Și necuvântãtoarele au suflet... un apel uman de ajutorare
„Și a zis Dumnezeu: «Sã scoatã pãmântul ființe vii dupã felul lor: dobitoace, târâtoare și fiare sãlbatice dupã felul lor». Și a fost așa: A fãcut Dumnezeu fiarele sãlbatice dupã felul lor, și dobitoacele dupã felul lor, și toate târâtoarele pãmântului dupã felul lor. Și a vãzut Dumnezeu cã este bine”.
Am citat din Biblia sau Sfânta Scripturã, ediție jubiliarã a Sfântului Sinod, apãrutã cu binecuvântarea și prefața P.F.Teoctist, versiune diortositã dupã Septuaginta, redactatã și adnotatã de Bartolomeu Valeriu Anania (Editura Institutului Biblic și de Misiune al B.O.R. , 2001), Întâia carte a lui Moise. Facerea, cap. 1/24, p. 23. Așadar, Cartea Sfântã ne lãmurește cã „întru-nceput a fãcut Dumnezeu cerul și pãmântul”, dar „pãmântul era nedeslușit și ne-mplinit” și, ca atare, a creat toate cele: luminã și întuneric, ape și pãmânt (care „sã odrãsleascã verdeațã: iarbã purtãtoare de sãmânțã, dupã felul și asemãnarea ei, și pom roditor, care dupã felu-i sã dea rod cu sãmânța-n sine pe pãmânt”), și soare, lunã, stele și, pești și pãsãri și, în ziua a șasea, a fãcut „om dupã chipul și asemãnarea Noastrã, ca sã stãpâneascã peste peștii mãrii și peste pãsãrile cerului și peste dobitoace și peste tot pãmântul și peste toate vietãțile ce se târãsc pe pãmânt!”, dându-le „toatã iarba verde spre hranã”.
Am comentat profund acest început de Biblie spre a ne da seama cã Omul pare sã se îndepãrteze de asemãnarea cu Creatorul sãu, nemaifiind prietenos cu toate dobitoacele pãmântene. În zilele noastre, mass-media redã aproape cotidian despre atacul urșilor asupra oamenilor, fãrã sã ne punem întrebarea cã omul poartã vina acestor manifestãri: reducerea habitatului lor prin defrișarea pãdurilor, culegerea fructelor de pãdure spre a fi exportate, iernile blânde care le-a redus hibernarea. Înainte de 1989, ocolurile silvice aveau obligația sã le asigure hrana necesarã pentru urși, lupi, cãprioare, mistreți, râși.
În calendarul creștin este canonizat Sfântul Francisc de Assisi (1181-1225), un iubitor al naturii și, întemeietorul unui ordin de cãlugãri a cãrui devizã, Regula primitivã, este preluatã din Biblie: „Sã urmați învãțãturile Domnului nostru Iisus Hristos și sã umblați pe urmele Lui”.
Pe urmele Lui merg unii dintre semenii noștri, clerici sau mireni, care și-au dedicat viața și întreaga lor activitate creșterii, îngrijirii și educãrii copiilor, dar și unor animale. S-au creat în România postdecembristã fundații sau asociații care s-au dedicat exclusiv protejãrii acestor necuvântãtoare la care s-au raliat mulți voluntari stãpâniți de aceleași sentimente fațã de animale. Numai în Craiova sunt fundații sau persoane fizice care se dãruiesc salvãrii și îngrijirii acestora, cu aforturi financiare proprii: aș aminti doar câteva din acestea, cu vocație spre protejarea necuvântãtoarelor: Ramona Nedelcea-Catanã, Mãdãlina Popa, Cristina Popa, Monica Mitranu, Corina Duchi etc.
Un astfel de centru pentru protecția animalelor este localizat în comuna doljeanã Desa, str. Alexandru Vlahuțã, nr. 89, la 15 km de Calafat și se numește „Mãriuța”. Numele acestei Asociații pentru Protecția Animalelor are un istoric aparte: fondatoarea și purtãtoarea de grijã a acestor necuvântãtoare, Daniela Popovici, a gãsit în preajma sãrbãtoririi Sfintei Marii Mari, 2015, la marginea satului Desa, lângã cimitir, o cãțelușã de numai nouã zile, cu picioarele și coloana ruptã, pe care a numit-ã „Mãriuța”. De aici instinctul ei de salvatoare a animalelor s-a manifestat deplin și a determinat-o sã înființeze un ONG pentru animalele abuzate sau pãrãsite, dându-le a doua șansã. Și, astfel, în noiembrie 2016 a luat ființã Asociația pentru Protecția Animalelor „Mãriuța”. Același nume, Mãriuța, Daniela Popovici i-a dat și unei mãgãrițe, bãtrânã și neputincioasã, legatã de un copac spre a fi devoratã de câini: „Puteam eu sã-i las sã moarã?” se întreba retoric Daniela Popovici. „Sunt nãscutã, crecutã în Desa, mãrturisește Daniela. Ar fi trebuit sã fac la fel ca toți, sã am salarii, sã iau fonduri europene. Cum faci altceva decât ei, cum te considerã dușmanul lor. Bine, acum s-au mai resemnat și ne lasã în pace, nu mai fluierã ca dupã cai când trec pe drum”.
Daniela Popovici nu este o bogãtașã, dar chemarea spre salvarea necuvântãtoarelor a pus-o deasupra celor bogați și egoiști. A lucrat, vreme de 11 ani, în Italia, ca menajerã și ajutor de bucãtar, cu ture de noapte pentru a strânge un ban spre a-și ajuta mama, care trebuia sã fie operatã. Operația a fost reușitã, iar banii strânși pentru înmormântare i-a folosit pentru construirea adãpostului. Revenitã acasã, a adunat în ograda ei vreo 40 de animale, în special câini. Primarul comunei i-a concesionat un hectar de teren, pe un teren nisipos, la 1 km și jumãtate de sat. A gãsit și oameni, asemenea ei, cu suflet s-o înțeleagã și s-o sprijine, precum Tanți, care i-a împrumutat 3.000 lei ca sã cumperea iapa „Șansa”. A început cu țarcurile câinilor, apoi ale cailor. Fiecare animal salvat are povestea lui. De la un proprietar a cumpãrat trei ieduți și un mãgãruș care fuseserã destinați hranei câinilor. Alți cai au fost salvați de la tãiere la abator. O poveste emoționantã îl are în centru pe mãgãrușul „Rafallo”, „iubirea vieții mele”, cum declarã Daniela. Niște indivizi (întrucât nu-i putem numi oameni) i-au tãiat urechile, a fost adus la adãpost cu capul sângerând. A fost salvat, dar nu poate fi scos din țarc decât pe vreme bunã; pe ploaie apa îi curge prin gãurile urechilor. Apeleazã la un veterinar pentru a-i acoperi cu piele gãurile din creștet.
Ne întrebãm: cine-s oameni și cine-s animale în cazul acesta. Prin ONG 175/2020 a fost înființatã Poliția animalelor, dar care nu-și îndeplinește pe deplin încã atribuțiile legale. De-a lungul istoriei umane, omul și animalul au conviețuit benefic, dar în epoca modernã omul își aratã superioritatea, deși avem multe de învãțat de la animale. În lumea necuvântãtoarelor existã viol sau homosexualitate?! Cine-i superior din acest punct de vedere?! Urșii din România sunt prigoniți, dar omul a uitat sã le dea și mâncare, pentru cã habitatul lor s-a strâmtorat prin tãieri de pãduri, prin culegerea fructelor de pãdure (bãnoase la export).
Daniela Popovici lucreazã la Asociația pentru Protecția Animalelor din Desa în condiții vitrege: se roagã de primar sã-i acopere drumul din comunã la adãpost cu nisip și pietriș „sã nu rãmânem rupți de lume”, oamenii sãi strãbat țara în lung și-n lat spre a strânge animalele abandonate de persoane fizice sau chiar de adãposturile publice, subordonate primãriilor care au putere financiarã. Fondatoarea nu crede cã sãrãcia și rãutatea oamenilor se intercondiționeazã, ci lipsa de educație, „Un sac de mâncare pentru câini costã cât un pachet de țigãri” este doar o simplã socotealã. Este ajutatã de voluntari cu aceeași dragoste pentru animale, precum ing. craioveanã, Denisa Popescu.
Am dorit o întâlnire cu aceastã inimoasã iubitoare și salvatoare de animale. N-am reușit pentru cã era de negãsit la Adãpost. Umblã prin toatã țara pentru recuperarea animalelor, pentru popularizarea centrului și pentru ... sponsorizãri. Ultima datã când urma s-o întâlnesc la Desa, mi-a spus la telefon, cã nu poate pentru cã a aflat cã pe lacul de la Filiași este o lebãdã rãnitã. Și distanța de la Desa la Filiași este de circa 120 km. Nu-i vorba numai de timpul sãu, dar și de banii pe carei cheltuiește pe benzinã, pentru plata salariaților, dar mai cu seamã pentru hrana și tratamentele animalelor (zilnic, peste 4.000 lei), pentru plata utilitãților etc.
Asociația pentru Protecția Animalelor din Desa adãpostește peste 1000 de necuvântãtoare: câini, pisici, oi și capre, vãcuțe, cai, mãgari, o barzã, porumbei, un porc, gãini, lebãdã. „Acesta este rolul meu pe acest pãmânt, nu-mi vãd o zi fãrã aceste suflete. Pentru ele am renunțat la tot, dar nu-mi pare rãu. Dacã ar fi s-o iau de la zero, aș face același lucru... poate chiar mai mult și mai repede”, declarã cu sinceritate Daniela Popovici.
Animalele de la Adãpostul de la Desa trãiesc a doua viațã, dar aceastã șansã este periclitatã de lipsa banilor. Este un temei întemeiat, acum în prag de Sãrbãtori, de-a face un apel uman de ajutorare și a acestor necuvântãtoare:
Asociația pentru Animale „Mãriuța”:
BRD Bank IBAN RON: RO63BRDE170SV37819291700;
BRD Bank Euro: RO18BRDE170SV40406211700 SWIFT
Code: BRDEROBU
BIC cod: BRDE
PayPal: mariuta.romania@gmail.com;
Revolut: 0732358406;
Mâncare: https:/w.w.w. paws-hope.com/asociatia-mariuta
SMS: 8845, text „CAI”, 2 euro/lunã
Tudor Nedelcea
|
Tudor Nedelcea 12/15/2024 |
Contact: |
|
|
