Craciun Interbelic 1937
Într-un vechi carnet de bal a fost găsită lista pentru masa de Crăciun făcută de domnul Pascale, negustor și meseriaș cinstit și stimat din Obor și doamna sa Uța, băcăniță, cu marfă bună și ieftină, dar și proprietară de pământuri din jur.
Pe la ora 13 se strâng musafirii, ei fiind boieri, generali, avocați ambasadori, consuli și alții.
Întâi se servea domnilor alune sărate cu țuică de Văleni, pe când doamnele se învârteau pe la bucătărie, ori își pudrau nasul după care se serveau cu mastică de Chios, iar copiii pe lângă ele, deschideau cadourile aflate sub Pomul de Crăciun. Masa era uriașă, de 24 persoane, cu farfurii de porțelan de Bavaria cu două spade, albastre, încrucișate, și tacâmuri de argint sterling, englezești.
Apoi, doamnele, vesele și foarte bine dispuse, începeau să umple masa. Ouă umplute, cu o pastă al cărui secret s-a pierdut, dar cred că era pe bază de ficat de pasăre și anșoa și decorate cu frunzulițe de pătrunjel sau murături, roșii umplute cu brânză de vaci de la olteni, neapărat salam de Sibiu, ghiudem, babic, kaizer, trei-patru feluri de brânzeturi, cașcavaluri, Camembert. Toate așezate pe platouri mari de alpaca argintată. Măsline marinate, nu din cele negre. Se aduceau sticlele de țuică, neapărat de Valeni și Pitești.
Apoi venea marea salată de beuf, făcută din maioneză pregătită în casă, cu ouă de la Sărulești și cu un ulei special adus din Albania, dar nu de măsline. Nu se mai știe din ce era uleiul. Se orna cu o cruce mare roșie din murături roșii, gogoșari, peste maioneză strălucitoare. Pâine alba și neagră, de pe Lizeanu.
Erau la rând, tremurând de nerăbdare, piftia de porc și curcan, cu murături și felii de ou în aspic.
Apoi se făcea o pauză, când domnii discutau despre afaceri, politică și curse de cai, iar doamnele despre modă, copii și actori.
Doamnele iarăși se ridicau de la masă, evacuau farfuriile și platourile folosite, ca să apară cu alte bunătăți ca icre și pescărie, icre de Manciuria, icre de Beluga (negre) și autohtonele icre de știucă. Cu lămâi frumos tăiate în spirale și la icrele negre se mai adaugă unt de Sinaia, și gălbenușe tari de ou. Pâine prăjită, de la cuptorul de pe Zece Mese.
Apoi urmau șalăul cu maioneză in sos alb de lămâie și somn la grătar. Se servea un vin alb sec, Fetească.
Se mai făcea o pauză, bărbații jucau table, iar doamnele își scoteau pantofii înalți ca să încalțe papuci de blană, de la Brașov.
La un moment dat gazda întreba – „Măi băieți, dar vouă nu vă este foame?” Era semnul aducerii a trei sute trei zeci și trei de sarmale care se serveau cu mămăliguță din mălai de moară de piatră, fiartă în lapte și smântână tot de la olteni. La sarmale mai apăreau pe masă și două-trei feluri de muștaruri, hrean și alte mirodenii de dres, după poftă. Cine voia putea lua înaintea sarmalelor, o ciorbică de perișoare sau o supă de pui.
Apoi fără întrerupere apăreau fripturile de porc, curcan și vânat, cartofi prăjiți pai și murături de multe feluri, gogonele, castraveți gogoșari. Apoi mici bucățele de cârnat, ficat, șorici, lebăr, caltabosi, mititei, pomana porcului. Două feluri de vin roșu, sec, Băbească și Pietroasele. Pentru copii se face un meniu separat, cu piure și șnițel vienez.
Acum cine voia comanda o cafea, făcută din cafea braziliană de la Armeanul. Doamnele preferau o șocolată caldă cu frișcă atunci bătută.
Se mai sta și se mai discuta vreo oră, se puneau cale logodne, călătorii și vacanțe. Undeva, în salonul mic, se auzea un patefon iar domnii invitau doamnele la dans.
Apoi erau aduse fructele și dulciurile, toate odată, ca să aleagă omul și să se sature numai privindu-le. Portocale, mandarine, banane,ananași,mere, pere, și un pepene. Urmau cozonacii, imenși,parfumați, plini de nucă, stafide si de cacao. Vinul se schimba cu dulcele Cotnari. Fursecuri, de multe feluri și mărimi, prăjituri făcute numai în casă, cu gust fantastic și două torturi, mereu două.Un tort pentru Prunc și unul pentru Mama Lui, Fecioara Maria.
Apoi urma dansul, Konga, în toată casa, cadourile trăznite pe care și le făceau unul altuia mesenii, jocuri de societate, glume, bancuri, păcăleli, etc. Oamenii se distrau râzând în hohote. Nu era șampanie, care se servea numai la Revelion.Pe la zece noaptea se aducea o noua cafea, semn că musafirii trebuie să se cam ducă la casele lor.
A doua zi, prin curier, gazdele primeau cărțile de vizită, cu câte o scrisoare de mulțumire, în care se arăta cât de bine s-au simțit...
CrĂciun Fericit!
cules de Dorina Morariu , Penticton B.C.
|
Dorina Morariu 12/13/2022 |
Contact: |
|
|
