Contrapunct in cotidian - Misterioasa lume a nostalgiilor
Antoine de Saint Exupery a dat nostalgiei o simplĺ, dar sugestivĺ definitie: nostalgia este acea dorintĺ a noastrĺ de “nu stiu ce”. Într-adevĺr, câti dintre noi suntem în stare sĺ definim exact obiectul dorintelor noastre când suntem, deodatĺ, cuprinsi de o nostalgie puternicĺ? O simplĺ culoare pe o frunzĺ, un miros adus de vânt sau un sunet îndepĺrtat ne poate readuce cu mintea într-o altĺ lume, crezutĺ uitatĺ, dar care, cuibĺritĺ în noi, este gata oricând sĺ-si facĺ aparitia si sĺ ne mângâie cu frumusetea ei.
Nu se cunoaste pe deplin mecanismul acestor “doruri”, cert este însĺ cĺ distantele în timp si spatiu amplificĺ substantial calitĺtile vremurilor trecute, ale meleagurilor strĺbĺtute, ale prietenilor pierduti.
Am scris deja despre aceste doruri, trĺgând concluzia cĺ dorul nostru esential, indiferent de cum l-am numi, este de fapt dorul de noi însine când am fost copii. Ne cĺutĺm, instinctiv, propriile senzatii vizuale, auditive sau gustative si reîntâlnirea cu ele ne dĺ, pe lângĺ bucuria regĺsirii, o sigurantĺ confortabilĺ: “Da, sunt eu, mĺ recunosc” ne spunem în gând, amĺgindu-ne cu ideea dominĺrii timpului cu care nu încetĺm sĺ ne luĺm la întrecere, în ciuda certitudinii cĺ vom pierde cursa.
In marea lor majoritate nostalgiile sunt inofensive. Nostalgia culinarĺ, de exemplu, constituie o atractie importantĺ în sĺrbĺtorile multiculturale. Ne place sĺ gustĺm din preparatele culinare ale altor popoare, dar când vine rândul unui fel de mâncare “de acasĺ”, recunoasterea gustului ne satisface profund, cĺci ne provoaca instantaneu senzatii precise din trecut, pe care le crezusem pierdute si care, revenite, ne insuflĺ energie.
Existĺ multe nostalgii inofensive care pot fi “alimentate” vizitând expozitii de modĺ, asistând la curse de masini de epocĺ, colindând prin anticariate, frecventând cinemateci sau ascultând discuri vechi. Câtĺ vreme aceste nostalgii nu deranjeazĺ pe nimeni, ni le putem manifesta oricât de zgomotos. Am fost atrasĺ recent de un magazin din Toronto care vinde obiecte pe care se aflĺ imprimate figurile unor cunoscuti eroi de filme, de desene animate sau povestiri stiintifico-fantastice. Am zĺbovit la raionul “Betty Boop” fĺrĺ a mĺ putea desprinde de figurina mea preferatĺ. Se aflau acolo nenumarate figuri de eroi, necunoscuti mie, în jurul cĺrora roiau cei pentru care eroii respectivi readuceau în sufletul lor frânturi de amintiri, de trĺiri, de regrete. In acel magazin nimeni nu deranja pe nimeni, fiecare se adĺpostea lângĺ nostalgia produsĺ de eroii sĺi preferati.
Nu acelasi lucru se întâmplĺ însĺ când, într-un cartier cunoscut al unui important oras american, cum ar fi Seattle de exemplu, este plantatĺ, în toatĺ mĺretia ei, o imensĺ statuie a lui Lenin. Sĺ fiu sincerĺ, nu stiam de existenta ei pânĺ nu am zĺrit-o luna trecutĺ în Seattle, unde mĺ aflam într-o scurtĺ vizitĺ. Am fost totalmente dezorientatĺ si, pentru o clipĺ, nu am mai stiut exact unde mĺ aflam. Am oprit masina si am fotografiat-o. Da, era Lenin, tĺblita indicatoare îi confirma identitatea.
Am cĺutat informatii despre statuie pe Internet si am aflat cĺ ea a fost sculptatĺ de un artist sovietic si ridicatĺ în 1988 într-un oras din Cehoslovacia. Când, in 1989, Choslovacia s-a eliberat de comunism si s-a separat, Slovacii au aruncat aceastĺ statuie la gunoi. Tocmai în acel an s-a întâmplat ca un amator de artĺ din Seattle, Lewis Carpenter, sĺ fie în Slovacia si sĺ zĺreascĺ statuia zĺcând în noroi cu fata în jos. Mĺiestria sculpturii acestei statui l-a impresionat pe d-l Carpenter într-atâta, încât a cumpĺrat-o cu $13.000 US si, ca sĺ poatĺ achita transportul de $28.000 US, si-a reipotecat casa lui din Seattle. Dupa ce Carpenter a murit într-un accident de masina în 1994, familia a aranjat cu districtul Fremont al orasului Seattle ca ea sa fie plasatĺ acolo pânĺ se gĺseste un amator care sĺ o cumpere la pretul de $150.000 US. Deocamdata nu s-au ivit cumpĺrĺtori, iar statuia troneazĺ în cartierul Fremont, supranumit de localnici si “Centrul Universului”. Unii trecĺtori se odihnesc la umbrĺ pe marele ei piedestal, altii vorbesc la celulare. Acestia sunt pasagerii pe care, evident, statuia nu îi deranjeazĺ, ci îi lasĺ absolut indiferenti.
Din pĺcate însĺ, oricâtĺ “valoare artisticĺ” ar avea si oricâtĺ “nostalgie bunĺ” ar crea, figura lui Lenin îi poate, pe unii, deranja. Când statuia a fost ridicatĺ în Fremont, numerosi emigranti rusi au protestat, argumentând cĺ Lenin reprezintĺ un sistem care a persecutat si ucis milioane de rusi. Totusi locuitorii mai “toleranti” din Fremont au pĺstrat statuia, afirmând cĺ valoarea ei artisticĺ nu trebuie legatĺ de nici o interpretare “politicĺ”. Statuia a ajuns, pentru multi, un fel de “glumĺ”, un loc unde se fotografiazĺ turistii, un loc unde poate, unii, simt niste “nostalgii” inofensive, cum ar fi gustul crenvurstilor la defilarea de 7 Noiembrie sau amintirea unor baloane colorate. Dar pentru altii, cum ar fi cei care si au pierdut rudele în campurile staliniste din Siberia, sau au fost supusi unor acuzatii mĺsluite, suferind pedepse nemeritate, pentru acestia statuia este si va rĺmâne un punct dureros. Ei sustin cĺ, oricât de valoroasĺ ar fi o operĺ de artĺ, atunci când ea reprezintĺ un regim politic criminal, cum a fost cel leninist si stalinist, opera respectivĺ înceteazĺ a mai fi “apoliticĺ” si expunerea ei este dureroasĺ pentru cei ce au suferit prigoana regimului politic respectiv.
Statuia lui Lenin la Seattle se aflĺ la coltul lui North 36th St. cu Evanston Ave North. O alta se gaseste la New York, pe acoperisul unui bloc la coltul strĺzii Houston cu Avenue A. Turistul neavizat va avea surpriza de a întâlni, nostalgic sau nu, aceastĺ cunoscutĺ figurĺ ce troneazĺ pe teritoriul american în niste locuri pe cât de neasteptate, pe atât de nepotrivite.
Dar noi, cei de rând, sĺ ne întoarcem la misterioasa lume a nostalgiilor cotidiene si inofensive si sĺ ne lĺsĺm transportati de aburul lor protector în care imaginile, mirosurile si gusturile din memorie devin, prin amplificare, muzica binefĺcĺtoare a zilelor noastre de ieri, de azi si de mâine.
|
Veronica Pavel Lerner 8/22/2005 |
Contact: |
|
|
