Poeme - E toamna!
Petrece-mă
Petrece-mă, să trec vâltoarea De gânduri vechi si intinate Când tai cărarea mea prin marea Talazurilor devorante.
Petrece-mă spre-al meu izvor, Sirag de ploi din cer cu soare, Să râd de clipa-n care mor Când zbor spre clipa-înălțătoare.
Petrece-mă prin via vieții Și bea din cupa mea cu mine, Să-mi fie îngeri cîntăreții Când mă petrec in gând
cu Tine.
E toamna !
Culoarea verii indiene, Cu frunze rumene-n plăceri, Fior în nopți viridiene Și ceruleum din tăceri, Concert ritmat în pragul iernii De greieri încăpățânați Să se agațe-n trena verii Sperând cu ea să fie luați. -E toamnă! Țipă pescărușii. Frunzișul, pomii îl dezbracă, Abia asteaptă, jucăușii, Să se îmbrace-n promoroacă. Miroase-a mere pârguite, Adie-a vânt cu scorțișoară, Atârnă-n ramuri, hărțuite, Momâi făcute de ocară, Dovlecii-n praguri se rânjesc Să nu se-apropie vreun drac, De ciudă, strugurii pleznesc
Frumoasă toamnă, cât te plac !
Angi Ionescu
Azi
Din zilele ce mi-au trecut Ridic nisipul în castele Să mi le spele cu-n sărut Talazul clipei infidele.
Din zilele ce n-au venit Imi fac de perle, colier Sideful drumului menit Să-mi fie mut romancier.
Pe Azi, în zâmbet îl așez Să stea ca roua în petală Și-n inima mi-l furișez Mereu curat, fără greșala.
|
Angi Ionescu - Montreal 11/2/2005 |
Contact: |
|
|