Hotarul de Rasarit al Europei Unite s-ar cuveni sa fie Nistrul si nu Prutul
De fericita sansa a Romaniei de a intra in NATO si, dupa cat se pare, si in Europa Unita, s-ar cuveni sa beneficiem sub forma Romaniei Mari (reintregite), forma sub care, la inceputul secolului al XX-lea, am intrat, pe temeiuri democratice, in Istoria moderna. Si aceasta, cu atat mai mult cu cat forma de tara impartita si ciopartita, sub care se prezinta astazi tara noastra, corespunde exact formei sub care ne-au impus-o cei doi dictatori, Hitler si Stalin, care, in acest scop, au apelat la odiosul si nedreptul pact Ribbentrop-Molotov, aplicat acum mai bine de 60 de ani.
Teritoriile de veche traditie romaneasca, ale Tinutului Herta, Nordului Bucovinei si Basarabiei istorice, in prezent instrainate, isi au locul, asa dupa cum bine se stie, intre hotarele genetice ale Romaniei Mari.
Tinutul Herta, cum am afirmat-o de repetate ori, intotdeauna a facut parte din Romania Veche, n-a fost niciodata ocupat de o tara straina, este locuit si astazi numai de romani si, fara sa fi fost macar prevazut in Pactul Ribbentrop-Molotov, ne-a fost rapit de sovietici, in 1940, folosindu-se in acest scop de forte militare, prilej cu care ne-au omorat trei ostasi, prezenti atunci la datorie.
Alaturi de Tinutul Herta, intre hotarele Ucrainei, ca mostenitoare a Uniunii Sovietice, se gasesc astazi instrainate si nordul Bucovinei, si nordul si sudul Basarabiei, teritorii romanesti care n-au fost niciodata ale Ucrainei. Cum ucrainenii nu respecta, insa, in aceste teritorii, drepturile omului si drepturile minoritatilor romane autohtone din zona nici dupa tratatul care a fost incheiat cu ei in 1997, noi vom avea dreptul legal, peste doi ani, de a nu fi de acord cu prelungirea acestui tratat si, ca urmare, vom putea revendica, atat Tinutul Herta, cat si nordul Bucovinei, pe care le detin fara nici un drept.
Pe de alta parte, atat noi, cat si Republica Moldova, am putea, ca in schimbul nordului si sudului Basarabiei, ce ar trebui sa fie restituite Basarabiei, sa renuntam in favoarea Ucrainei la teritoriile de peste Nistru, locuite de romani (Transnistria).
Asa stand lucrurile, Moldova, revenind astfel, la Basarabia istorica, ar putea singura sa-si hotarasca soarta, mergand pe o unire cu patria mama, Romania, asa cum a facut-o cu 85 de ani in urma, sau pe o uniune cu aceasta. Pentru aceasta, s-ar putea consulta cetatenii, printr-un referendum. Este usor de presupus ca o asemenea delimitare, care ne-ar readuce la hotarele dinainte de 1940, ar putea contribui la inlaturarea focarelor de tensiune din regiune, si ar putea deschide pe deasupra calea spre o justa rezolvare a tensiunii si nelinistii pe care o provoaca conflictul transnistrean si prezenta aici a Armatei a XIV-a ruse. Asemenea masuri sunt necesare si pentru faptul ca Republica Moldova, pe langa instabilitatea pe care o traieste din 1990 incoace, sub conducerea comunista, sub care se gaseste de doi ani, isi supune cetatenii la prea multe si prea grele incercari.
Dupa cum se cunoaste, timp de peste zece ani, cetatenii crestin-ortodocsi, din Republica Moldova, au trebuit sa indure tot felul de umilinte, pana cand, printr-o decizie a Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), au obtinut dreptul la o Mitropolie a lor, a Basarabiei.
De asemenea, romanii moldoveni au trebuit sa protesteze in strada, timp indelungat, impotriva hotararilor oficialitatilor comuniste de la Chisinau, care vroiau sa faca din limba rusa - vorbita de 10% din populatie - o limba oficiala si care preconizau ca limba rusa sa redevina obligatorie in programa scolara, programa in care limba, literatura si istoria romanilor sa fie inlocuita cu un surogat stalinist al limbii, literaturii si istoriei moldovenilor.
De actualitate este si ineptia unei interventii a reprezentantului permanent al Rusiei la CEDO, Pavel Laptev, care acuza instanta europeana ca nedreptateste si violeaza drepturile cetatenilor din Republica Moldova atunci cand se foloseste termenul de limba romana, in loc de limba moldoveneasca si atunci cand, culmea, nu se iau masuri de traducere din limba romana in limba moldoveneasca.
Argumentele cu care vine reprezentantul rus sunt atat de subrede, incat nu trebuie sa fii filolog sau lingvist pentru a-ti da seama ca suntem, de fapt, in fata unei incercari de a pleda pentru aceeasi aberanta si patimasa gandire stalinista, de a face din limba romana si limba moldoveneasca doua limbi diferite.
Alte exemple de asemenea incercari, la care sunt supusi fratii nostri romani de peste Prut, rezulta si din aceea ca, recent, a trebuit sa intervina Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei (APCE) pentru ca posturile nationale de televiziune si radio sa fie transformate in institutii publice si pentru ca sa se inceteze cu presiunile economice si politice impotriva publicatiilor independente.
Destul de multe ne spune, apoi, si faptul (relatat si de unele ziare de la noi) ca, de curand, peste 5000 de romani moldoveni au participat la Chisinau la un miting anticomunist, iar, in proclamatia pe care au lansat-o, printre altele, solicita retragerea proiectului de federalizare a Moldovei si de impartire administrativa, pe raioane, a acesteia, dupa modelul vechi sovietic.
Din toate acestea reies in mod evident eforturile pe care le fac, pe diferite planuri, comunistii de la Chisinau, de a distruge orice urma de prezenta romaneasca in fosta noastra provincie, Basarabia.
Or, cum noi stim ca in viata "nimic nu este definitiv", vazand in acelasi timp calea, cu totul noua, pe care o iau, sub ochii nostri, istoria si evenimentele, si, mai ales, vazand cum se impart cei care sunt sinceri de o parte sau de alta, ne incearca pe toti, sa zicem, un presentiment si anume, ca in anul 2004, in care vom comemora 500 de ani de la moartea domnitorului Stefan cel Mare, Moldova se va gasi pe locul si intre hotarele pe care le-a fixat si le-a aparat cu ostenii lui marele nostru Voievod. Dumnezeu sa fie cu noi, asa cum a fost in toate momentele mari si grele ale istoriei noastre.
|
Prof.Dr.Ion Gherman 3/22/2003 |
Contact: |
|
|
