Aforisme alese - tiparite la editure Red Maple - Publising House din Toronto
În fiecare an trecem nepăsători prin ziua mortii noastre. X Ea îmi părea o floare; atât era de parfumată si inactivă. X Din gheara diavolului am scăpat usor. Dar cum să mă eliberez din îmbrătisarea îngerilor? X Si nestiinta ar trebui ordonată alfabetic. Un fel de enciclopedie a ignorantei. X Conjug de trei ori verbul „a munci” si simt nevoia să mă odihnesc. X Puritatea copilăriei. Orice râu e limpede la izvoare. X Am văzut un ministru urcat într-un pom. Fiecare ramură tremura sub povara răspunderii. X Original, ca un papagal în primă auditie. X Oare scleroza timpurie tot precocitate se cheamă? X Si în rândul mediocritătii se dă o luptă. E ceva să fii cel mai mediocru. X Tu alergi odată cu vântul, deci tu nu simti furtuna. X Văd munti de rugină. Epoca fierului încă nu s-a sfârsit. X Dacă n-ar exista diavoli, binele ar subjuga totul. X Doar cămătarii se bucură de trecerea timpului. X Averea unora depăseste valoarea până la care ei pot să numere. X Si bunătatea trebuie drămuită. Uneori, pomii se frâng sub greutatea fructelor. X Pasărea s-a eliberat de pământ. De-acum, va fi captiva cerului. X Pentru o ploaie banală, atâta risipă de fulgere. X Aceste pagini. „Cutia neagră” a scurtului meu zbor. X Să nu crezi că dusmanul te-admiră. El îti caută punctul vulnerabil. X Consider că adevărul gol nu e moral. X Când rage, leul încearcă să stabilească un dialog cu victima. X Ecoul întârzie. Glasul tău răzbate departe. X M-am rătăcit. Mereu mă împiedic de idealurile altora. X De ce din lut? Omul trebuia făcut din otel inoxidabil. X Lingura nu cunoaste uzura morală. X Pompierii ignorantei. Unde văd o strălucire presupun imediat un incendiu. X Când se termină jocul dragostei privighetoarea tace. X În urma mea, multă vreme acest munte va continua să fie munte. X Era atât de rational, încât apela la iluziile altora. X Citate. Frunze de smochin pentru goliciunea spirituală. X Atâtea vietăti trăiesc numai pentru a fi la un moment dat proaspete. X Cel rătăcit descoperă drumuri noi. X Mitologie. Bufnita doarme toată ziua si trece drept pasăre a întelepciunii. X În fata reformelor religioase zeii au rămas totdeauna pasivi. X Cer să fiu îmbălsămat. Nu cred în nemurire. Vreau să fac o bucurie arheologiei viitoare. X Diavolii. Dumnezeu tolerează opozitia, dar îi pune coarne. X Toti vor timona. Nimeni nu vrea să vâslească. X Înainte de a negocia cu lupul, pune-i botnită. X O aspiratie nu moare. Cel mult se-mplineste. X Când femeile recurg la autocritică îsi găsesc minunate defecte. X Dragoste. Orice fruct e prevestit de-o floare. X Moartea. Oare e punct sau virgulă? X Din existenta mea nu va rezista timpului decât un calcul renal. X Avea dreptate sarpele. Nu poate fi rai acolo unde nu e dragoste. X Gravitatia trage toate sforile Universului. X Prometeu s-a jertfit pentru ca noi să ne putem aprinde linistiti tigările. X Din fericire încălcăm geometria. Suntem egali, fără să fim asemenea. X Cred că infernul este un iad electrificat. X Crucea s-a prefăcut în stea în urma perfectionării tehnicii de crucificare. X El mă urmărea pas cu pas, iar eu mă credeam steaua lui călăuzitoare. X Un copac desfrunzit, care se încăpătânează să freamăte. X Ce sunt eu? Un pârâu care vrea să urce. X Fiecare să râdă în functie de starea danturii lui. X Până la eliberarea actului de deces nimeni nu se poate considera mort cu adevărat. X O revistă adevărată este o revistă care mă publică. X Ajunsese erudit, trăgând cu urechea pe la usile oamenilor culti. X Si azi voi pune pe hârtie plictiseala mea. Pentru cititori. Să se plictisească si ei. X Arheologi. Pe baza unui ciob ei reconstituie o întreagă bucătărie antică. X Din prime îmi achit sanctiunile. X Când judecătorii vor face si treaba călăului, pedepsele vor fi mai blânde. X Lenea trebuie să fie tare obositoare. Lenesii se odihnesc cel mai mult. X Un mileniu s-a scris cu pene de gâscă. Gâstele au merite mari în promovarea culturii. X O fi existând lumea cealaltă. Vom muri si vom vedea. X Uneori ne tinem capul în palme. Mare povară. X Hiena nu vrea să ne mănânce. Înseamnă că suntem vii. X Femeia e forta motrice a vietii. Bărbatul e doar cheia de contact. X Ce păcat că la scoala vietii nu există repetentie! X La sfârsitul unor cărti autorii prezintă bibliografia, încercând astfel să se disculpe. X Trebuie să suferi, dacă vrei să afli ce-i alinarea. X Nu de oboseală va muri Sisif, ci de plictiseală. X Învierea. Vă imaginati ce va fi atunci în autobuze? X Nu invidia piatra. Nici ea nu e vesnică. Si pe deasupra mai e si rece. X Bine că nu ne cunoastem ziua mortii. De emotie, sigur am muri mai repede. X Vesnicia geniului. Opera lui, ca un miraculos polen, se va agăta mereu de memoria celor vii. X Poti demonstra că albul e negru. Dar va trebui să uzezi de o vastă bibliografie. X A scris o poezie a zorilor, desi mă îndoiesc că s-a sculat vreodată asa devreme. X Sunt singurul meu sef. Însă nici de mine nu ascult întotdeauna. X A te naste. Nefericire mai mare nu există, decât poate aceea de a nu te naste. X Oare câti faraoni au bănuit că vor ajunge, din piramide, direct la British Museum? X Numim putrezire revenirea la vesnicia anorganică. X Să pui, lângă lup, oaia. Ba s-o mai faci si sefa lui de birou. X Excesul de lumină orbeste, deci naste întuneric. X Idealistul sustine că l-a lovit în frunte ideea unei pietre; că acolo i-a răsărit ideea unui cucui. X Unii cred că a prăda hotii e onest. X Cu ochii atintiti pe steaua idealurilor, nu vedem cum călcăm în picioare iarba si florile. X Încercând să desfigureze monstrul, l-au făcut aproape simpatic. X Prima reactie pe care ne-o determină o veste proastă este aceea de a o transmite mai departe. X Unele minciuni au la bază politetea si par scuzabile. X Dizgratiosi si diformi, unii artisti amintesc de cochilia băloasă a scoicii, născătoare de perle. X Abia astept să mă trezesc din somn. Să pot visa cu adevărat. X Taur sună mai frumos decât bou. X Încerc să fug, înăltându-mă. X Aspră pedeapsă. Aceea de a pedepsi. X Nu te las să te scufunzi. Esti parte din corabia mea. X Multi părăsesc barca de salvare, când văd spre ce tărm pluteste. X În sufletele obscure ura persistă, precum zăpada pe versantii lipsiti de soare. X Toamna rândunelele pleacă. Rămân ciorile, coplesite de răspundere. X Cei ce trăiesc degeaba se îngroapă cu cheltuială. X Mă plictisesc rar si niciodată singur. X Când vine din vecini, si muzica bună ne enervează. X Îngropati-mă sub stejar. Sute de ani gândul meu va tremura în frunze. X Si nu va zbura mai repede ca vântul, cel dus de vânt. X Călăul, doar cu scara se poate ridica la înăltimea victimei. X Când nu am curajul să refuz, devin generos. X Multi dusmani, asemenea unor microbi, sunt invincibili datorită micimii lor. X Trec drept curajosi si cei ce nu sesizează primejdia. X Să ai putine vicii. Iată deja o virtute. X Agonia florilor din vază ne umple camera de parfumuri. X Avem ceva din nebunia fachirilor, care calcă pe cuie cântând. X Unii pătrund în Pantheonul istoriei, lăsându-si viata la garderobă. X Nu teama de înăltime ne face să ne aplecăm, ci dorinta de a ne înălta. X Fii impartial si balanta se va înclina de partea ta. X Atâta vreme cât trăim pe seama altor vietăti, orice echitate rămâne relativă. X Noroiul ne supără abia atunci când ne murdăreste pantofii. X Omul s-a hotărât să-si păstreze sentimentele în inimă, adică în cel mai frământat organ. X Complexitatea întelepciunii e ilustrată de contradictiile dintre întelepti. X Din marea masă a viselor atrag atentia acelea care accidental se împlinesc. X De remarcat că porcul se termină printr-o virgulă, denumită popular coadă. X Nici Satana nu e perfect. Uneori greseste si face fapte bune. X Cariatide. Numai un arhitect răutăcios a putut pune atâta povară pe umerii femeilor. X Arta dirijorală. Dacă vrei să privesti muzica în fată, trebuie să stai cu spatele la public. X A săpa fântâni e mai înăltător decât a zidi piramide. X Din rana bradului se revarsă răsina, adică înmiresmata lui durere. X Sudoarea unora se compune cu nepăsarea altora. Asa se naste efortul comun. X Nevoia naturală de continuitate a dat parfum florilor si frumusete femeilor. X Acesta e omul. Nu are motive si, totusi, trăieste. X Există marionete care îsi trag singure sforile. X Din dragoste nu murim. Ne nastem. X Sunt prostii extrem de complexe, pe care numai înteleptii le pot comite X Dacă viata a apărut întâmplător, mai are rost să-i căutăm un sens? X Unii ar trebui să trăiască mai multe vieti, să-si poată ispăsi integral pedeapsa. X Aidoma albinei, pot să lovesc profund o singură dată. X Stiam că viata e scumpă. La spital am aflat că moartea costă mai mult. X Teiul este înmiresmat. De aceea îi jefuim florile. X Mă calcă în picioare. Sunt omul lor de bază. X Încearcă să definesti nimicul. Vei avea nevoie de multe cuvinte. X Orice rufă la uscat crede că se luptă cu vântul. X Asemenea timbrelor, devenim valorosi, învechindu-ne. X Când altii se afundă ti se pare că te înalti. X Visez o discutie între patru ochi. Cu Omenirea. X Nici în sala de asteptare nu poti intra direct. Trebuie să astepti. X Din contradictia palmelor se nasc aplauzele. X Trântorii nu stau. Ei organizează productia de miere. X Tocurile si aureola îi ajută pe pitici să crească. X Faptul că trăim nu este întotdeauna o dovadă a existentei noastre. X Îmi voi iubi aproapele. Dar să stea mai la distantă. X La oras, vreme bună. La tară, secetă. X Nu-ti zugrăvi altruismul cu banii altora. X Oare cât valorează nemurirea pe o planetă muritoare. X Cei dintâi surzesc clopotarii. X Cărtile voluminoase inspiră respect, dar adeseori rămân necitite. X Oare ciupercile necomestibile suferă de complexul inferioritătii? X Unii merg la biserică în speranta că Dumnezeu verifică prezenta. X Si lauda fără acoperire este o calomnie. X Dulce mai e povara cadourilor. X Viata e o stafetă. Poti câstiga cursa în altă generatie. X Nemurirea poate lua forma vesnicei agonii. X Consolarea fractiei algebrice. E infinită, înainte de a înceta să mai existe. X Cei care fac plajă si cei care strâng fânul sunt legati prin acelasi gând: să fie soare. X Ultima dorintă a spânzuratului. Să fie imponderabil. X Deosebim două tipuri de pedepse. Cu moartea si cu viata. X Zeii au în ei ceva omenesc. Le plac ofrandele. X Umanitatea călăului. O secure perfect ascutită. X Nu mă tem de cădere. Îmi pare rău de cei pe care-i voi strivi. X Turnul din Pisa. Trebuie să te apleci, ca să devii celebru. X Ce indiscreti sunt unii scriitori! Citesc cărtile altora. X Prostia e mai putin densă decât inteligenta. De aceea e tot timpul deasupra. X Merge bine. Uitati-vă ce tânăr si viguros este bătrânul satului. X Zmeul de hârtie să nu-si condamne sfoara. Ea îl retine, dar îl si înaltă. X Oamenii ajunseseră atât de culti, încât se încăierau pentru o carte. X Când materia îsi pierde energia internă, devine solidă. X Uneori sunt atât de subtil, încât nu înteleg propriile-mi gânduri. X Cel ce întârzie prea mult cu răspunsul riscă să uite întrebarea. X Dacă vrei să distrugi un segment, nu-l lovi cu securea. Vei avea în fată două segmente. X În caz de naufragiu, ultimii se îneacă optimistii. X Broasca ajunsă la oras se numeste batracian. X Inima e ca si vântul. Există atâta timp cât bate. X Am locuit un timp în sufletul unei femei. Mare înghesuială. X Cetatea era atât de subredă, încât dusmanii se temeau să o asedieze. X Cenusa sfidează focul. X De câte ori cobora din avion redevenea ateu. X Mlastina te obligă la un studiu profund. X Secera doboară aurul grâului. Buruieni longevive triumfă pe miristi. X Parazitii înfloresc chiar pe rana copacului. X Unii ajung vestiti citând mereu, fără să pună ghilimele. X Sclipirea diamantului. O formă de a respinge lumina. X O sabie se coboară mult mai greu decât se ridică. X După un anumit timp, stratul de rugină devine protector. X Meteoritii sunt efemeri numai pentru noi. Credem că se nasc, atunci când încep să ardă. X Viermele îsi sapă templul eternitătii într-o pară. X Un vampir sătul poate deveni donator onorific de sânge. X Poezia e ca aureola unei stele. Creste, când e privită prin prisma unei lacrimi. X Există o critică a critici, criticată si ea din vreme în vreme. X Vaza. Esafodul de cristal al florilor. X Creste tot mai mult apropierea dintre oameni. Mai ales în metrouri. X Un tramvai deraiat se consideră independent. X Omul si-a găsit multi prieteni în rândul animalelor, de regulă necomestibile. X Femeile ezită seara si promit dimineata. Bărbatii procedează invers. X Fericirea absolută ascunde o criză de idealuri. X Cum pot ei spune că Universul e infinit? – se întreabă puricele ajuns la marginea păturii. X Pomul fericirii. Fructele lui nu se doboară cu pietre. X Conditia de afirmare a licuriciului: un mediu cât mai obscur posibil. X La măretia vârfului îsi aduc contributia si văile, cu adâncimea lor. X Curcubeu. Superb arată lumina în faza ei de descompunere. X Îi socotim orbi pe cei care au ochi numai pentru lucrurile strălucitoare. X Nu râdeti de zero! El e împăratul numerelor negative. X Virtutea. Cred că e arta de a-ti planifica păcatele. X Nu ne-a mai rămas decât speranta. Pe asta nimeni n-a vrut s-o cumpere. X Pentru un mare ecou e nevoie de un mare obstacol. X Ura fată de muste se transformă usor în simpatie fată de păianjeni. X Cei ce se târăsc nu se împiedică niciodată. X Un munte se cutremură, numai dacă e lovit de un alt munte. X Mă las călcat în picioare. Vreau să stiu cât cântăreste fiecare. X Înteleptul nu poartă nici scut, nici sabie. X Cei ce bocesc la necaz, chiuie la bucurie. X Există deserturi cu oaze de nisip. X Regula neîntemeiată întăreste cel mai mult exceptia. X Chiar dacă a gresi este omenesc, să nu facem din greseală dovada omeniei noastre. X În sufletele mici se ascunde ura cea mare. X Era atât de mic, încât trebuia să stau în genunchi în fata lui. X Acelasi Soare, în acelasi timp, pentru unii răsare, pentru altii apune. X Un indicator nou: numărul de birocrati pe cap de locuitor. X Dragostea învinge orice barieră. Ratiunea dictează, instinctul porunceste. X Reabilitare. A gâdila un copil bătut, să-l faci să râdă. X Fericire dublă. Zgârcitul îsi numără banii în fata oglinzii. X Expansiunea Universului, adică infinitatea sa crescândă. X Seara, ca o dimineată a noptii. X Să-i multumim Soarelui, chiar dacă ne luminează inconstient. X Simt animalul din mine, strâns bine în chingile educatiei. X Zefirul. Un uragan trecut prin cenzură. X Facerea Lumii. O schimbare a calitătii haosului. X Mântuire obligatorie. X Cum mă simt? Ca un an în decembrie. X Noroi aurifer. X Vântul cugetă: pădurea e, totusi femeie. Indiferent dincotro bat, ea trebuie să freamăte. X Îmi doresc o insulă pustie, în centrul capitalei. X Dumnezeu a amestecat limbile ca să dea o pâine traducătorilor. X Atâtia atomi, terorizati de o macromoleculă. X I-am învins, atacându-i cu scuturile. X Mă simt inutil, ca o aripă de înger prin vidul cerului. X Simt în mine un alter-ego, fată de care îmi consum întreaga rezervă de altruism. X Poezie a suferintei. Poetii îsi găsesc vreme să facă durerea să rimeze. X O carte de onoare, în care să ne iscălim cu totii. X Noapte e numai neputinta ochiului. X Aforisme. Se poate oare fertiliza cultura cu asemenea excremente ale gândirii. X „Ipac, dau stire domnietale…” Primul document în limba română a fost o notă informativă. X Puritatea duce la transparentă. A trebuit să mă murdăresc politic, pentru a deveni vizibil. X Momente de reculegere. Clipe de pioasă inactivitate. X Înaripează-ne, Doamne! Pământul e plin de frumusete. Nimic nu poate fi călcat. X Nu-i cereti unei femei imposibilul. E capabilă să vi-l dea. X Acest noroi nu mi-e indiferent. El tine de pământul patriei mele. X Să păstrăm cu grijă certificatele de nastere. Cu ele ne putem justifica oricând existenta. X Unii oameni sunt ca aurul. Neavând valoare de întrebuintare, devin însemne ale valorii. X Am mult curaj, dar mi-e frică să-l folosesc. X Valul e efemer. Vesnic e numai zbuciumul apelor. X Viitorul unora pare a fi o prelungire înfricosătoare a trecutului lor X Adevărul are greutate. În balantă, minciuna se înaltă. X Multi se leagă la ochi numai de dragul de a se plânge că e întuneric. X Dacă închizi ochii se face noapte, dar e absurd să cauti stele. X Piulita acceptă filozofia surubului. X Măgarul acceptă toate bagajele, numai să meargă în fruntea turmei. X În capcana falsei primăveri căzură atâtia ghiocei naivi. X Când s-a rupt firul marioneta s-a prăbusit. A fost primul ei gest independent. X Unii cred că înseală viata, îmbătrânind fără să facă nimic. X Zeii nu mor. Dreptul la moarte îl au numai cei care au trăit în prealabil. X Nemurirea. E de neimaginat o catastrofă ecologică mai mare. X Ca să primesc aripi a trebuit să jur că nu voi zbura. X Astăzi e luni. Există sanse mari ca mâine să fie marti. X Pretentiile lui cresteau, în măsura în care învăta să numere. X Nemurire. A trăi vesnic în amintirea celor vii. X Imbecilitate. Proprietate a unor creiere de a nu se lăsa contaminate de vreo idee. X Cred în tandretea sarpelui. Mă tulbură sângele incolor al florilor. X Libertatea nu înseamnă nimic pentru pasărea care nu stie să zboare.
X Femeia este atrasă de pieptul bărbatului – locul în care acesta îsi tine inima si portofelul. X Naufragiatii mor în grup compact. Naufragiul ridică terifiant coeziunea socială. X Asemenea tobei, cu cât mă loviti mai tare, cu atât mă fac auzit mai departe. X Oamenii oftează la fel în toate limbile. X Un parlament de draci, - firesc si reprezentativ pentru o societate diabolică. X Ce vreti de la noi. Am fost făcuti din apă si pământ. Adică din noroi. X Nu este mărginit, cel constient de propriile-i margini. X Viteza luminii, desi enormă, va fi mereu egală cu cea a întunericului. X Să respectăm planeta. Este groapa noastră comună. X Am avut un sef atât de capabil, încât lua singur decizii colective. X Tratati cu îngăduintă această prostie. A fost comisă în numele unui ideal înalt. X Când aviatia noastră militară este la sol, siguranta natională e maximă. X Clementa justitiei înseamnă injustitie. X Elitele sunt în minoritate. Optiunea politică a unei natiuni este vointa mediocritătii majoritare. X Iuda, pe lângă cei treizeci de arginti, a primit si loc eligibil pe lista electorală. X Numai pentru lasi, tăcerea e de aur. X În Paradis, dracii intră cu pasaport diplomatic. X Doamne, noi cei de jos trebuie să fim numerosi, pentru a da strălucire unicitătii Tale. X Cum puteti scrie asa ceva în ziare? Vă dati seama cât e de periculos? Dacă citeste cineva? X Fii modest, înteleptule! Mintea ascutită e precum sabia. Fără teacă, răneste, ucide. X Politica încinge iar planeta. Noroc că vine o nouă eră glaciară. X Templul hotilor, profanat din când în când de justitie. X Schimbare politică. Alti ciobani, alti câini, aceleasi oi. X Tot ce e viu, consumă. Voracitatea este conditia lumii vii. X Majoritatea rugăciunilor tratează cerul ca pe o institutie prestatoare de servicii. X Nu pledez pentru nemurire, ci pentru moarte facultativă. X A te crede centrul Universului înseamnă a-ti trăda micimea punctiformă. X Nici Codul Penal nu este impartial. Îi părtineste pe cei drepti. X Precum râul. Mereu altul si mereu acelasi. X Viată înseamnă materie flămândă. X Indiscretia face multe victime. Limba rămâne organ vital. X Dacă Lumea de Apoi ar fi certă, am agoniza cu entuziasm. Am muri cu tragere de inimă. X Îmi public intimitătile. Am mare încredere în discretia cititorilor. X Minciuna. Anestezic folosit de politică, pentru a opera adânc în constiinta natiunii. X Într-o bibliotecă numai un prost se poate plânge de singurătate. X În mii de forme ne imaginăm Viata de Apoi. Atât de incredibil este fiorul nefiintei. X Întinde mâna învinsului tău. Vei trăi bucuria să-l mai învingi o dată. X Dacă moartea este somn, Doamne, lasă-ne măcar puterea de a visa. X Nu dau solutii. Îmi pun nelinistea în ecuatii. X Pe unii doar streangul îi face verticali. X Religiile dezbină oamenii, dar nici ateismul nu îi uneste. Sunt prea multe forme de necredintă. X Dacă s-ar preface coruptia în vioară, dumnealui ar cânta mai frumos decât Paganini. X Judecătorii, oricât le-ai explica, nu te cred mort până nu le arăti cadavrul. X Folclor. Ciobani întelepti, oi docte. X Inactivitatea te fereste de păcat. Dar lenea este păcatul suprem. X Ce cosmar! Să ai vocatie de eliberator într-o tară deja liberă. X Aceste aforisme. Deseuri sclipitoare, rămase pe santierele unor mari si nereusite poeme. X Poftele spiritelor înalte se cheamă aspiratii. X Mă destram în gânduri policrome. Asemenea toamnei, îmi îmbrac moartea în culori vii. X De unde vin? Din străfundul sfântului cuget. Din hăul divin. X Sunt orb, Doamne, pentru că văd si nu înteleg. X Umbre îmbălsămate. Aur esential, eliberat de zgura cuvintelor. X Aceste gânduri nu-mi apartin. Dumnezeu le-a dictat, Diavolul a făcut corectura. X Cresc nimicindu-mă. X Ciripesc în colivia limitelor mele. X Desfrunzirea aduce pădurii un plus de lumină. X Sunt fir de nisip. Dar fără mine, mai gol va fi pustiul. X Pe trunchiul tăiat ieri, o creangă naivă continua să înflorească. X Noaptea dă măretie scânteilor. X Nu mă puteti exila. Patria mea este acest fir de praf, numit Pământ. X Nimic mai vast decât lumea nimicului. X Între două vesnicii, o virgulă. X Optimism în doze letale. X De frica mortii mă ascund într-o carte. X Debut penibil. Venim pe lume pe căi urinare. X Atâta lumină stinsă în uitare. X Călcăm pe Dumnezeu, fiindcă e pretutindeni. X Petele solare sunt greu de observat. Fii strălucitor, dacă vrei să nu ti se vadă defectele. X Pilda copacului. Să nu cresti mai sus decât îti permit rădăcinile. X Pământ corupt cu aur. Cer corupt cu smirnă si tămâie. X Nu ajungi virtuos jefuind virtutea altora. X Imobilitatea unora trece drept statornicie. X Ce sărac pare cerul după un foc de artificii! X Să nu ne risipim în mii de pagini. Dumnezeu a luminat Universul în două cuvinte. X Pot să cred în idei contradictorii, dacă au suficientă poezie. X Neavând fortă de pătrundere, vocile neconvingătoare se reflectă, stârnind mari ecouri. X Pilda sudorului. Fereste-ti ochii de monstruoasa strălucire. X Mintile înguste se strecoară usor prin strâmtorile vietii. X Uliul ucide privighetoarea. N-are carne deloc, dar prea frumos cântă. X Savurăm mireasma fânului cosit. Nu bănuim că e aroma mortii. X Am ceva din nebunia pădurii. Mă dezbrac, când toamna e aproape. X A deceda înseamnă a muri în mod oficial. X Atei nu cred în nimic. Dar eu sunt credincios. Eu cred în nimic. X Importăm lână în spatiul mioritic. X Vegetarienii salvează viata multor animale. Dar creează legumelor un stres impardonabil. X Cât trăim, suferim. Si totusi, fugim de moarte. Ne place suferinta. X Din behăitul incert al turmei ciobanul deduce optiunea ei politică. X În poezie, orice poticnire a limbii trece drept avangardă. X În fiecare cătel văd un eseu. O încercare de a deveni câine. X Globalizare. Toată omenirea într-o singură sectă. X Columb ar fi ajuns în India. Dar a intervenit, ca de obicei, America. X Ateii se recunosc usor, după felul cum se închină. X Am dubii, Doamne! Diavolul stă prea bine în sondaje. X Nu poti pune în pagini mai mult decât ai în inimă si-n cuget. X Poti cotropi lumea cu o creangă de măslin. X Buimaci si plini de vitalitate, ca orice popor trezit de curând. X Constitutia. Un privilegiu al tuturor. X Cum să cred în voi când mă îndoiesc de mine? X La bătrânete povara experientei este atât de grea, încât ne tremură picioarele. X Mă fac că nu aud întrebările la care nu am răspuns. Mai bine surd, decât ignorant. X Pozitie geostrategică. Fugind de turci, dădeam nas în nas cu tătarii. X Uneori, numai lovindu-l pe cel căzut îl faci să se ridice. X Pacea poate fi mai stresantă decât războiul. Nu trage nimeni, toată lumea tinteste. X Cu noroi aruncă cei care poartă noroi în suflet. X Viata a apărut accidental. Dumnezeu a fugit de la locul accidentului. X Frontierele cunoasterii. Cu cât sunt mai extinse, cu atât mai grandioasă e nemurirea. X Risipitorii par generosi, când ne fac daruri. X Cine se retrage din fata prostiei devine avangarda acesteia. X Copilăria. Singurul Paradis pierdut.
|
Vasile Butulescu 10/22/2005 |
Contact: |
|
|