Martie - TRADITII, OBICEIURI, FEMEI ALE SECOLULUI XX
Cred ca si intemperiile naturii fac parte din "TRADITII" - încât chiar în momentul scrierii acestui articol, "Afara ninge linistit/În casa arde focul/Iar noi pe lânga mama stând/De mult uitaram jocul..." Sa nu uitam vorbele din batrâni când se spunea ca FEBRUARIE - fereca si desfereca, sau nerabdatori sa vina MARTISORUL, se spunea "mai avem putin... IANUARIE SI "F" - MARTIE". Stie NATURA când si ce trebuie sa ne dea ca sa vietuim!
Este UNICUL DOMENIU, în care OMUL înca nu a patruns si nici nu va ajunge sa DETURNEZE ANOTIMPURILE. Revenind cu vreo 60 de ani în urma sa ne reamintim ca de multe ori chiar în luna MARTIE, în special în perioada 1-9 BABELE - când apareau gingasele si minunatele flori de primavara, ghioceii si albastrelele, ca niste copii zglobii de sub covorul de zapada, iar floraresele te îmbiau sa cumperi buchetelele înfasurate în frunze si legate cu mare maestrie în fir de atza, sau în cosulete împletite din ramuri de ulm, cu putin muschi de copac, în asa fel ca sa iasa în relief contrastul dintre alb si verde... era o îndeletnicire care numai în România o întâlneam... Bineînteles nu lipsea nici MARTISORUL agatat de toarta cosuletului, cu gaitanul matasos de culoare rosu si alb, care reprezinta dragostea si pacea, precum si gaitanele confectionate din fire de jenilie care erau mai aratoase. Centrul comercial al Bucurestiului - Lipscani, Selari, Smârdan - gemea de panouri rosii, pline cu martisoare, iar concurenta si strigaturile erau pretutindeni. Si acum îmi mai rasuna în urechi "Ia cu maica martisoareeeeee, ia conasule pentru cocoana, pentru iubita, pentru "hazaica" s.a.m.d." - nu lipseau nici megafoanele cu cântecele lui Gica Petrescu adecvate momentului, din care retin doar unul, întitulat TI-AM LUAT UN MARTISOR... Nostalgia ne cuprinde...dar din pacate, acum, lumea noastra, a celor din DIASPORA si în special cei mai în vârsta, nu mai putem gusta acele zile de început de primavara, care parca ne dadeau aripi si cu toate ca viata nu a fost întotdeauna ROZA, parca uitam de necazuri si amaraciuni... Eu scriu, în general, pentru ca am o ISTORIE în memorie si doresc s-o împartasesc cu cei din generatia de dupa mine; unii spun ca este O VIRTUTE A SCRIE, poate, dar eu o fac pentru ca mi se cere, si cei care au rabdarea sa sunt bucurosi de "povestile mele traite". A întelege timpul prezent, este imposibil acelora care nu stiu tot trecutul. A fi contemporan este de asemenea a avea constiinta mostenirii, nu numai materiale, dar si intelectuale, acceptata sau contestata. Si acum, dupa acest PREAMBUL, sa intram în "chestiunile arzatoare la ordinea zilei".
Am avut cinstea sa cunosc si sa colaborez, cu vreo 30 de ani în urma si pâna în anul 1987, cu renumitul profesor, conferentiar universitar international, membru al Acad.Române, precum si a altor titluri de renume mondial, scriitor etnolog, publicatiile lui gasindu-se în marile biblioteci ale lumii - ROMULUS VULCANESCU, care din pacate a parasit aceasta lume plina de contradictii, acum câtiva ani, la vârsta de 82 ani. De la el am putut sa învat si sa aflu multe "secrete" ale ETNOLOGIEI poporului român si nu numai, situatie care ma îndeamna sa transmit în infima parte cele acumulate. Primordial se stie ca ETNOLOGIA este stiinta care si-a propus sa urmareasca formarea si transformarile, din punct de vedere spiritual, a diferitelor rase umane, având un continut tangent cu alte discipline. Etnografia deriva din cuvântul grecesc ethnos = popor si graphein = a descrie. Studiaza compozitia, originea si raspândirea diferitelor popoare, urmarind evolutia lor materiala si spirituala, obiceiurile si felul lor de viata. ANTROPOLOGIA fiind stiinta care studiaza originea si evolutia biologica a omului, care deriva tot din grecescul anthropos = om si logos - vorbire. NU ESTE RUSINE SA NU STIM, ESTE RUSINE SA NU ÎNCERCAM SA NE COMPLETAM CUNOSTINTELE, DEOARECE NIMENI NU S-A NASCUT ÎNVATAT SI SLAVA DOMNULUI - CÂTE MAI AVEM DE ÎNVATAT....
Aceasta perioada dintre 1 si 9 Martie, ma îndeamna sa comunic cititorilor, ceea ce am învatat si eu la timpul meu, si în continuare, caci DAR DIN DAR, SE FACE RAIUL. Ce sunt OBICEIURILE? tot ceea ce poate fi perceput prin simturi, preocuparea, gândirea, activitatea intelectuala a omului, iar TRADITIA este formata din obiceiuri, credinte, datini, mostenite si transmise prin viu grai din generatie în generatie, constituind trasatura specifica a fiecarui popor sau a unui grup social. De 15 ani de când traiesc în aceasta comunitate multiculturala, în special în Montréal si toata provincia Québec-ului, pot sa va afirm ca sunt încântata de felul cum oamenii din diaspora îsi respecta traditiile, unii cu multe sacrificii materiale, dar nu le parasesc si le transmit copiilor lor. Sa nu uitam ca devenind cetatenii acestei tari minunate - trebuind sa respectam nu numai LEGILE, dar si traditiile canadiene, acesta nefiind un motiv de a nu le continua pe ale noastre! Eu pot sa va declar ca ma simt "rasfatata", întrucât facând parte dintr-o familie canadiana, le petrec pe amândoua... Sa trecem la "fapte"...
1 MARTIE - sarbatoare care ne readuce speranta, optimism, credinta într-un viitor mai bun. Si cum dupa furtuna vine si vreme buna, acest triumf al reînvierii si regenerarii naturii trebuie sarbatorit prin MARTISORUL traditional pe care-l daruim celor dragi la început de primavara. Amuletele, atârnate de un gaietan de matase, reprezinta diferite figurine, fiecare cu semnificatia si interpretarea lor, potrivit cu persoanele carora le oferim. Acest gest apartine în special barbatilor. Martisoarele se pot purta toata luna, sau daca nu, cel putin câteva zile. Îmi amintesc în timpul scolii, toate colegele aveam pieptul plin de amulete, care de care mai sugestive si uneori cu "un sens mai profund", pe care nu întotdeauna "baietii" aveau curajul sa-l declare - aceasta era marea surpriza! Erau sentimente ascunse, deoarece era vremea când "declaratia" nu se facea EX ABRUPTO. Îmi amintesc, eram în clasa întâia primara - deci 7 ani ca vârsta - si primisem de la un coleg de banca (era Institutul Pompilian din Bucuresti, mixt) frumos ca un înger si care, cu timiditate mi-a dat un martisor autoconfectionat pe un carton alb (în genul cardurilor de astazi) pe care era desenata o inima, iar în interiorul ei un cosulet, cu viorele si doua pasarele, iar scris de mâna lui, urmatorul continut: "Într-un cos cu viorele, stau doua pasarele, amândoua ciripesc, ah! Venera te iubesc!" Nu mai îmi amintesc de reactia parintilor, în special a tatalui, era EPOCA PATRIARHATULUI (1933), dar stiu ca nu o mai am...
În satele transilvanene martisorul se atârna si la porti, ferestre, la coarnele animalelor, la toarta galetilor pentru îndepartarea deochiului, a spiritelor rele, pentru a invoca viata, puterea regeneratoare care se credea ca ar fi stimulata prin însasi "culoarea vietii". Fetele se spalau "cu apa de omat" ca sa fie "curate si frumoase, albe ca neaua". Cei din Bihor credeau ca apa de ploaie adunata la 1 Martie sau din "zilele BABELOR" care dureaza de la 1 pâna la Mucenici, 9 Martie, îi va face frumosi si sanatosi, iar în Banat fetele adunau stropi de apa sau nea de pe frunzele fragilor din padure, ca sa se spele pe obraji, rostind un descântec "dragobetului de dragoste" care suna: "Floare de fraga/Din luna lui Mart/La toata lumea sa fiu draga/Uraciunile sa le desparti". Se zice ca "legenda martisorului" este legata de o eclipsa de soare, din vremea ocupatiei romane din Dacia, si când soarele a coborât la hora unde erau tinerii în joc, im zmeu a rapit un tânar pe care la închis într-o pivnita; dar umblând si gasindu-l dupa 3 anotimpuri, vara, toamna si iarna, de atunci tinerii împletesc ciucurasi albi si rosii, pe care le ofereau fetelor iubite. Rosu se zice ca este sângele tânarului rapit, iar albul sanatatea si puritatea ghiocelului, prima floare a primaverii.
BABELE - tot legenda spune ca traia o femeie, numita Dochia, foarte rea la suflet iar într-o zi, la sfârsitul iernii, trimitând nora la munte sa culeaga fragi, frigul si zapada fiind înca în toi. Din fericire, fata s-a întors acasa cu fragi, iar Dochia zicând ca s-a terminat cu iarna si a sosit vara, s-a îmbracat cu 9 cojoace si s-a dus cu oile pe munte. Zeul Marte, cel care guverneaza luna Martie, a oferit Dochiei câteva zile calde cu soare, ea în fiecare zi lepadând câte unul din cojoace. La ultimul cojoc, Marte a cerut lui Februarie sa îi dea o zi foarte rece; concluzia a fost ca Dochia a înghetat împreuna cu oile pe munte si s-a transformat în stânca. BABELE se zice ca sunt deschizatoarele unui nou an, an care se refera la agricultura. De atunci, femeile în general si fetele în special, în aceasta perioada de 9 zile, îsi aleg în secret o zi de BABA (îmi amintesc ca faceam biletele cu cele 9 zile, bine împaturite si amestecate, totul era secret) iar daca ziua din biletel era cu soare însemna ca anul va fi fericit, daca nu, anul ce va urma va fi invers; se mai spunea ca în functie de soare, ploaie, vânt sau chiar zapada, se putea face caracterizarea acelei persoane. Era un cântec: "Astazi e ziua ta/ Zi frumoasa ca tine/Ti-am trimis ghiocei/Ca sa-ti murmure ei/Cât de mult te iubesc"...O TEMPORA, O MORES...
Cu toate ca în mod cronologic ar trebui sa continui cu 8 MARTIE - ZIUA INTERNATIONALA A FEMEII, si va trebui sa enumar câteva nume de FEMEI care au marcat secolul XX, unele pozitiv, altele negativ, în functie de epoca traita si de obligatiile lor umanitare sau politice, voi continua mai înainte cu MUCENICII, care sunt pe 9 Martie si în care sunt sarbatorite femeile sau barbatii care poarta prenumele de AURELIA sau AUREL, precum si cei care nu au nici un sfânt în calendar, dar fiind sarbatoarea celor 40 de Mucenici, care au patimit în iezerul Sevastiei, atunci si aceia pot beneficia de onomastica. Pentru 9 Martie se faceau mucenici, numiti sfintisori sau bradosi, în forma de opturi, din aluat de post, ca pentru pâine, copti în cuptor, apoi opariti cu sirop si miere, presarati cu nuca - se zice ca acestia sunt mucenicii moldovenesti. În Muntenia, se fac tot din aluat de pâine, se ruleaza ca de grosimea unui deget, se taie bucatele cam de 1 cm. se unesc capetele si apar în forma de ineluse - cu cât mai mici, cu atât mai atragator, apoi se lasa sa se usuce la temperatura camerei pâna a doua zi, când se pun la fiert sa dea câteva clocote, se scot din apa si se prepara o zeama cu nuci pisate, îndulcita bine, se toarna peste mucenici si se manânca reci - ore întregi petreceam alaturi de mama mea învârtind la ei, asta era traditia.
8 MARTIE - ZIUA INTERNATIONALA A FEMEILOR, a fost proclamata în ziua de 8 Martie 1910, cu ocazia Congresului al II-lea al Internationalei socialiste a femeilor la Copenhaga. Initiativa a revenit CLAREI ZETKIN (1857-1933) care a reusit sa faca acceptata cu ocazia acestei Conferinte, faptul ca în fiecare an ziua de 8 Martie sa fie organizata de femeile socialiste din toate tarile, în scopul de a face "propaganda în favoarea votului femeilor". Dar semnificatia si istoria acestei date de 8 Martie, ramâne cam nebuloasa! Versiuni ale istoriei fac ca aceasta zi sa corespunda zilei de greva declansata la New York, în 8 Martie 1857, de catre muncitoarele din domeniul textilelor de la Lower East Side sau a primei Woman's Day, organizata în Statele Unite la 28 Februarie 1907. Pentru a cunoaste si mai mult despre aceasta zi de 8 MARTIE si asupra istoriei privind drepturile femeilor, cele care au facut-o sau care au schimbat-o, este enorm de mult de consultat. Eu am încercat sa fac cercetari si am ajuns la niste concluzii, pe care le voi reda în continuare.
La începutul secolului al XX-lea, Miscarea feminista provoaca tulburari violente cu partizanele Doamnei Emmeline PANKHURST-GOULDEN, care revendica dreptul de vot al femeilor. Partizana britanica, nascuta la Manchester în 1858 si decedata la Londra în 1928, a fost fondatoarea Uniunii feminine sociale si politice în anul 1903. Aceasta miscare a partizanelor pentru drepturile femeilor din Anglia de la începutul sec.al XX-LEA, URMAREA OBTINEREA DREPTURILOR POLITICE PENTRU FEMEI. Mai târziu, în 1928, Curtea suprema a Canadei refuza sa considere femeile ca "indivizi" care sa poata face parte din Senat. Aceasta era stabilita prin LEGEA CONSTITUTIONALA DIN ANUL 1867 si pe incapacitatea femeilor, dupa COMMON LAW, de a-si asuma obligatii publice, respingând cauza Henriettei Muir Edwards si a colegelor sale.
Afacerea "indivizilor" - 1927-1929 - ramâne o cauza celebra în analele politice, de admiterea femeilor în Senatul Canadei. Prima femeie canadiana EMILY MURPHY, la 27 August 1927 si colegele sale de lupta, au trecut la actiune, facând sa parvina o petitie Guvernului. Ele cereau Curtii supreme de a examina sensul cuvântului "individ" din Articolul 24 al Actului Americii de Nord britanic, în scopul de a determina si desemna de asemenea si femeile. La Curte chestiunea a fost în deliberare pe 14 Martie 1928 si 6 saptamâni mai târziu, raspunsul a fost NEGATIV. Unul din argumentele Curtii a fost ca Actul va trebui sa fie interpretat în lumina epocii redactarii sale. Cum femeile nu participau deloc la viata politica în 1867, ele nu puteau fi eligibile la Senat. Au fost cinci femei din provincia Alberta, care nu au acceptat aceasta decizie si au facut apel la Comitetul judiciar al Consiliului privat al Marii Britanii, care era pe atunci ultima instanta de recurs pentru Canada. La 18 Octombrie 1928, cinci lorzi ai Comitetului judiciar au declarat în unanimitate ca denumirea de "individ" din Articolul 24 desemna în acelas timp atât barbatii cât si femeile (...)" Excluderea femeilor din functiunile publice era dupa ei o "relicva a unei epoci mai barbare decât a noastra". (Trad.subs.internet "Les célčbres cinq").
Cele cinci femei celebre, au fost Emily Murphy, Henrietta Muir Edwards, Louis Mc.Kinney, Irene Parlby si Nellie McLung. Multi indivizi si asociatii au reclamat de asemenea de multi ani, numirea femeilor în Senat. Aceasta cauza era importanta pentru CELE CINCI, pentru ca pâna în anul 1970, divortul si alte cauze privitoare la femei, trebuiau aprobate de Senat. Ele considerau deci, ca daca femeile vor fi membre ale Senatului, deciziile privitor la familie vor deveni mai echitabile.
Secolul XX a fost un secol de EMANCIPARE A FEMEILOR. FEMEILE, MULTA VREME AU FOST SUPUSE TUTELEI TATILOR, A FRATILOR SAU A SOTILOR, dar astazi au câstigat, si în special multumita luptei condusa de FEMINISTE, în perioada anilor 1970, în sensul de a avea dreptul sa-si dirijeze viata asa cum ele înteleg. În acelas timp, ceea ce este adevarat pentru un mare numar dintre ele, este ca înca exista si în sec.XXI tari în care femeile sunt constrânse în libertatea lor, deseori în numele PRINCIPIILOR RELIGIOASE.
La începutul sec. al XX-lea, în Franta ca si în majoritatea tarilor europene, femeia era considerata ca o minora, o incapabila din punct de vedere juridic. Înainte de a fi considerata ca "individ", sistemul patriarhal domina, ea era numai o sotie si o mama, trecând deci de la tutela tatalui la cea a sotului. Revendicarile ce au urmat si au fost aprobate de instantele în drept, au permis femeilor sa aiba un copil, numai daca ea "vrea si când vrea", dar nu în toate tarile. În Franta sub regimul de la Vichy, care condamna sever toata propaganda în favoarea avortului si a anticonceptionalelor, fiind pedepsite chiar cu închisoare, iar în România, dupa anii 1955, au fost aceleasi legi drastice, iar eventualul avort spontan, trebuia constatat în prezenta militiei si a procurorului, motiv pentru care, femeile care nu se puteau "descurca" cu medici particulari de specialitate, au riscat sa dea nastere la copii cu malformatii congenitale, care din pacate, înca sunt în viata, handicapati si de care guvernul NU se prea intereseaza nici material, nici moral, si fiecare se "descurca" cum poate, ca asa se zice ca "noi românii suntem descurcareti în toata lumea" (!!!)
În 1960 situatia a basculat prin aparitia anticonceptionalelor, care au fost legalizate în Germania în 1962, în Statele Unite si Anglia în 1974, iar în Franta în 1967. Totusi publicitatea este limitata în revistele de specialitate si adolescentele nu aveau acces decât cu autorizatia parinteasca. Jurnalistul francez Jacques DEROGY, în cartea intitulata DES ENFANTS MALGRÉ NOUS, aparuta în 1956, a relevat amploarea unei sarcini NEDORITE, motiv pentru care ascultând frecvent emisiuni la TV5, printre care si AVIS DE RECHERCHE, apar oameni în toata firea, care-si cauta parintii biologici, deoarece de la nastere erau înfiati sau trimisi în orfelinate. Si aceasta nu numai în Franta, dar în toate tarile Europei în care avortul era interzis, precum si în Canada. Ca sa nu mai vorbim de puterea "religioasa", ca si cea politica, ce ramâne esential în mâinile barbatilor, existând înca tari în care peste 80 milioane femei, înca de la nastere sunt mutilate prin exciziune, sau infibulatie, în special în tarile africane, sau peninsula Arabica, în Indonezia, Malaezia, operatie care e facuta în exclusivitate de femei, bunici sau mame - mi-a fost imposibil sa vad la televiziune exercitându-se aceasta BARBARIE înca în sec.XXI, ÎN PLUS ÎN NUMELE RELIGIEI...!!??
Pe lânga ororile descrise mai sus, odata cu emanciparea femeii, în toate domeniile, au aparut bineînteles schimbari si în vestimentatie, mini-jup-ul s.a.m.d., si în continuare si în sec.XXI emanciparea, uneori gresit înteleasa si deci prost aplicata, s-a cam SARIT PESTE CAL.... dar nu avem ce face, deoarece multi spun NU MAI PUTEM REVENI LA MOYEN ÂGE - este DESUET. De acord ca nu ne putem întoarce din drum, dar oricum, e bine sa avansam, dar cu DECENTA...NU înseamna ca daca ieri am mâncat numai ceai cu pâine, astazi sa mâncam un kg.de carne ca sa compemsam. TOT CE ESTE EXTREM - este cu riscuri, si PRUDENTA, ESTE MAMA ÎNTELEPCIUNII.
Urmeaza evidenta UNOR FEMEI CELEBRE ale secolului XX, indiferent daca celebritatea a fost pozitiva sau negativa, ramân în memoria selectiva a individului si ca atare voi deschide capitolul cu reginele ROMÂNIEI si apoi MONARHIA ANGLIEI, care ramâne Seful Canadei, ea facând parte din Commonwealth, urmând apoi femei - mai mult sau mai putin cunoscute dar care vor ramâne în ISTORIA LUMII, din diverse domenii de activitate.
Prima regina a României si scriitoare - Elisabeta (Carmen Sylva)1843-1916, sotia primului rege al României Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen; Regina Maria - mama ranitilor, sotia Regelui Ferdinand nepotul regelui Carol I (1875-1938); Regina-mama Elena, mama regelui Mihai (1896-1982) si în final Domnita Ileana (alias Maica Alexandra, fiica reginei Maria, moarta în exil în Statele Unite), nu a fost regina, însa a fost o personalitate care merita toate omagiile.
- Regina Elizabeth, reine mčre (Queen Mum) a Angliei, 1900-2002; Regina Elizabeth II a Angliei, nascuta în 1926.
Toate aceste regine, dar în primul rând mame devotate familiilor lor, tarii, poporului si intereselor altor natiuni, care au facut de garda la capatâiul ranitilor, au mers pe front ca infirmiere, au ajutat familiile celor decedati si deveniti handicapati, au ajutat material pe cei saraci, într-un cuvânt au servit Patria pentru care au jurat în fata lui DUMNEZEU CEL ATOTPUTERNIC, pâna la ultima lor suflare.
Urmeaza FEMEI - sotii de sefi de state, care si-au secondat barbatii, au fost active si nu de putine ori, din "culise" au avut un cuvânt greu de spus, indiferent ca sotii au fost sau nu "fideli",dar au contribuit la cauza tarii : Eleanor (Anna)Roosevelt (1884-1962); Nancy Reagan (1921- ); Maria Eva Duarte (Evita) Peron (1919-1952; Jacqueline Kennedy - Onassis (1929-1994); Indira Gandhi - Doamna de Fier a Asiei (1917-1984); Imelda Marcos (1930 -) sotia lui Marcos; Jiang-Qing, cunoscuta sub numele de "madame Mao" a patra sotie a lui Mao Zedong (1914-1991); Jovanka Budisavlievici-Broz, (1924- ) sotia lui Tito; Golda Meir, denumita "bunica Israelului" (1893-1978); Ludmila Jivkova (1942-1998) fiica lui Todor Jivkov; sotia lui Jivkov, Mara Maleeva, a fost medic, nu a facut politica, în schimb fiica lor a fost mâna dreapta a tatalui, dar în mod pozitiv si ea fiind foarte cultivata. Raisa Gorbaciova (1932-1998?), sotia lui Mikhail Gorbaciov; Margaret Hilda Thatcher (1925 - ) denumita "Doamna de Fier a Angliei"; Benazir Bhutto "Fiica Orientului" (1953- ); Dolores Ibarruri "La Pasionnaria" - (1895-1989); Winnie Mandela, prima sotie a lui Nelson Mondela (1934- ); Hillary Rodham Clinton (1947- ) sotia lui Bill Clinton; Madeleine Albright (1938- ); Nadejda Allilueva - sotia lui Stalin (22 Sept.1901-1932, prin sinucidere) a fost a doua sotie a lui Stalin, au avut o fiica SVETLANA, fugita în Occident prin anii 1960; prima sotie a lui Stalin s-a numit Ekaterina Svanidze; Nadejda Krupskaia (1869-1939) sotia lui Lenin; Alexandra Domontoviciova- Kollontai, prima ambasadoare din lume (1893-1952); Wallis Simpson (1806-1986) cea pentru care regele Edouard VIII al Angliei a abdicat; Eva Braun (1912-1945) casatorita oficial cu Hitler în ajununul sinuciderii, pe 29 Aprilie 1945. Rachelle Guidi- Mussolini (1892- 1945);Elena Lupescu (1896-1977) amanta "en titre" si apoi sotia lui Carol II, si el a abdicat; Maria Antonescu sotia maresalului Ion Antonescu (1892-1964); Elena Petrescu-Ceausescu, "acad.,dr.,ing."...sotia DICTATORULUI CEAUSESCU, nascuta la 7.01.1916-1989 (si nu 1919, cum îsi falsificase actul de nastere) a fost DIAVOLUL PE PAMÂNT.
Fara date si alte comentarii, voi da curs câtorva nume mai bine cunoscute de cititori, din diferite ramuri de activitate, doar spre aducere aminte, ramânând ca cei care sunt mai curiosi si îi intereseaza viata în amanunt a celor enumerati, cu BUNE, cu RELE, internetul ne sta la dispozitie cu peste 300 milioane site-uri, pâna în prezent, unde putem descoperi si ce nu cautam.
Martha Bibescu, Maria (Maruca) Cantacuzino, Aristitza Romanescu, Marioara Ventura, Ecaterina Teodoroiu, Elvira Popescu, Lucia Sturdza-Bulandra, Cella Delavrancea, Zoe Busulenga, Agatha Bârsescu, Dina Cocea (a împlinit 90 de ani în aceasta luna)a fost reprezentanta UFDR la ONU, în perioada guvernului Gh.Dej, Tantzi Cocea, Cella Dima, Maria Filotti, Elvira Godeanu, Danielle Darieux, Brigitte Bardot, Lady Di, Grace de Monaco, Zoe Dumitrescu-Busulenga, Maria Callas, Gabrielle Chanel (Coco), Simone Kaminker-Signoret, Ingrid Bergman, Elisabeth Taylor, Katherine Hepburn, si "last but not least" MARIE CURIE, fizician francez, de origine poloneza, prima femeie care a fost titulara la o catedra a Univ.Sorbonne, si a primit Premiul Nobel în 1903, ca si alte femei celebre în alte domenii Camille Claudel, Françoise Sagan, George Sand (alias Aurore Dupin), Isabelle Adjani, Juliette Binoche, Catherine Deneuve, Marguerite Yourcenar (1903-1987), prima femeie admisa la Acad.franceza în 1980, Marguerite Duras (1915-1996), activa în Rezistenta în al doilea Razboi mondial, Simone de Beauvoir (1908-1986).
Lista este fara de sfârsit, si sunt înca multe nume rasunatoare, pe care le-am omis, cu sau fara voie, rezervându-mi dreptul - daca conducerea ziarului OBSERVATORUL ma va solicita din nou - sa continui cele începute. Oricum pot sa va declar, ca este fascinant sa faci "recherche" sau "search" pe Internet, în biblioteci publice, sau în documentele personale scrise, precum si în propria-mi biblioteca, fiind întotdeauna interesata de faptele petrecute cu cel putin un secol înainte, precum si a patrunde în viata unor personalitati care m-au marcat de multa vreme, a unor oameni care au trait în alta epoca decât cea de azi,... dar probabil ca aceasta face parte si din caracterul meu în care predomina curiozitatea si aflarea ADEVARULUI unor evenimente traite sau numai auzite.
|
Venera E.Dumitrescu-Staia din Montreal 3/1/2003 |
Contact: |
|
|
