Machete filatelice originale, autografe celebre și câteva capodopere ale începutului tiparului românesc, într-o licitație de carte veche
O colecție la care râvnește orice filatelist! Este vorba despre o serie de machete originale realizate, atât în vremea regalitãții, cât și în perioada comunismului, în vederea imprimãrii mãrcilor poștale, printr-un desen splendid de mâna unuia dintre cei mai valoroși graficieni, ilustratori și creatori de bandã desenatã de la noi, Ary Murnu (1881-1971).
Splendoarea acestor piese unicat, aflate într-o stare perfectã de conservare, este depãșitã doar de raritatea lor. Ele sunt consonante cu machetele de afiș create de Murnu – precum „Expoziția și Târgul Moșilor”, și ele prezente, care se alãturã inspirat celor pentru reclame de epocã – precum „Țigarete regale” și machetelor de bancnote – precum cele douã modele pentru banii de hârtie de 1.000 de lei.
„Mãrcile poștale îți pot arãta istoria unei țãri. În cazul României, în anii ’40, schimbarea regimului politic a fost destul de bruscã. În anii ’30, regele Carol al II-lea era puternic implicat în deciziile luate pentru timbrele care urmau a fi tipãrite, inclusiv a imaginilor reprezentate, așa cã cel mai probabil i-a cerut lui Ary Murnu în mod direct realizarea unei emisiuni, unui anumit numãr de mãrci poștale, cu anumite valori – așa cum se poate observa în macheta realizatã pentru o marcã poștalã cu chipul sãu. În perioada monarhiei nu se regãsesc pe mãrcile poștale elemente precum muncitori, țãrani, ci apar regii și elemente monarhiste sau aniversarea unor anumite evenimente. Abia dupã august 1944 apar și muncitori, și soldați, adicã apar și oameni simpli. Armata nu mai este reprezentatã doar prin ofițeri de rang înalt, ci încep sã aparã și elemente care erau ideologizate. Murnu este unul dintre artiștii care a fost folosit și dupã 1948, de regimul comunist, așa cã a machetat diverse emisiuni și în aceastã perioadã, precum Constituția sau prietenia româno-bulgarã”, a povestit Alexandru Cristian Voicu, curator al secției Filatelie a Muzeului Național de Istorie al României – povestea machetelor realizate de Ary Murnu are un clip dedicat și pe canalul YouTube Artmark.
Licitația de fațã cuprinde și un segment important de carte veche, cu loturi precum „Îndreptarea Legii”, care, alãturi de Biblia de la București (din 1688) și de Cazania lui Varlaam (din 1643) – exemplare care au fost de asemenea în evenimente organizate de A10 by Artmark, reprezintã unul dintre cele mai valoroase monumente ale Umanismului românesc, fiind cel mai important codice de legi apãrut în Evul Mediu în Țãrile Române. Conține, dupã cum spune predoslovia, Pravila cea Mare a Țãrii, „toatã judecata arhiereascã și împãrãteascã”, destinatã atât clerului, cât și mirenilor, adicã poporului și îndrumãtorilor lui.
Scrierea s-a realizat din dorința mitropolitului Ștefan al Țãrii Românești, în tipografia Domnitorului Matei Basarab. Cartea aceasta este, deopotrivã, un monument al artei grafice. Din cauza folosinței constante și îndelungate, astãzi se pãstreazã un numãr mic de exemplare, cele mai multe fiind deteriorate și incomplete. În Licitația A10 by Artmark „Îndreptarea Legii”, exemplar incomplet dar restaurat, are un preț de pornire de 900 de euro.
Sunt remarcabile totodatã „Evanghelia” lui Șerban Cantacuzino (Bucureºti, 1682) și „Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie” din vremea lui Constantin Brâncoveanu (Buzãu, 1702) – ambele piese foarte rare, de colecție. ªerban Cantacuzino a comandat ºi plãtit realizarea a trei capodopere ale tiparului românesc, ca un dar oferit poporului român, Evanghelia de la 1682 fiind prima dintre ele; au urmat Apostolul (1683) ºi Biblia (1688). De remarcat faptul cã în aceastã ediþie, pericopele Evanghelice, pentru prima datã, încep în ordinea liturgicã, respectiv cu Duminica Învierii. Tot datoritã lui a apãrut și „Sfânta ºi Dumnezeiasca Liturghie” de la Buzãu, care este prima traducere din limba greacã.
Licitația din 6 februarie aduce laolaltã și o pleiadã de cãrți de colecție ce poartã dedicații și autografe ale autorilor, precum „Huliganii”, de Mircea Eliade (o ediție ediție princeps, în douã volume, editatã la București în 1935), „Icoane de lemn”, de Tudor Arghezi (tot o ediție princeps din Capitalã, publicatã în 1930), „Zodia Cancerului”, de Mihail Sadoveanu (princeps, București, 1929), „Viața lui Mihai Eminescu”, de George Cãlinescu (București, 1932, cu dedicația și semnãtura olografã a scriitorului), „Niculãițã Minciunã”, de Ioan Alexandru Brãtescu-Voinești (cu ilustrații, București, 1922) sau „Prãvale-Baba”, de Ionel Teodoreanu (București, 1939, cu dedicația și semnãtura olografã a romancierului).
În așteptarea întâlnirii cu publicul sunt și câteva manuscrise importante, precum douã piese excepționale, de colecție: scrisori trimise de Constantin Brâncuși cãtre nepoata sa Ileana Brâncuși (Paris, 1937-1938), însoțite de unul din plicurile originale.
„Aceste scrisori reflectã grija lui Brâncuși fațã de nepoatã; este și o grijã materialã, pentru cã îi trimite și bani, prin douã mandate poștale. Dar îi oferã și un sfat de înțelepciune. Ea cãuta un post, nu voia sã fie funcționarã, și fusese respinsã la un post de chimistã. Și, în acest context, el îi spune: «Dacã post de chimistã nu este și funcționarã nu vrei sã te faci, întoarce-te la Școala Centralã și lucreazã acolo pânã ce vei avea post». Urmeazã sfatul: «Și când te duci undeva sã ceri post, nu te duce vãitându-te de nedreptãțire». Adicã nu te arãta frustrat, vãitându-te de nedreptãțirea pe care crezi cã o ai. Cealaltã scrisoare conține și o completare, fãcutã de Irina Codreanu, care a fost foarte apropiatã de Brâncuși, a lucrat și ca sculptorițã în atelierul sãu”, ne-a spus Horia-Roman Patapievici, scriitor, cercetãtor privat în Istoria Ideilor și Președintele Artmark – povestea detaliatã despre aceste scrisori, precum și despre un alt lot deosebit al licitației din 6 februarie, poate fi urmãritã pe canalul de YouTube al casei.
Evenimentul prezintã, de asemenea, câteva documente personale ale pãrintelui Gala Galaction - precum certificatul de cãsãtorie, livretul militar și diploma de Teologie, dar și teza de doctorat a regretatului actor Mircea Albulescu.
Toate acestea și multe altele pot fi întâlnite în expozițiile de la Palatul Cesianu-Racovițã din Capitalã, singura galerie-muzeu, unde porțile sunt larg deschise și unde vizitatorii au parte de intrare liberã zilnic, de luni pânã duminicã, în intervalul orar 10.00-20.00.
|
by Artmark 2/2/2024 |
Contact: |
|
|
