Dor de tara,
Spre tara in care m-am nascut
Mereu gandul imi zboara
Si nu e noapte nu e zi,
Sa nu ma’ntreb a cata oara
De ce pe drumul pribegiei
Imi creste’n suflet nostalgia
Si dor imi este, dor de tine
Oh, tara mea, oh, Romania !
Desi nicicand eu n-am uitat
Ca am trait si zile grele,
Chiar daca astazi vreau sa iert
Si sa le uit ca au fost rele!
Pamantul tau e sfant oh, Tara
Cum e mormantul mamei sfant
Si amandoua-s legamantul
De om, de Tara si de cant!
Sa nu ma intrebi de ce atuncea
T-am parasit, e’ adevarat
Impins de ale vietii valuri
Ca de-o furtuna am plecat...
Si colindand prin tari straine
Tot ca strain eu m`m simtit
Nu mi-am gasit o clipa locul
Si tot la tine m-am gandit !
Ce buna ti-a fost apa rece,
Ce calda casa cu cerdac
Si munti verzi si Marea Neagra
Si cantul mamei, cantec drag...
Oh, biata viata parasita,
Cu tine zilele-mi tariesc
Si cine stie de vreodata
Pedeapsa o sa-mi ispasesc !
Sa pot sa-ti spun din nou in soapta
Sa-ti spun cat dor imi e de tine
Si cat as vrea la batranete
Sa stiu doar ca iti este bine!
Ca iar pamantul iti rodeste
Si pacea, Tara o stapaneste
Si vesnic dusa-i pribegia
Oh, Tara mea, Tu Romania !
|
Lica Avron - Toronto 1/6/2003 |
Contact: |
|
|
