Manifestare sub semnul a două jubilee
La începutul acestui weekend, vineri 28 octombrie, viața culturală a Craiovei a fost marcată de Colocviile „Scrisul Românesc”, manifestare ajunsă la cea de a XVII-a ediție și desfășurată, de data aceasta, sub semnul împlinirii a 100 de ani de la înființarea editurii și 95 de ani de la înființarea revistei cu acest nume: Scrisul Românesc.
Manifestarea a cuprins prezentarea istoricului acestor instituții culturale, o sesiune de comunicări științifice, lansări de cărți, Gala premiilor „Scrisul românesc” și momente literar-artistice.
Despre istoricul celor două instituții, editura și revista, reținem că în anul 1922 pornea la drum „Institutul de Editură și Arte Grafice Scrisul Românesc” din Craiova, care prelua experiența de aproape 80 de ani de activitate tipografică și editorială desfășurată în acest oraș de Constantin Lecca, apoi de trei generații ale celebrei familii de tipografi Iosif, Ralian și Ignat Samitca. Tipografia „Samitca”, sub mai multe denumiri, s-a numărat mereu printre cele mai importante din din țară. Ultima modernizare fusese făcută în anul 1920, cu instalații complete ale unei tipolitografii, aduse de la Viena, de către Ignat Samitca, cel care preluase din 1907 conducerea cunoscutei întreprinderi de familie. Tot el construise, în anii 1912-1913, o nouă clădire, pe actuala strada Mihai Viteazul, în care a funcționat tipografie până după Revoluția din 1989.
Cinci ani mai târziu, în noiembrie 1927, a fost fondată Revista „Scrisul Românesc”, sub conducerea criticului literar Dumitru Tomescu. Tipărită din inițiativa editurii cu același nume, revista reușește să apară, în format de carte, pentru un timp destul de scurt, până în februarie 1928, în total patru numere. Tradiția editurii a fost curmată după război, prin instaurarea socialismului.
Dacă reluarea activității unei edituri cu denumirea „Scrisul românesc” s-a făcut în anii ’70, revista a reapărut abia în ianuarie 2003, din inițiativa criticului și istoricului literar Florea Firan, care și astăzi reușește să păstreze pe piață o revistă cu conținut elevat și o remarcabilă ținută grafică.
Aproape de la început, alături de noua serie a revistei se remarcă și evenimentele editoriale realizate de Fundația-Editură Scrisul Românesc, precum și prin colocviile anuale, cu tematici dintre cele mai interesante și cu participarea unor personalități marcante din țară și din străinătate.
Așa a fost și actuala ediție, care, pe lângă marcarea evenimentelor la care ne-am referit, s-a evidențiat prin comunicările și dezbaterile pe o temă deosebit de actuală, anume „Manipularea informației în mass-media”.
Pentru colocviu a fost pregătite 25 de comunicări științifice, de către cadre didactice universitare, critici și istorici literari, directori și redactori de reviste și edituri din țară și din străinătate. Toate au fost publicate, parțial, în revistă, iar forma integrală se va regăsi într-un viitor volum. Dintre aceste comunicări, din motive de timp, au fost prezentate în fața participanților doar câteva: Manipularea informației în mass-media (Florea Firan); Manipulare în mass-media (Ioan Lascu); Literatură și jurnalism (Florentina Anghel); Între manipularea pozitivă și cenzură – „dejucarea” politicilor culturale (Gabriela Nedelcu-Păsărin); Manipularea în mass-media contemporană (Mihai Ene); Umanitatea dă semne de oboseală (Carmen Firan); Un coșmar (Adrian Sângeorzan); Meseria de a manipula (Emanuel D. Florescu); Vorba zboară, mesajul rămâne. Manipularea în audiovizual (Mircea Pospai).
După prezentarea comunicărilor, domnul profesor Florea Firan a prezentat numărul 10, pe 2022, special, al revistei Scrisul Românesc, apoi volumul Presa culturală între tradiție și reformare, rezultat din comunicările prezentate la precedenta ediție a colocviilor.
A urmat lansarea cărților: Singurătatea bărbaților, roman de Carmen Firan; Din partea cealaltă, volumul IV, de Dumitru Radu Popa; Puf de păpădie, roman de Dumitru Drinceanu; Nu voi fi niciodată ce vreți, versuri de Teodor Burnar; Comentarii macedonskiene, antologie de Florea Firan și Între lumi și secole, la Berlin, proză de Firu Opri.
La Gala Premiilor Scrisul Românesc, distincțiile au fost acordate lui Ioan Lascu (premiul pentru critică și istorie literară „Alexandru Dima”); Viorel Pârligras (premiul pentru grafică artistică); Dan Ionescu (premiul pentru critică literară „Șerban Cioculescu”) și Carmen Firan (premiul Opera Omnia).
Au fost acordate diplome de excelență pentru colaboratorii apropiați ai revistei, iar atmosfera a fost întregită de momentele literar-artistice susținute magistral de „Craiova String Quartet”, de la Filarmonica Oltenia și reputatul actor Emil Boroghină.
Rodica Păvălan
# SAMITCA, IGNAT Editor, tipograf N. 1856, Craiova - m. 1925, Craiova.
Fiul lui Iosif Samitca.
În 1874 pleacă la Paris pentru a învăţa arta tipografică la Imprimeria Alcan Levy. În 1878 se asociază cu fratele său Ralian şi împreună, vor continua tradiţia tipografică a familiei, prin Stabilimentul Industrial de Arte Grafice Ralian şi Ignat Samitca (1886). A înfiinţat o secţie de litografie, tehnică aproape necunoscută atunci în ţară. A contribuit la progresul editurii şi tipografiei Samitca.
A preluat conducerea firmei în 1907. A construit o nouă clădire pentru ateliere (1912-1913) şi a dublat capacitatea de producţie. Perioada primului război mondial este grea pentru editură.
În 1920 a cumpărat, de la Viena, instalaţiile complete ale unei tipolitografii, încercând relansarea întreprinderii.
În 1922 s-a retras de la conducerea întreprinderii, care a devenit Institutul de Editură şi Arte Grafice Scrisul Românesc S.A., care continuă şi azi.
A fost preşedintele Comunităţii Israelito-Române de Rit Occidental din Craiova (1901), cu preocupări pentru templul, şcoala şi cantina acesteia.
|
Rodica Păvălan 10/30/2022 |
Contact: |
|
|
