Poeme din volumul în pregătire “Fântâna care-și bea singură apa”
Azi, poezia a-nceput să cânte
Azi, poezia a-nceput să cânte
Pe creanga unui arbore uscat,
A reușit, cu trilul, să-mi încânte
Și sufletul, de-o vreme, încercat.
Și am simțit cum curge iar, prin mine,
Aceeași sevă care m-a hrănit
Atunci când mă aflam printre ruine
Și mă simțeam de viață părăsit.
Azi, poezia mi-a adus aminte
Că sunt poet, că am încă un rol,
Că trebuie să dăruiesc cuvinte,
Umplând cu-acestea tot ce este gol.
Să fac chiar arborele să tresară
Din moartea lui, din somnul vertical,
Să-i fie creanga iarăși o vioară,
Trezind iubirea-n orice animal.
Așteptare
ochii mei te așteaptă
așa cum marea așteaptă corabia
așa cum cerul așteaptă
fâlfâitul neobositelor aripi
gura mea te așteaptă
așa cum pământul așteaptă
ploaia dătătoare de viață
așa cum fântâna secata așteaptă
să fie umplută din nou
de izvorul iubirii
auzul meu te așteaptă
așa cum seara așteaptă
cântecul neîntrecuților greieri
așa cum zăpada așteaptă
apăsarea cuminte a pașilor
brațele mele te așteaptă
așa cum crengile așteaptă lumina
așa cum iarba așteaptă
mângâierea tandră a vântului
zâmbetul meu te așteaptă
la colțul buzelor
lacrima mea de fericire te așteaptă
în spatele pleoapelor
visul meu te așteaptă
în hamacul nopților înstelate
inima mea te așteaptă
așa cum casa așteaptă
oaspeții cei mai de seamă
așa cum biblioteca așteaptă
cea mai frumoasă carte de dragoste
sufletul meu, cu siguranță
se va hrăni cu toate
cuvintele ei
Citește-mă, ca să auzi te iubesc-ul
ea mă întreabă:
mă iubești, mă iubești pentru sufletul meu?
ce întrebare e asta, tu nu vezi că stau ca salcia
cu crengile-n apă, ascultând, simțind, retrăind
toate poveștile râului?
de ce nu explorezi adâncimile
locul acela în care poemele mele
bat la poarta inimii tale?
unde ești tu, de fapt?
de ce te porți ca o frunză aiurită de vânt
când tu ești chiar râul, chiar toamna
chiar pasărea care îmi cucerește
și cerul gurii, și cerul privirii
și cerul viselor mele?
tu nu vezi cum îți mângâi aripile larg-deschise
cu raza poemelor mele?
tu nu simți binecuvântata căldură
care te protejează
de frigul tristeților
mai reci decât iarna?
tu vrei să auzi
doar te iubesc-ul acela banal
când toți cei care au râvnit
la neprețuitele tale comori
doar atât au spus
doar atât...
golind aceste cuvinte
de tot farmecul lor, de toată puterea
de tot misterul?
atâta vrei?
doar atât?
Am un plan pentru viața cealaltă
pentru Ana
Am un plan pentru viața cealaltă:
Să m-adun din vântita cenușă,
Să străpung, cu un zbor, bolta-înaltă,
Să deschid, spre alt vis, altă ușă.
Am un plan pentru viața cealaltă:
Să m-adun din poemele mele,
Să devin cea mai dură unealtă,
Să cioplesc, pe alt cer, alte stele.
Am un plan pentru viața cealaltă:
Să m-adun din ruina durerii,
Să revin din a lacrimii baltă,
Să înving chiar și umbra tăcerii.
Am un plan pentru viața cealaltă:
Să te-ndrept și pe tine, spre mine,
Tu și eu să trăim laolaltă,
Să ne fie, mereu, numai bine.
24 octombrie 2022
* Anul acesta s-au împlinit 16 ani de la debutul meu in revista Observatorul din Toronto ... Trece vremea...
Ionuț Caragea
|
de Ionuț Caragea 10/24/2022 |
Contact: |
|
|
