Ancheta Observatorul - La cumpãna anilor ’22/’23
Rãspund cu mare plãcere anchetei inițiate de grupul Observatorul, prin ”vocea” autorizatã a d-lui Dumitru Puiu Popescu. Anul pentru care ne pregãtim sã-l salutãm din mers, fãrã putințã de întoarcere (am mai fi peticit destule), mi-a rezervat din vreme douã realizãri excepționale.
La editura Napoca Star, condusã tot de un Virgil, tot poet, mi-a apãrut volumul poematic ”Invazia brumei”. Parcã al 17-lea, dar n-are importanțã. Redactat în vremuri belicoase pentru toatã lumea, am dedus o invazie a brumei pentru care am și eu vesta mea antiglonț, care ”a ros vestonul, puloverul/ și cãmașa ca sã mi se impregneze pe corp”.
Urmãtoarea realizare a lui 2022, a treia din 2015 încoace, a fost cã mi-am/ne-am vizitat rudele din Laval, familia Muscalenco (fiicã, ginere, nepot). Prin excelențã, dupã Montreal, Quebec și Otawa, și atâtea alte locuri pitorești, am stat câteva zile (pline, în sensul de încãrcãturã emoționalã și culturalã) în Toronto. La Montreal, am revãzut Stadionul Olimpic și Piațeta ”Nadia Comãneci” într-un nou cadru arhitectural. Piațeta despre care vorbesc, asemenea Cascadei Niagara, nu e un obiectiv turistic pe care sã-l bifezi în fugã. El trebuie nu doar vãzut, ci și trãit din interior, cu sufletul, rememorând cele petrecute la Olimpiada din 1976. Iar eu am avut și vârsta și puterea de a ”pune de-o parte” secvențe de povestit, oricând, oricui, chiar și cu ochii închiși. În ce privește cascada, sã tot stai sã vezi cum curge timpul, ca în Dali.
Mulțumesc încã o datã Canadei și signifiantei sale ”Frunze de arțar” pentru edulcorarea celor 11-12 sãptãmâni puse cap la cap, absolut minunate. Dupã cum e momentul sã mulțumesc publicației de veghe neîntreruptã Observatorul și conducerii sale pentru gãzduirea de îndatã a numeroaselor mele grupaje de versuri, în speranța cã nu mi-am decepționat cititorii. Ce dorințe pot avansa în perspectiva anului 2023?
Pe cât de personale, pe atât de altruiste, în rând cu toți românii mei de acasã și din diaspora.
Sã fim sãnãtoși, drepți și cu dragoste de tot ce înseamnã spirit românesc. Împletindu-l în cugetele noastre cu toate limbile, tradițiile și culturile posibile, Ce așteptãri?
”Tatãl nostru carele ești în ceruri/coboarã, dacã ești, pe pãmânt/și mângâie fețele morților/pãstrându-i în viațã pe vii/și stai printre noi de ni-ești tatã/din sângele scurs fãcând vin/și fã din oricare armatã/alaiuri civile/Amin”.
Am reprodus aici cunoscuta ”Rugãciune” de Eugen Jebeleanu pentru frumusețea și trãinicia în credințã cu care înfruntã veacurile.
În rest, vorba lui Eminescu: ”De-o fi una, de-o fi alta…”
Virgil Dumitrescu
(Cluj-Napoca)
|
Virgil Dumitrescu 12/8/2022 |
Contact: |
|
|
