa trec în revista, starea omenirii în secolului XX, care se spune ca a fost cel mai DISTRUGATOR, cu speranta ca daca si în prezent, la început de mileniu ne aflam de fapt într'un razboi care este tot Mondial, speram sa fie redusi la "tacere" - cei care si-au masacrat propriul popor, distrugând sute de mii de oameni si copii nevinovati, care înca sunt subnutriti si lipsiti de cele mai elementare alimente de baza pentru a supravietui. Am trait al doilea razboi mondial si nu credeam sa mai retraiesc momente de groaza, din fericire de aceasta data la televizor, dar durerea si moartea celor nevinovati, ma doare si ma nelinisteste. OARE SA SE REPETE ISTORIA SECOLULUI XX?
|
Venera E.DUMITRESCU - Montreal 3/28/2003 |
Contact: |
|
|
