Tuesday, Jul 15, 2025
Home Informatii Utile Membrii Publicitate Business Online
Abonamente
Despre noi / Contacte

Evenimente Culturale

Puncte de vedere
Pagina crestinã
Note de carierã
Condeie din diasporã
Poezia
Aniversari si Personalitati
Interviuri
Lumea nouã
Eternal Pearls - Perle Eterne
Istoria noastrã
Traditii
Limba noastrã
Lumea în care trãim
Pagini despre stiintã si tehnicã
Gânduri pentru România
Canada Press
Stiri primite din tara
Scrisorile cititorilor
Articole Arhiva 2025
Articole Arhiva 2024
Articole Arhiva 2023
Articole Arhiva 2022
Articole Arhiva 2021
Articole Arhiva 2020
Articole Arhiva 2019
Articole Arhiva 2018
Articole Arhiva 2017
Articole Arhiva 2016
Articole Arhiva 2015
Articole Arhiva 2014
Articole Arhiva 2013
Articole Arhiva 2012
Articole Arhiva 2011
Articole Arhiva 2010
Articole Arhiva 2009
Articole Arhiva 2008
Articole Arhiva 2007
Articole Arhiva 2006
Articole Arhiva 2005
Articole Arhiva 2004
Articole Arhiva 2003
Articole Arhiva 2002


Pretuiți inteligența româneascã !

Motto: ”.. românii au dat omenirii, mai cu seamã în epoca contemporanã, o multime de celebritãti, înscrise cu majuscule în forul de culturã si de civilizatie al epocii”. Henri Coandã.

Proprietatea intelectualã este cea mai frumoasã și prețioasã valoare a unei națiuni. Aceasta este rodul recunoașterii forței minții unui popor.
În România, atât dreptul de autor cât și dreptul de proprietate intelectualã sunt reglementate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor, modificatã și completatã prin Legea nr. 15/2019.
Avem multe minți creatoare în România, cu multe noutãți pe plan mondial, dar calea de recunoaștere, ca autor, este destul de complicatã, prin intermediul Oficiului de Stat pentru Invenții și Mãrci(OSIM), fiind necesare operațiunile reglementate de Legea 64/1991 privind brevetele de invenție, republicata în 2014. Existã un drum foarte lung de la înregistrarea, publicarea și examinarea cererii de brevet, pânã la eliberarea brevetului de invenție, operațiuni prevãzute de legea și regulamentul de aplicare, în materie. Legea prevede și obligația de a plãti o taxã pentru înregistrare a cererii de brevet de invenție de cãtre solicitant, însoțitã de mai multe documente, inclusiv descrierea invenției, care ar trebui sã se bucure de cea mai perfectã confidențialitate, ca sã nu fie divulgatã.
Totuși, legea conține unele stângãcii, având și omisiuni din care considerente, de la adoptare și pânã în prezent s-au adus unele completãri, îndeosebi pentru alinierea la legislația europeanã. Abordarea juridicã în materie de invenții și proprietate industrialã este foarte pretențioasã, România având puțini specialiști în acest domeniu, în care s-a remarcat foarte bine Prof. Dr.doc. Yolanda Eminescu și Rodica Stãnoiu.
Pe lângã faptul cã trebuie minuțios înțeleasã și aplicatã legislația naționalã în materia proprietãții industriale, a dreptului de autor și brevetelor de invenție, cu atât mai mult se impune cunoașterea și aplicare legislației internaționale din domeniul respectiv, la care a aderat și țara noastrã. ”JURIS CIVILE VIGILENTIBUS SCRIPTUM EST”(Dreptul civil este scris pentru cei vigilenți). Altfel, România ar deveni anonimã în privința creației intelectuale internaționale.
Prima lege din acest domeniu, în țara noastrã dateazã din 1906, care a pregãtit alinierea țãrii noastre la legile moderne în materie. În timpul perioadei comuniste, în aceastã privințã, legislația a fost aliniatã celei sovietice, cu o reglementarã lapidarã, dupã modelul decretului lui Lenin, potrivit cãreia toate invențiile aparțineau statului(Legea nr. 62/1974).
Potrivit actualei legi, dreptul la brevet de invenție aparține inventatorului sau succesorului sãu în drepturi.

Dar se simte nevoia înlãturãrii ambiguitãților unor texte ale legilor enunțate mai sus, fiind necesar și un Regulament mai concis, care sã evite formulãrile stufoase, neconcise. Acest birocratism îi taie pofta oricãrui creator de a duce la capãt recunoașterea oficialã a unei invenții. Ba mai mult, pânã a obține recunoașterea, invenția este suflatã de sub nas de alți concurenți strãini, care și-o atribuie, cum s-a întâmplat de atâtea ori. Economia noastrã naționalã ar avea mult de câștigat prin progresul invențiilor.
Și la Țicleni, în perioada forajului și extracției pentru petrol au fost o mulțime de invenții și inovații. A rãmas în memoria forajiștilor ”Pana Bãdescu”, invenție ce a prevenit scãparea garniturilor de foraj la puț, pentru cã vechile metode nu prezentau siguranțã deplinã. Acel sondor Bãdescu mi s-a destãinuit, cu amãrãciune, la Husnicioara de Mehedinți, cã avea 6 brevete de invenții, iar când i le-a arãtat primarului localitãții sale, i-a spus sã facã pipi pe ele. În ziarul ”Sondorul” au fost popularizate foarte multe invenții și inovații. Inteligența nu i-a ocolit nici pe gorjeni sau pe țiclenari. Am avut meșteri populari, care deși nu fãcuserã studii de specialitate, erau pricepuți la construcția de case, prelucrarea lemnului sau fierului. Constantin Z Mustoiu a salvat multe animale, în localitate, cu metoda spânzului, pe care o învãțase de la înaintași. Gospodinele noastre prelucrau lâna, inul și cânepa, confecționând adevãrate lucruri de artã, atât cu acul, cârligul sau rãzboiul de țesut.
Înființarea Grupului Școlar de Petrol Țicleni, în 1973 a dat un suflu nou pe tãrâmul științei, mulți elevi fiind distinși cu premiul I la o serie de concursuri pe țarã. Absolvenți ai acestui grup școlar conduc destine ale multor unitãți social-economice, unii afirmându-se și peste hotarele țãrii.

Cu amãrãciune în suflete, asistãm pasivi la ignorarea unui popor pașnic, muncitor, creator de valori universale, umilit pe parcursul istoriei sale, de multe ori plãtind cu sânge supraviețuirea, numai Dumnezeu fiind de partea lui.
Amãrãciunea e și mai accentuatã atunci când observi cã la manifestãrile de antiromânism se raliazã și indivizi care se bat cu cãrãmida pe piept cã ei au cetãțenie românã, dar se dovedesc a fi demolatori de memorie româneascã.
Ne-am sãtuarat sã auzim încã de pe vremea strãmoșilor noștri daci, cã suntem niște barbari, iar acum codașii Europei. Sunt interese ca sã ne menținã cu acest statut, dar noi doar contemplãm.
Dar așa, barbari cum le-au zis dacilor, de la aceștia, dupã rãzboaiele de la începutul secolului al II-lea, romanii au fãcut raptul celor 165 tone de aur, dublã cantitate de argint, ducerea în sclavie a multor localnici și altele. Consider nepotrivitã afirmația fãcutã de cãtre cei bineintenționați ca Roșia Montanã sã fie inclusã în patrimoniul UNESCO , drept ”galerii romane”. E greșit. Sunt galerii dacice, cã de la daci s-au luat cele 165 de tone de aur și dacii au fost cei care le-au extras din adâncuri și nu romanii. Romanii le-au luat pe de a gata, în urma trudei dacilor. Cã dacii au avut atâta bogãție, se dovedește cã numai cei harnici o produc. Și nu e ultimul rapt, fãcut locuitorilor de pe teritoriul nostru. Dupã Primul Rãzboi Mondial, am rãmas și fãrã tezaur, iar prin pacea de la Buftea, din 1918, prin OELLANDEREINEN PACHT G.m.b.H. (Pactul Petrolului), urma ca aurul negru al țãrii noastre, plus alte bogãții sã intre în posesia Puterilor Centrale.

Se pune întrebarea: de ce tinerii noștri rãmân pasivi la auzul unor astfel de fenomene ?. E simplu de înțeles pentru noi cei vârstnici. Pe datã ce predarea istoriei Patriei în școalã a fost mutilatã în așa hal, ca nr. de ore, dar și cu manuale de mântuialã, educația patrioticã rãmâne nulã. La aceastã situație s-a ajuns și prin desființarea stagiului militar obligatoriu.

Aprecieri deosebite despre inteligența româneascã a fãcut și savantul Henri Coandã, în prefața olografã la cartea ziaristului Carol Roman, intitulatã ”Existã un secret al celebritãții ?”, Ediția a III-a, 1981, în care autorul publica interviurile luate de la mai mulți laureați ai Premiului Nobel. Redau acea prefațã in formã dactilografiatã, pentru a fi cititã mai ușor:

” Întreprinzând aceastã anchetã, autorul ei a mizat pe un mare ºi frumos adevãr: tinerii ºi tinereþea constituie un subiect de dialog unanim acceptat din motive lesne de înþeles. În mod special, asemenea temã se aflã la ordinea zilei astãzi, cãci asemenea abordãri ale acestei problematici privesc viitorul însuºi al acestei lumi, perspectivele ei. Problemele tineretului sunt strâns contopite cu cele ale viitorului omenirii.....
Tinereþea este ºlefuitã de secole în a ºti sã contopeascã elanurile cu cele ale generaþiilor înaintaºe, cãci nu poþi îndrãzni, nu poþi nãzui spre nimic dacã n-ai sub picioare edificiul de cunoºtinþe ori de valori morale lãsate de înaintaºi; nu neapãrat în chip de model, cum se vorbeºte atât de mult, ci cu ambianþã ºi mediu cultural-spiritual în care se dezvoltã generaþiile. Poate cã nici eu n-aº fi putut visa cu ochii deschiºi dacã o seamã de oameni de mare valoare nu m-ar fi fãcut sã înþeleg – nu neapãrat prin intermediul unor lecþii, ci prin modul în care lucrau ºi se realizau – cã fãrã a visa cu ochii deschiºi nu existã nici imaginaþie ºtiinþificã, nici fantezie creatoare, nici intuiþia, inegalabila intuiþie...
Aº mai apela la un argument în explicaþia pe care încerc s-o dau succesului acestei anchete: românii au dat omenirii, mai cu seamã în epoca contemporanã, o mulþime de celebritãþi, înscrise cu majuscule în forul de culturã ºi de civilizaþie al epocii. Ancheta nu porneºte dintr-o þarã anonimã, cu vacuum de aport la inteligenþa mondialã, ci dimpotrivã, de pe meleaguri pe care au trãit ºi de pe care ºi-au luat zborul cãtre înãlþimi iluºtri inventatori, descoperitori, mari oameni de culturã ºi de artã, adevãrate genii cu care omenirea se fãleºte. Aº dori sã amintesc numai câþiva dintre aceºti oameni celebri români, pe care i-am cunoscut ºi apreciat. La începutul secolului (1906), Traian Vuia, constructorul aviator, primul în lume, s-a înãlþat de la sol prin forþa motorului instalat pe propriul avion, zbor celebru pentru acele vremuri. Îl pomenesc apoi pe Aurel Vlaicu, un alt aviator constructor, „om al zilei”, la Viena, încã în anul 1912. În cortegiul evocãrilor îmi amintesc de renumitul inginer Anghel Saligny, fãruitor al sistemului de poduri metalice de peste Dunãre ºi Borcea, precum ºi iniþiator al reaºezãrii pe baze moderne a portului Constanþa. Îl numesc apoi pe prietenul meu de faimã mondialã M. Costinescu-Ghica ºi pe inginerul Gogu Constantinescu, pãrintele ºtiinþei sonicitãþii, cu care m-am întreþinut deseori în laboratorul sãu de pe o insulã de pe Tamisa. ªi matematicienii Gh. Botezatu, Serghiescu...În aceastã sumarã evocare o amintesc pe sensibila poetã care a fost Elena Vãcãrescu, care a desfãºurat o lungã ºi susþinutã muncã în diplomaþie, la Liga Naþiunilor, la Geneva, alãturi de un alt mare diplomat român, pe care atât eu, cât ºi întreaga Europã raþionalã l-am apreciat: Nicolae Titulescu.
Pânza timpului îmi cerne pe dinainte alte ºi alte figuri remarcabile... Genialul Brâncuºi, pãrinte al artei moderne pe plan mondial, alãturi de care m-am aflat deseori în atelierul lui Rodin; doctorul Gheorghe Marinescu, acel mare om de ºtiinþã care e întemeietorul ºcolii româneºti de neurologie; ilustrul sociolog Dimitrie Gusti, preþuit peste hotare, solicitat sã devinã profesor la diverse universitãþi ºi colegii din America, animator al sectorului României la Expoziþia universalã din 1937 de la Paris; gigantul Nicolae Iorga, ale cãrui servicii aduse þãrii, culturii româneºti ºi celei universale i-au atestat virtuþile pe plan internaþional, l-au fãcut celebru...la care se adaugã generaþiile mai noi de culturã ºi de ºtiinþã, zãmisliþi pe pãmânt românesc...”.

Și dacã savantul face referire la generațiile ”de culturã, zãmisliți pe pãmânt românesc”, voi încerca sã nominalizez unele, prețioase personalitãți de pe glia noastrã strãmoșeascã, care, prin eforturile lor de progres, cele mai multe au fãcut invenții, cu multe sacrificii, chiar cu periclitarea vieții, îndeosebi pe cont propriu, fãrã sprijinul statului.

Racheta spatiala cu trei etaje de carburant solid ("model Cape Kennedy") a fost inventatã în 1529 si trimisã în spațiu cu succes în 1555, în prezența a mii de spectatori. Performer: Conrad Haas, șeful Depozitului de Artilerie de la Sibiu (1550- 1570). Acest eveniment a fost aflat de cãtre Prof. Doru Todericiu dintr-un vechi manuscris descoperit la Biblioteca din Sibiu, în 1961.
Lista invențiilor menționate în manuscris conține: racheta cu douã etaje de ardere (1529); racheta cu trei etaje (1529), baterie de rachetã (1529), cãsuța zburãtoare (1536), experimentarea principiului arderilor necesare la racheta cu mai multe etaje (1555), utilizarea aripioarelor de stabilizare având forma literei delta (1555), Cãsuța zburãtoare", propulsatã în aer de rachetã, nu era nimic altceva decât anticiparea cabinei spațiale folositã de cosmonauți începând cu anii 50. În lucrare erau menționate și pulberile lui Ioan Românul din Alba Iulia.
În 1827 - Petrache Poenaru, membru al Academiei Române și unul dintre organizatorii învãțamântului național, inventeazã predecesorul stiloului modern: ”condei portãreț, fãrã sfârșit, alimentându-se singur”, obținând brevet de invenție la Paris. Și în actuala Lege privind brevetele de invenție este mult folosit termenul de brevet european.

Din pãcate, multe invenții, în premierã românești, au fost atribuite unor oameni din strãinãtate, adevãrații autori români fiind ignorați. Așa a fost cazul doctorului Nicolae Paulescu, adevãratul descoperitor al insulinei, în 1921, premiul Nobel pentru insulinã fiind acordat canadienilor F. Banting si J.R.J. McLeod , românul fiind etichetat ca antimason.

La fel s-au tranșat lucrurile și în cazul descoperirii radioactivitãții artificiale, de cãtre o profesoarã româncã, de la Facultatea de Științe din București, sesizându-l și pe regele Carol al II-lea, pentru aceastã nedreptate. Cerând un grad superior la facultate, savanta românca îi scria regelui Carol al II- lea: ”Numirea mea s-ar putea face pe aceeași cale exceptionalã ca și a domnilor recomandați de dl. Perrin, ca o recompensã a descoperirii radioactivitãții artificiale, care este a mea și de al cãrui fruct s-a bucurat dna Joliot Curie, recomandatã de însuși dl. Perrin pentru Premiul Nobel. (? ) Domnul Decan al Facultãții de Știinte si o parte din profesori mã sacrificã pentru a nu-i nemulțumi pe dl. Perrin și pe soții Joliot Curie, de care, zic dumnealor, au nevoie. Veșnicile plecãciuni fața de cei de afarã, bogați, deci deștepți și merituosi!” Nedreptãțita savantã înființase din proprie inițiativã Catedra de Radioactivitate de la Facultatea de Știinte București.

Prima rafinãrie de petrol a fost în România și pe baza petrolului rafinat la aceasta, în 1858, primul oraș din lume iluminat a fost Bucureștiul. România a fost prima țarã care a evidențiat în statistici, producția de petrol de 275 tone, în anul 1857.
În 1880 - Dumitru Vãsescu – construiește automobilul cu motor cu aburi.
În 1881 Alexandru Ciurcu – obține un brevet în Franța prin care prevede posibilitatea zborului cu reactie.
1885 Victor Babes - realizeaza primul tratat de bacteriologie din lume.
În 1886 Alexandru Ciurcu - construieste prima ambarcatiune cu reactie.
În 1887 C. I. Istrate descoperã Friedelina si franceinele(medicamente antiinflamatoare).
În 1895 D. Hurmuzescu - descoperã electroscopul.
În 1899 C.I. Istrate descoperã o noua clasã de coloranți.
În 1900 Nicolae Teclu inventeazã becul cu reglarea curentului electric si gaz.
În 1904 Emil Racovițã fondeazã biospeologia.
În 1905 Augustin Maior descoperã telefonia multiplã.
La 18.03. 1906, Traian Vuia a experimentat prima datã avionul cu tren de aterizare pe roți cu pneuri; cu Vuia I acesta reușește prima decolare fãrã sã foloseascã nici un mijloc ajutãtor, numai cu aparate aflate la bord (în fapt, primul avion din istorie).
În 1906 A.A. Beldiman folosește în premierã mondialã, aparatul hidraulic cu dalta de percuție pentru sondaje adânci.
În 1908 Lazar Edeleanu pune în aplicare primul procedeu, din lume, de rafinare a produselor petroliere, cu bioxid de sulf, procedeu care ii poartã numele.
În 1908 Acad. Nicolaie Vasilescu-Karpen realizeazã ”pila Karpen", care funcționeazã încã și produce curent electric, neîntrerupt, de mai bine de o sutã de ani!.
În 1910 iunie - Aurel Vlaicu - lanseazã primul avion din lume cu fuselaj aerodinamic.
În 1910 Tache Brumãrescu inventeazã mașina de tãiat sulf.
Tot în 1910 Ștefan Procopiu descoperã efectul circular al discontinuitãților de magnetism.
În 1910 Gh. Marinescu inițiazã, în premierã, tratamentul paraliziei generale.
În 1910 Henri Coandã reușește primul zbor al unui avion cu reacție (fabricație proprie).
În 1910 Ioan Cantacuzino descoperã ”fenomenul care-i poartã numele de Cantacuzino” (aglutinarea unor microbi - în hematologie ).
Între 1913-1916 Ioan Cantacuzino rezolvã vaccinarea antiholericã (metoda Cantacuzino) .
În 1916 D. Danielopolu descoperã acțiunea hipertensivã a digitalei.
În 1918 Gogu Constantinescu - întemeiazã o noua stiințã: sonicitatea.
În 1919 Ștefan Procopiu definește unitatea elementarã de energie magneticã (magnetonul).
În 1920 Emil Racovițã - pune bazele Institutul de Speologie Cluj (primul din lume).
În 1920 ing. Gheorghe Botezatu a calculat traiectoriile posibile Pãmânt - Lunã, folosite la pregãtirea programelor ”Apollo” (al caror pãrinte a fost sibianul Herman Oberth); el a fost și șeful echipei de matematicieni care a lucrat la proiectul rachetei ”Apollo” care a dus primul om pe Lunã.
Aurel Persu, în 1921 - a stabilit cã automobilul cu cele mai corecte forme aerodinamice trebuie sã fie proiectat având forma unei picãturi de apa, în cãdere. General Motors precum și Ford au fãcut propuneri pentru achiziționarea patentului.
În 1921 Ștefan Procopiu - Fenomenul Procopiu (reușind depolarizarea luminii).
În 1922 C.Levaditi și Sazevac folosesc bismutul ca agent terapeutic împotriva sifilisului.
În 1925 Traian Vuia concepe generatorul de abur cu ardere în camera închisã și cu vaporizare instantanee.
În 1930 Elie Carafoli proiecteazã și realizeazã avionul cu aripa joasã.
În 1933 Henri Coanda proiecteazã aerodina lenticularã (farfuria zburãtoare).
În 1938 Henri Coanda definește efectul care-i poartã numele ”Coanda”.
În 1938 Henri Coandã proiecteazã discul volant.
În 1952 Ia ființã Institutul Național de Geronto-Geriatrie ”Dr. Ana Aslan", primul institut de geriatrie din lume, model pentru țãrile dezvoltate, prin asistențã clinicã și cercetare. Ana Aslan are, anual, mii de pacienți. Efectele terapiei Aslan asupra îmbãtrânirii au convins încã de la început, aducând institutului pacienți cu nume celebre: Tito, de Gaulle, Pinochet, Chaplin, Claudia Cardinale, prințese, conți și directori ai unor mari bãnci ale lumii. Renumele produselor ”Aslan” a trecut și Oceanul, John Kennedy recurgând, pentru o afecțiune a coloanei vertebrale, la un tratament la domiciliu cu ”Gerovital".

Sã nu-l uitãm pe Ștefan Procopiu, fizician de renume mondial, doctor honoris causa al mai multor universitãți din lume, membru al Academiei Române, întemeietorul școlii românești de magnetism, om de mare ținutã profesionalã, de înaltã atitudine civicã și patriotism. În 1919, plecând de la teoria cuantelor a lui Max Planck, calculeazã valoarea magnetonului teoretic (unitatea elementarã de energie magneticã), astãzi cunoscut ca ”magnetonul Bohr-Procopiu". In 1921 descopera fenomenul de depolarizare a luminii in suspensii si coloizi, denumit fenomenul Procopiu, urmat in 1930 de efectul Procopiu, in magnetism. Propus spre acordarea premiului Nobel pentru fizicã de cãtre comisia de recomandãri în urma dovedirii teoretice a existenței magnetonului, a fost privat pe nedrept de distincție, aceasta fiindu-i atribuitã savantului danez Niels Bohr, deși descoperirea a fost anuntatã îintâi de român.
Justin Caprã, în 1958 a proiectat, realizat și zburat cu ingenioasa ”centurã zburãtoare” testatã de americani abia în 1961, care au și fost creditați ca autori ai invenției. El a fost prezent în unele emisiuni televizate, ”înainte de a zbura spre ceruri”.
Ca o recunoaștere a meritelor sale, un crater de pe luna poarta numele lui Spiru Haret. Aceasta deoarece savantul român a demonstrat ca axa mare a elipsei pe care se deplaseaza Pamântul în jurul soarelui este de o marime variabila, creând premisele de baza ale astrofizicii moderne.
În rîndul inventatorilor de talie universalã s-au afirmat și multe personalitãți din rândul minoritãților naționale din România. Nominalizãm pe sasul din Sibiu, Prof. Herman Oberth, considerat pãrintele navigației spațiale și Profesorul Werner von Braun, șeful programului rachetelor americane ”Saturn”.
Ștefan Odobleja este cunoscut drept, Pãrintele ciberneticii generalizate. .
Timisoara –a fost primul oras european cu iluminat stradal cu energie electrica (noiembrie 1884).
Griogore Antipa savant naturalist, este inventatorul dioramelor (1912).
Ion Agarbiceanu a realizat primul laser cu gaz (heliu-neon) cu radiatie infrarosie (1962).
Dumitru Daponte este inventatorul modalitãții de proiectare a filmului în relief.
Iulius Popper este inventatorul unui dispozitiv pentru recoltarea aurului din apa mãrii; în plus este cel care a dat denumiri românești unor locuri din Țara de Foc (Sinaia, Ureche, Lahovary, Rosetti).
Anghel Saligny construiește în premierã mondiala, la Brãila și Galați, silozuri din beton armat (pentru poduri).
Eliza Leonida Zamfirescu a fost prima femeie inginer din lume.
Smaranda Braescu este una dintre primele femei parașutiști din lume, deținãtoare a mai multe recorduri mondiale în domeniu.
Deși nu se vorbește, dar trebuie sã menționãm cã de gena româneascã nu au fost lipsiți nici Gottlieb Daimler, Luis Pasteur, Nicolae Tesla, Graham Bell, Alan Turing și alții. Explicãm aceste noutãți.
Gottlieb Daimler care a inventat în 1872 ”ciclul Otto”, este un evreu român nãscut în 1834 și crescut în mahalalele bucureștene(Goțlib Daimlar, în grafia româneascã de atunci), în copilãrie împingea o roatã imensã la moara lui Assan, cu ajutorul unui mãgar numit Otto. A trecut în Imperiul Austro-Ungar și în amintirea mãgarului de la moarã i-a zis motorului în 4 timpi ”motorul Otto”(Și mãgarii pot deveni celebri .nn). Ulterior, împreunã cu neamțul Wilhelm Maybach, a realizat un motor mai eficient brevetat de Karl Benz. Cei trei au fãcut mașinile cunoscute azi ca ”Mercedes Benz”, iar pentru aristocrați, ”Maybach”. În 1885 au construit prima motocicletã din lemn, iar în 1889 un triciclu cu motor, cu carburator și jicloare alimentate cu benzinã. Au prezentat primul motor cu doi cilindri în V, la Ezpoziția Universalã de la Paris.
Louis Psteur s-a nãscut la 27 decembrie 1822, într-o familie de vãcari-tãbãcari români, sãraci, pe care o adusese boierul Montebaron din Hunedoara sã restaureze un castel din Jura din Franța. Ion Iosif Pastor, tatãl viitorului savant, și-a franțuzit numele pentru ca fiul sãu, Louis, sã prindã un loc la Școala Normalã Superioarã. La insistența tatãlui sãu, Louis trebuia sã consume lapte, ”cã așa beam în Hunedoara și m-a fãcut ficior puternic, na !”. La un moment dat, consumatorul de lapte, a început sã fiarbã laptele cu mãmãligã și a observat cã acesta nu se mai stricã și nu îi mai dã dureri de burtã. Asta a condus la descoperirea pasteurizãrii, un procedeu industrial deosebit de important pentru distribuirea lactatelor pe piațã. A întreprins cercetãri de cristalografie și a descoperit fenomenul de izomerie. A fost numit profesor la noua Facultate de Științe din Lille, unde a fãcut o descoperire capitalã, și anume cã levurile din drojdia de bere sunt ființe vii care provoacã procesul de fermentație. Prin lucrãrile (1858-1864) sale infirmã pentru totdeauna teoria generației spontane. Începând din 1865, studiazã o maladie care decima viermii de mãtase și reușește sã identifice fluturii bolnavi și sã le distrugã ouãle, înainte ca întreaga crescãtorie sã fie infestatã.
Când Robert Koch face descoperirea bacilului care-i poartã numele, Louis Pasteur se dedicã și noului domeniu din biologie, izolând germenul numit apoi stafilococ, știința microbiologiei cãpãtând amploare în Franța și Germania. Pasteur pune la punct un vaccin împotriva holerei, în 1881. Din 1880 a început cercetãrile împotriva turbãrii. Așa a reușit sã salveze un copil mușcat de câine turbat, dupã trei luni de tratament. A murit la 28 septemie 1895, odihnindu-se într-o criptã din Institutul care-i poartã numele.
Alan Turing este denumit ”pãrintele calculatoarelor, al informaticii și inteligenței artificiale teoretice” . Numele sãu original este Alin Țuring, fiind nãscut la 23 iunie 1912 la Brãila. Ostracizat de brãileni, pentru cã era homosexual, a emigrat în Anglia, unde a urmat Politehnica. A fost recrutat de spionajul britanic în timpul celui de Al Doilea Rãzboi Mondial, pentru a decoda mașina ”Enigma”, folositã de germani pentru a transmite mesaje codate. Dupã rãzboi, a contribuit la dezvoltarea calculatoarelor ”Manchester”, a devenit interesat în biologia matematicã, bazele chimice ale morfogenezei, anticipând descoperirea reacțiilor chimiceoscilatoare, confirmatã ulterior de reacția Belousov-Jabotinski, în 1960. I-au servit și notițele rãmase de la Ada Lovelace care este consideratã în esenþã primul programator de calculator datoritã muncii ei cu Charles Babbage la Universitatea din Londra in 1842. E vorba de Algoritmul calculatorului.
De fapt notiþele ei au reprezentat un factor esenþial în a-l ajuta pe Alan Turing în munca lui pentru primele calculatoare moderne din anii ‘40. A fost judecat în 1952 pentru homosexualitate(la acea datã incriminatã în codul penal britanic). Ca sã scape de închisoare, a acceptat castrarea chimicã în 1952. Cu 10 zile înainte de a împlini 42 de ani, a murit în 1954, în urma otrãvirii cu cianurã. Ancheta a reținut drept cauzã a morții, sinuciderea. În 2009, în urma unei campanii de pe internet, primul ministru britanic, Gordon Brown, a prezentat scuze publice în numele guvernului britanic pentru modul îngrozitor în care a fost tratat, iar Regina Elisabeta a II-a l-a grațiat postum, în 2013. Dar niciodatã nu s-au menționat originile românești ale lui Alin Țuring.
Graham Bell. Numele sãu original este Alexandru Graham. A fost un om de științã, inventator, iar ulterior industriaș american care, în 1876, a brevetat pentru prima datã în istorie un dispozitiv capabil sã emitã și sã recepționeze cuvintele rostite, adicã telefonul. În transmițãtor, undele sonore loveau o diafragmã flexibilã de care era atașat un magnet permanent.
S-a nãscut la Edinburgh, Scoția, în 1847, având numele de Alexandru Graham Beliu. Tatãl sãu era român și fusese lucrãtor la gaterul din Sinaia, iar mama sa era o scoțiancã venitã în România, unde a stat 5 ani pentru a-i preda engleza Regelui Carol I.
Dar prima sa invenție a fost pâinea Graham, pe care a fãcut-o din pleavã de la moara scoțianã a clanului Mc Sunder. Împreunã cu tatãl sãu, a pãrãsit Anglia, în 1870, dorind clima mai sãnãtoasã a Canadei, dupã ce doi frați ai sãi muriserã de tuberculozã. Descoperirea istoricã a telefonului în 1876 a dus la introducerea acestuia în sistemul de comunicație internațional prin firma "Bell Telephone Company", devenind ulterior un concern gigant de comunicație, AT&T. În același an (1876), Graham Bell se cãsãtorește cu fiica surdã a unui partener de afaceri, Hubbard, cãsãtorie din care va avea douã fiice și doi fii, care mor în copilãrie. În anul 1882 primește cetãțenia americanã (a SUA); pânã la moartea sa se ocupã mai ales cu studiul eugenic al surzeniei, care este de fapt o fazã preliminarã a studiilor genetice la om.
Nicolae Tesla . Numele original e Nicolae Teslea. S-a nãscut la 10 iulie 1856, în actuala Croație, localitatea Smiljan, din pãrinții – preot Milutin Teslea și Gica Mãndici. Mama sa era mândrã de identitatea de româncã și purta tricolorul împletit în pãr zi de zi. Poate fi considerat cea mai luminatã minte a secolului XX, inventând curentul wireless(fãrã fir) și tunul Teslea, el nu a uitat niciodatã cã este român și îndeosebi, ortodox. Multe din invențiile sale și le-a atribuit Thomas Edison(cel cu numele original Tibor Arpad Edvarson), din care motiv l-a fãcut ”bozgor împuțit”, într-una din rãbufnirile sale. Invențiile precum și munca teoreticã ale lui Tesla au pus bazele cunoștințelor moderne despre curentul alternativ, puterea electricã, sistemele de curent alternativ, incluzând sistemele polifazice, sistemele de distribuție a puterii și motorul pe curent alternativ, care au determinat cea de-a doua Revoluție Industrialã.

Chiar dacã în perioada actualã unii considerã România ca o țarã bolnavã, fãrã genii, se înșalã. Gena româneascã nu dispare, avem mulți creatori de nou, dar ei trebuiesc stimulați, încurajați, apreciați la valoarea lor. Olimpiadele internaționale sunt nelipsite de medaliați români. În roboticã sunt foarte mulți români medaliați. Exemplele ce le voi menționa în continuare sunt grãitoare.
Dr.fiz. Eugen Pavel, de la Institutul de Fizica Atomicã de la Mãgurele, a realizat un CD ROM (din sticlã) cu o capacitate de stocare de 15.000 ori mai mare decât a unuia obișnuit. Pe 5 astfel de CD uri ar putea fi stocatã întreaga Bibliotecã a Academiei Române, iar informațiile ar putea rezista 5.000 de ani!!! În noiembrie 1999, invenția sa a fost premiata cu medalia de aur la ”Salonul Mondial al Inventiilor Bruxelles Europa", iar autorul dorește cu orice preț producerea de serie în România. Dar forurile din România au întârziat la nesfârșit formalitãțile. La noi, în România, formalitãțile omoarã toate inițiativele bune, ca și în cazul nerealizãrii autostrãzilor, nelipsind gãselnițele litigioase, mai mult artificiale. Ca și problema gândacului de stejar. Au avut mai mult succes Hackerii români, cãrora nu le-au mai trebuit formalitãți, considerati printre cei mai buni (si mai periculosi) din lume, care au spart site-urile US Army Force, motivând cã nu au vrut sã fure, ci prin aceastã distracție sã-și dovedeascã valoarea lor.
Când Robert Koch face descoperirea bacilului care-i poartã numele, Louis Pasteur se dedicã și noului domeniu din biologie, izolând germenul numit apoi stafilococ, știința microbiologiei cãpãtând amploare în Franța și Germania. Pasteur pune la punct un vaccin împotriva holerei, în 1881. Din 1880 a început cercetãrile împotriva turbãrii. Așa a reușit sã salveze un copil mușcat de câine turbat, dupã trei luni de tratament. A murit la 28 septemie 1895, odihnindu-se într-o criptã din Institutul care-i poartã numele.
Alan Turing este denumit ”pãrintele calculatoarelor, al informaticii și inteligenței artificiale teoretice” . Numele sãu original este Alin Țuring, fiind nãscut la 23 iunie 1912 la Brãila. Ostracizat de brãileni, pentru cã era homosexual, a emigrat în Anglia, unde a urmat Politehnica. A fost recrutat de spionajul britanic în timpul celui de Al Doilea Rãzboi Mondial, pentru a decoda mașina ”Enigma”, folositã de germani pentru a transmite mesaje codate. Dupã rãzboi, a contribuit la dezvoltarea calculatoarelor ”Manchester”, a devenit interesat în biologia matematicã, bazele chimice ale morfogenezei, anticipând descoperirea reacțiilor chimiceoscilatoare, confirmatã ulterior de reacția Belousov-Jabotinski, în 1960. I-au servit și notițele rãmase de la Ada Lovelace care este consideratã în esenþã primul programator de calculator datoritã muncii ei cu Charles Babbage la Universitatea din Londra in 1842. E vorba de Algoritmul calculatorului.
De fapt notiþele ei au reprezentat un factor esenþial în a-l ajuta pe Alan Turing în munca lui pentru primele calculatoare moderne din anii ‘40. A fost judecat în 1952 pentru homosexualitate(la acea datã incriminatã în codul penal britanic). Ca sã scape de închisoare, a acceptat castrarea chimicã în 1952. Cu 10 zile înainte de a împlini 42 de ani, a murit în 1954, în urma otrãvirii cu cianurã. Ancheta a reținut drept cauzã a morții, sinuciderea. În 2009, în urma unei campanii de pe internet, primul ministru britanic, Gordon Brown, a prezentat scuze publice în numele guvernului britanic pentru modul îngrozitor în care a fost tratat, iar Regina Elisabeta a II-a l-a grațiat postum, în 2013. Dar niciodatã nu s-au menționat originile românești ale lui Alin Țuring.
Graham Bell. Numele sãu original este Alexandru Graham. A fost un om de științã, inventator, iar ulterior industriaș american care, în 1876, a brevetat pentru prima datã în istorie un dispozitiv capabil sã emitã și sã recepționeze cuvintele rostite, adicã telefonul. În transmițãtor, undele sonore loveau o diafragmã flexibilã de care era atașat un magnet permanent.
S-a nãscut la Edinburgh, Scoția, în 1847, având numele de Alexandru Graham Beliu. Tatãl sãu era român și fusese lucrãtor la gaterul din Sinaia, iar mama sa era o scoțiancã venitã în România, unde a stat 5 ani pentru a-i preda engleza Regelui Carol I.
Dar prima sa invenție a fost pâinea Graham, pe care a fãcut-o din pleavã de la moara scoțianã a clanului Mc Sunder. Împreunã cu tatãl sãu, a pãrãsit Anglia, în 1870, dorind clima mai sãnãtoasã a Canadei, dupã ce doi frați ai sãi muriserã de tuberculozã. Descoperirea istoricã a telefonului în 1876 a dus la introducerea acestuia în sistemul de comunicație internațional prin firma "Bell Telephone Company", devenind ulterior un concern gigant de comunicație, AT&T. În același an (1876), Graham Bell se cãsãtorește cu fiica surdã a unui partener de afaceri, Hubbard, cãsãtorie din care va avea douã fiice și doi fii, care mor în copilãrie. În anul 1882 primește cetãțenia americanã (a SUA); pânã la moartea sa se ocupã mai ales cu studiul eugenic al surzeniei, care este de fapt o fazã preliminarã a studiilor genetice la om.
Nicolae Tesla . Numele original e Nicolae Teslea. S-a nãscut la 10 iulie 1856, în actuala Croație, localitatea Smiljan, din pãrinții – preot Milutin Teslea și Gica Mãndici. Mama sa era mândrã de identitatea de româncã și purta tricolorul împletit în pãr zi de zi. Poate fi considerat cea mai luminatã minte a secolului XX, inventând curentul wireless(fãrã fir) și tunul Teslea, el nu a uitat niciodatã cã este român și îndeosebi, ortodox. Multe din invențiile sale și le-a atribuit Thomas Edison(cel cu numele original Tibor Arpad Edvarson), din care motiv l-a fãcut ”bozgor împuțit”, într-una din rãbufnirile sale. Invențiile precum și munca teoreticã ale lui Tesla au pus bazele cunoștințelor moderne despre curentul alternativ, puterea electricã, sistemele de curent alternativ, incluzând sistemele polifazice, sistemele de distribuție a puterii și motorul pe curent alternativ, care au determinat cea de-a doua Revoluție Industrialã.

Chiar dacã în perioada actualã unii considerã România ca o țarã bolnavã, fãrã genii, se înșalã. Gena româneascã nu dispare, avem mulți creatori de nou, dar ei trebuiesc stimulați, încurajați, apreciați la valoarea lor. Olimpiadele internaționale sunt nelipsite de medaliați români. În roboticã sunt foarte mulți români medaliați. Exemplele ce le voi menționa în continuare sunt grãitoare.
Dr.fiz. Eugen Pavel, de la Institutul de Fizica Atomicã de la Mãgurele, a realizat un CD ROM (din sticlã) cu o capacitate de stocare de 15.000 ori mai mare decât a unuia obișnuit. Pe 5 astfel de CD uri ar putea fi stocatã întreaga Bibliotecã a Academiei Române, iar informațiile ar putea rezista 5.000 de ani!!! În noiembrie 1999, invenția sa a fost premiata cu medalia de aur la ”Salonul Mondial al Inventiilor Bruxelles Europa", iar autorul dorește cu orice preț producerea de serie în România. Dar forurile din România au întârziat la nesfârșit formalitãțile. La noi, în România, formalitãțile omoarã inițiativele bune, ca și în cazul nerealizãrii autostrãzilor, nelipsind gãselnițele litigioase, mai mult artificiale. Ca și problema gândacului de stejar. Au avut mai mult succes cand Hackerii români, cãrora nu le-au mai trebuit formalitãți, considerati printre cei mai buni (si mai periculosi) din lume, care au spart site-urile US Army Force, motivând cã nu au vrut sã fure, ci prin aceastã distracție sã-și dovedeascã valoarea lor.


Ion Ungureanu
10 februarie 2023






Ion Ungureanu    2/10/2023


Contact:







 
Informatii Utile despre Canada si emigrare.
Inregistrati-va ca sa puteti beneficia de noile servicii oferite Online.
Business-ul dvs. poate fi postat Online la Observatorul!
Anunturi! Anunturi! Anunturi! la Publicitate Online

 

Home / Articles  |   Despre noi / Contacte  |   Romanian Business  |   Evenimente  |   Publicitate  |   Informatii Utile  |  

created by Iulia Stoian