Tablete pentru prieteni
Frica
Frica-fear- este o categorie emotionala ;este poate una din cele mai
ancestrale tip de emotie pe care o" traesc" vietuitoarele caci este
universala in lumea animata si este un mod de expresie a instinctului de
conservare si aparare.Ea genereaza in centrii emotionali din partea veche
(animalica) a creerului nostru- paleo-cerebrum.- situati profund, la baza
creerului uman sau animalic.
Ca sa se exprime frica nu are nevoie nici de constiinta nici de functie
cerebrala;ca si intuitia care scurt-circuiteaza functia de gindire ,frica
scurt-cicuiteaza cortexul cerebral aparind in unele imprejurari ca un ..act
reflex care se defasoara deci la nivel subcortical dar poate influenta
centrii autonomi ai vietii de relatie sau ca si centrii motori: cind o
pisica se sperie puternic , se arcueste, sare (centriii mototri activati)
dar i- si sbirleste de asemenea blana si rinjeste-consecinta a activarii
centrilor reflexi autonomi .La om poate avea manifestari mai complexe:
transpiratii, paliditate sau roseata fetii, palpitatii sau chiar puls
neregulat,respiratie rapida, relaxare a sfincterelor, varsaturi,lesin,etc,
toate fiind aspecte a excitarii centrilor vegetativi.In cazuri de continuare
pe timp indelungat a emotiei de frica, consecintele sunt mai severe;poate
apare hipertensiune vasculara, hiperactivitate hipofizo-supraremnala ducind
la ridicarea hormonului cortizolic in singe, alterari circulatorii
coronariene, renale
si cerebrale, etc.In acesta conditii se poate vorbi de instalarea un
"stress" cronic, urmare a fazei acute de frica si care arata convingator ca
din "factor reactiv de aparare" emotia de frica poate degenera prin
persistenta ei in timp, intr-o conditie patologica-de boala- cronica.Din
mecanism beneficiar , de aparare, frica devine-prin reactiile para-
fiziologice pe care le declanseaza- un factor de agresiune pentru organism.
Dar omul -spre deosebire de animale- fiind inzestrat cu constiinta si
functii cerebrale de rationalizare devine vulnerabil si in acest domeniu:el
desvolta ca o consecinta a emotiei persistente de "frica" sindrome de
anxietate , depresiune nervoasa, tulburari sexuale , de somn si nutritie
care pot sa-i faca viata absolut mizerabila.
Emotia de frica poate fi prevenita dar nu totdeauna din nefericire!Marile
traume sufletesti nu pot fi prevazute -ca piedrea unei fiinte iubite, copil,
membru al familiei , prieten din cauza unui accident sau boala acuta-; ele
trebuesc supoartate cautind sa li se atenueze cit mai mult cu putinta
consecintele .Cind insa cauza fricii este de natura "sociala", generata de
compretamentul individului in societate ,-locul de munca,dezastru
financiar,fraude de orice fel- evident ca frica se poate anula sau diminua
mult daca individul respectiv actioneaza conform cu normele si legile in
vigoare adica are un comportament social corect astfel ca societatea sa nu
aiba un motiv de a lua actiune contra lui.
Din cele de mai sus ar rezulta ca emotia de "frica" are un aspect
constructiv in sensul ca este un mecanism de protectie pina la un punct
dincolo de care-in functie de timpul si intensitatea cu care actioneaza-
devine nociv pentru individ mergind pina la distrugere.Deaceea este prudent
sa ne fie frica de"frica".
Minciuna
Minciuna nu e greu de definit:este o inversiune a adevarului; dar este mai
dificil de explicat ca fenomen mental .
Faptul ca este observata la toate virstele demonstreza ca face parte din
"aparatura" care echipeaza creerul uman caci este exclusiv apanajul
creerului care ..vorbeste;nu s-a obeservat la animale -in modul de
manifetare a comportamentului lor-ceva echivalent cu" minciuna" asa cum
apare la om ca atribut al gindirii.Animalele nu mint nu numai pentruca nu au
un organ al"vorbirii" dar, esential, pentruca nu au un neo-cortex, adica
partea noua desvoltata in creerul uman in evolutia lui .
Minciuna implica deci existenta unui creer care gindeste; ea face parte
deci din mecanismul gindirii umane. Cei nascuti cu defecte mari cerebrale
(idiotie amaurotica, paralizie cerebrala,mental retardation) sau endocrine
(cretinism hypothiroidian) nu sunt capabili sa minta.
Minciuna este in majoritatea cazurilor intentionala: este un mecanism de
aparare utilizat de individ in scopul de a se salva dintr-o situatie
dificila.In cazuri la marginea normalului devine obsesiva fiind utilizata de
acesti indivizi ca mijloc "de rutina" de supravietuire in comunitate iar in
cazuri extreme devina o arma de atac personal ca in cazul calomniei.
Dar minciuna poate avea un aspect mai benign cind e utilizata neintentionat,
ca un mecanism oarecum "reflex"-similar cu defensa- ca sa se evite o
raspundere.Este cazul copiilor si batrinilor.
Este minciuna un act imoral? Da, cind este intentionala si rezultatul unei
gindiri premeditate caci in aceste cazuri are intentia de inducere in eroare
a celui cu care are de a face.Nu este un act imoral cind este rezultatul
unei erori de gindire sau este utilizata "negindit" asa zis, ca un "relfex"
ca o scuza pentru un act care este fara consecinte importante.
Geneza" mincunii" in istoria mecanismului de gindire umana este dificil de
precizat;cel mai probabil este ca aparut odata cu organizarea vietii in"
comunitati umane" cind minciuna a devinit un fenomen social.Dar inainte de
aceasta etapa cind omul a trait individual sau in sinul micii lui familii nu
e exclus ca creerul uman sa se fi "antrenat" in a "insela" prin vinatoare si
pescuit cind a trebuit sa desvolte metode de a invinge forta si inteligenta
animalelor salbatice vinate.Acest fel de gindire l-a ajutat pe om sa
traiasca dar a dus -poate - si la minciuna ca fenomen social.
|
Dr Dinu Dimitriu 9/27/2005 |
Contact: |
|
|
