Apocalipsa vine în direct
Îmi amintesc din anii de cariera jurnalistica, cum interesul public anticipat este cel mai adesea generat de știri negative, chiar catastrofale. Cel puțin asta cereau editorii sã aduci de pe teren. Știrile “despre viațã pur și simplu” sau “știrile de la ora 5” - promovate cândva de canale TV centrale din tara - erau de fapt o cronica neagra a cotidianulul romanesc. Nu e greu sã gãsești astfel de momente. Abunda dramatic în Romania, și în lumea larga.
Farã intenția de a face o analiza, cantitativa sau calitativa, a știrilor din tara, am reluat de câteva luni obiceiul de a urmãri adesea programme de știri romanești. De obicei PRO TV, sau FOCUS - un amestec de disperare, cãldurã farã sfârșit și agonie morbida se arunca spre tine din spațiul media digital. Ca o ironie, stiristele au o mare grija sã te anunțe “atenție, urmeazã imagini cu un puternic impact emoțional” - probabil ca umare a unor obligații de audiovizual semnate în spațiul european. Apar cu o repetiție dezolanta imagini despre crime domestice, abuzuri în care victimele sunt adesea copii, doctori ucigași, accidente rutiere mortale în care aproape farã excepție victimele sunt persoane foarte tinere, toate într-o concurenta morbida cu seceta, cãldura de iad, incendiile de vegetație, și nefericiții care se îneacã la mare pentru cã nu asculta de salvamari. Când mai apar știri cu politicieni, fie corupți fie tâmpiți, sau cazuri de ineptidute instutionala- parca iți vine sã mai respiri cãci nimic nu mai pare atât de apocapiltic. Cinic, nu-i așa?
Cum se spune prin America, “good news, no news” (știrile bune nu sunt știri). Sigur, doar cã nu trebuie sã uitam o teorie mediatica formulata de canadianul Marshall McLuhan în anii ‘60 “the medium is the message” (sursa mediatica formeazã mesajul) care este obsesiv de relevanta în spațiul mediatic actual. Media - inclusiv rețelele de media sociala pe care McLuhan nu le-a putut anticipa în 1964 - reprezintã o groapa neagra a informațiilor, o mașinãrie care mesteca și amesteca evenimente sociale cu o viteza nãucitoare și scuipa spre public materiale create cu jumãtãți de mãsurã. Mediatizarea obsesiva a tragediilor formeazã un tip de așteptare publica, un tip de atitudine social, demne de psihoza colectiva. Cineva ar spune cã intenția mea este sã pomovez cenzura mediatica. Adicã vezi Doamne, ar fi bune doar știrile despre caței, pisici, flori și premii școlare. Cu alte cuvinte: non-știri. Intenția mea nu este de a recomanda purificarea sau cenzurarea știrilor. O asemenea abordare ar fi absurda. Aș vrea doar doar sã semnalez reposabilitatea mediatica, normele etice ale mediilor de informare. Informația este ampla, nu se rezuma doar la coridorul dezastrelor umane.
Trãim într-o epoca de bombardament informațional, un fel de abuz mediatic farã precedentm în lume. Sigur, putem alege și ne putem feri de știri. Daca însã le urmãrim, avem dreptul de a fi informați corect cu materiale diverse, nu doar - sau mai ales - catastrofe și tragedii. Pânã și elementele pozitive din știri - cum ar fi relatãrile despre campionatul european de fotbal sau olimpiada de la Paris - au adus în prim plan materiale secundare sau reacții negative la aceste evenimente. Evident cã știrile nu pot, și nu trebuie sã fie purificate.
Dar trebuie sã fie corecte, informative, și prezentate obiectiv. Aceasta este o balanțã necesara în condițiile în care media creeazã mesajul. Materialul de presa trebuie sã fie informativ. În istoria recenta însã a devenit formativ - ajustat sã formeze opinii pe o anumitã direcție, sau tendințã. Dreptul de a avea access la informație (corecta) este prevãzut în Articolul 19, din Delcaratia Drepturilor Omului, a ONU. Din 2015, exista chiar și o zi internaționalã dedicata acestui drept pe 28 septembrie. Mai mult, sunt numeroase convenții internaționale dedicate eticii de presa.
Paradoxal însã, la nivel global - media a devenit tot mai mult un forum de opinie și mai puțin unul de informare. Dreptul la informație/accesul la informație este la fel de important ca orice alta libertate universala. Daca informația este truchiata sau manipulata, acest drept inalienabil este violat. Observația mea referitoare la stirile din tara nu se vrea nici exhaustiva și nici izolata. La nivel global, observam fenomene similare. Manipularea digitala cunoaște o putere farã precendent. Cum ne protejam? Trebuie sã gãsim o soluție mai buna decât ingorarea lor.
Luiza Mureseanu, Toronto
|
Luiza Mureseanu 8/11/2024 |
Contact: |
|
|
