M I T R O P O L I T U L D R. V A S I L E S U C I U
La 13 ianuarie 2003, se împlinesc 130 de ani de la nașterea mitropolitului Dr. Vasile Suciu, membru de onoare al Academiei Române, unul dintre cei mai de seamă teologi ai Bisericii Române Unite cu Roma Greco Catolice, patriot și întemeietor de școli românești. Născut la Copăcel Făgăraș, urmează studiile liceale la Făgăraș și Blaj, iar studiile superioare teologice și filozofice la Roma unde trece și doctoratul. În 1899 este numit profesor la Academia Teologică din Blaj, apoi canonic mitropolitan (1910) și vicar, calitate în care se află în ianuarie 1918, la moartea predecesorului său, mitropolitul Victor Mihali de Apșa. La 9 mai 1918, este ales arhiepiscop și mitropolit de Alba Iulia si Făgăraș cu sediul la Blaj, întrunind cel mai mare număr de voturi dintre cei trei candidați propuși. După Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, alegerea este confirmată de regele Ferdinand al României și de Vatican, iar la 1 ianuarie 1920 este sfințit arhiereu și instalat în înalta demnitate la Blaj. Înzestrat cu o profundă cultură teologică, principala sa lucrare în domeniu este Teologia dogmatică fundamentală și specială în patru volume. A mai scris Raportul dintre știință și credință, manuale de religie pentru învățământul secundar și s-a îngrijit de editarea a numeroase cărți de cult. Patriot desăvârșit, a militat în, timpul stăpânirii austro ungare în Transilvania, pentru afirmarea Partidului Național Român, pentru o viață românească liberă și o cultură națională proprie, susținând, ca și înaintașii săi din Școala Ardeleană, ideile latinității, continuității pe pământul strămoșesc și unității poporului român și limbii române. În toamna anului 1918, a fost președinte al Consiliului Național din Blaj și a organizat gărzile naționale românești din regiune, contribuind la pregătirea Marii Adunări de la Alba Iulia de la 1 Decembrie 1918. Ca senator de drept și membru de onoare al Academiei Române, a susținut în mod constructiv tot ce se impunea pentru buna organizare a tuturor domeniilor vieții României Mari. O grijă cu totul deosebită a arătat mitropolitul Vasile Suciu școlilor, fiind considerat al doilea ctitor al școlilor Blajului. În 1925, se construiește, cu fonduri din colectă publică, din ajutoare de la Roma și cu contribuția directă a mitropolitului, clădirea monumentală a Institutului Recunoștinței adăpostind instituții noi ca Școala normală de fete, Liceul de fete și Internatul de fete. Se ridică, de asemenea, clădirea pentru liceele comerciale de băieți și de fete și acestea instituții noi. Mitropolitul mai înființează Școala de arte și meserii, Școala de menaj, Orfelinatul de la Obreja, patronează construirea de internate pentru Școala normală de băieți și pentru Școala de arte și meserii și dezvoltă spațiile Liceului de băieți Sf.Vasile, Școlii normale de băieți și Academiei teologice. Școlile din Blaj din timpul mitropolitului Vasile Suciu sunt organizate, așa cum am văzut, atât pentru băieți cât și pentru fete, primesc elevi atât greco catolici cât și ortodocși și urmăresc pregătirea teoretică, după programele școlilor de stat, dar și pregătirea practică a elevilor. O atenție deosebită se acorda conținutului învățământului, calității lecțiilor, școlile beneficiind și de o bună dotare pentru vremea aceea. De asemenea, problemele educative preocupau în mod special pe dascălii Blajului, elevii întrecându-se să participe la manifestările patriotice și culturale organizate pentru ei. Apreciat pe planuri largi, atât în arhidieceza sa, în Transilvania, ca și în întreaga țară, mitropolitul Vasile Suciu a avut și suferințe fizice care l-au chinuit mulți ani. Din cauza arteriosclerozei și a diabetului, i s-a amputat piciorul stâng, dar ignorând aceste suferințe a depus în continuare eforturi în desfășurarea prodigioasei sale misiuni. Când boala l-a răpus, la numai 62 de ani, în plină activitate, a fost regretat de mulți români, indiferent de confesiunea religioasă.
|
Observator 1/5/2003 |
Contact: |
|
|