Gaudeamus - Flori de Piersic intr-o carte
In vara anului 2016 la librăria Mihai Eminescu de pe strada Academiei a avut loc lansarea volumului autobiografic Din viața unui om oarecare. Pagini de jurnal al lui Herman Viktorov, canadian cu nume de rus, prenume de neamț și suflet de român, care și-a lăsat amprenta pe șantiere de construcții ale hidrocentralelor din România unde a fost nevoie de priceperea sa. L-a avut ca invitat de onoare pe Florin Piersic, prietenul lui din tinerețe. Prestația celor doi cu dialoguri spumoase, inteligente, a electrizat audiența, undele emoției propagandu-se din sală până la intrarea în librărie, unde se îngrămădeau cei care nu mai avuseseră loc. Despre eveniment am publicat la vremea respectivă reportaje în Flacăra lui Adrian Păunescu și în Observatorul din Toronto.
Și iată-l pe Florin Piersic, răsfățatul publicului român, șase ani mai târziu, lansându-și pe 10 decembrie a.c. cartea vieții sale VIAȚA ESTE O POVESTE
la sărbătoarea cărții de la Gaudeamus. Fanii iubitului nostru actor care nu încăpuseră în spațiul generos rezervat editurii BOOKZONE, se îngrămădiseră pe culoare. Autorul era însoțit de distinsa sa soție, doamna Anna Torok, iar dintre invitați epatau fermecătoarea Iuliana Marciuc, admiratoare încă din copilărie a lui Florin, și vechiul prieten Dan Negru, acum moderatorul lansării. Contagios prin optimism și exuberanță în emisiunile sale, acesta din urmă devenise un răsfățat al micului ecran, și admiratorii săi aveau în sfârșit ocazia să-și vadă idolul pe viu. Întâlnirea celor doi prieteni prevestea un show de zile mari, numai că autorul, pătruns de importanța evenimentului și emoționat de amintirea unor persoane apropiate din viața sa, și invitatul, simțindu-i tulburarea, au impus prin seriozitate și sobrietate. Autorul nu putea să vorbească decât cu evlavie despre Radu Beligan, care a jucat un rol covârșitor în devenirea sa artistică. Iată cum îl aprecia actorul trecut în legendă pe mai tânărul său coleg: Personajul fabulos de pe scenă, din viață și de pe ecran, care răspunde la numele de FLORIN PIERSIC, este, fără îndoială, CEL MAI IUBIT ACTOR din România. Îl iubesc pentru că e multitalentat până-n vârful unghiilor. Il iubesc pentru că e generos și bun, îl iubesc pentru că este trăsnit și imprevizibil, îl iubesc pentru hazul lui devastator, pentru profunzimea creațiilor lui pe scena Naționalului, îl iubesc pentru fantezia lui debordantă, îl iubesc pentru că nu l-am auzit niciodată bârfindu-și vreun coleg. Într-un cuvânt, îl iubesc pentru că miroase a OM.(textul de pe coperta interioară). Onestitatea și buna credință ale lui Radu Beligan în aprecierea mai tânărului coleg ne amintesc de versurile lui Vasile Alecsandri despre ascensiunea tânărului Eminescu pe firmamentul poeziei româneșți: E unul care scrie mai bine decât mine?/Cu atât mai bine țării și lui cu atât mai bine!
Printre cele DOUĂ VORBE
de pe prima pagină a cărții, unde recunoaște că nu respectă întotdeauna ordinea cronologică a amintirilor, autorul strecoară și un citat din Adrian Păunescu :
să nu vă așteptați la vreo ordine cronologică. M-am străduit să o respect, pe cuvânt vă spun, dar vorba poetului Adrian Păunescu: Piersic e ca o inundație de la etajul de sus! Iar eu m-am bucurat să-i întâlnesc printre participanții la eveniment pe Andrei și Ana-Maria Păunescu, pe care i-am salutat ceremonios. Și am vibrat emoționat atunci când am descoperit Librăria Păunescu printre sutele de standuri ale târgului. Încă un mod de a menține vie în memoria noastră Flacăra lui Adrian Păunescu.
Vorbind despre prima și ultima sa carte, deși ne-am dori să fie urmată de altele, dorință împărtășită și de Dan Negru, autorul subliniază că aceasta nu face parte din memoriile sale, ci este doar scrisă din memorie. Recunoaște că s-a bazat pe aduceri aminte cele din copilărie, dar și pe nenumărate date întâmplări, întâlniri, momente importante din viața sa, pe scenă și în realitate, în țară și în străinătate, întâmplări notate în carnețel, pe foi și pe foițe de hârtie, care ne amintesc de fișele din studenția noastră, dar trădează și zbuciumul unui artist veritabil. Cu verva-i obișnuită și cu vocea tremurând de emoție, octogenarul Florin povestește o întâmplare petrecută cu mai bine de jumătate de secol în urmă la Paris, unde a reîntâlnit-o în tabloul unui pictor din Montparnasse pe Lucica, sora plecată prematur să întregească ceata îngerilor. Vorbește atât de convingător, încât credem și noi că totul s-a petrecut aievea. Limitat în timp, am reușit să citesc doar câteva pagini din carte, dar suficient cât să-mi dau seama de talentul narativ al autorului și mi-am format convingerea că, dacă s-ar fi dedicat scrisului, literatura română ar fi câștigat un scriitor de valoare, dar, vai, ce păcat! teatrul și cinematografia ar fi fost lipsite de un inegalabil actor. Cine ar fi slujit-o cu atât devotament pe zeița Thalia, la cine ar mai fi visat liceencele iubind platonic și damele răscoapte, cine l-ar fi interpretat pe Mărgelatu, cine ar fi fost căpetenia haiducilor lui Șaptecai și cine ar mai fi zguduit cu călcătura apăsată dușumeaua scenei în teatrele din țară? Un moment emoționant al evenimentului l-a constituit apariția pentru a-l felicita pe autor a cunoscutei și longevivei realizatoare de emisiuni culturale Ioana Bogdan, din care citez (de pe coperta interioară a cărții): Piersic umblă cu masca a zeci de personaje lipite parcă direct pe piele. În proză sau pe note muzicale, intră în sufletul nostru jucându-se de-a râsu- plânsu, făcându-ne dependenți de farmecul lui și lăsându-ne mai bogați cu un zâmbet și cu un sac de speranțe că viața noastră fragilă poate fi așa cum o desenează el
un anotimp nesfârșit de iubire. Cu statura sa scenică impresionantă, cu zâmbetul său carismatic, ca un leac tămăduitor, puternic, dar și copilăros, el te provoacă în zeci de feluri, la o împăcare cu lumea
Piersicul Florin este un mare actor, ESTE AL TUTUROR, un bun din PATRIMONIUL NAȚIONAL.
Florin s-a născut la Cluj, din părinți bucovineni. Oare de la ei să fi moștenit el darul povestirii? Școala și-a făcut-o tot la Cluj, de unde a păstrat ținuta făloasă și mândria de a fi român, dar a petrecut multe vacanțe la bunicii din Corlata, la Pojorâta și la Cajvana, pe malul Prutului. Ține minte și acum regionalismele moldovenești. Poate apele care au învăluit-o pe Lucica, diminutiv prin excelență moldovenesc, au ajuns în curgerea lor la vale și în dreptul satului meu de pe moșia boierului Stroici, tocmai atunci când mama îmi spunea în dulcele grai moldovenesc vreuna din poveștile lui Creangă. Studiile universitare le-a făcut la IATC București, după care a jucat aproape toată viața pe scena Teatrului Național din București.
În anii senectuții a revenit în orașul de pe Someșul Mic. Actorul nu poate fi însă revendicat de nici o provincie istorică, pentru că el este ROMÂN. Avem poeți naționali. Dece nu și actori?
Florin Piersic este ACTOR NAȚIONAL.
|
Mihai Maxim 12/19/2022 |
Contact: |
|
|
