Templieri si Masoni ( I )
În final, pentru Occidentul crestin s-au departajat doua centre: unul exoteric, Roma, si unul ezoteric, Templul din Ierusalim. Primul a preluat mostenirea imperiala romana, devenind sediul papalitatii; al doilea a fost centrul invizibil al gardienilor si constructorilor crestini, adica al Templierilor si Masonilor. Colaborarea dintre Negru-Voda si Mesterul Manole, pastrata de vestigiile traditionale ale românilor, este o exprimare mitica a unei realitati traditionale existente în Evul Mediu crestin si cunoscuta istoric ca o alianta misterioasa între Cavalerie si Masonerie. Sf. Vasile cel Mare (Omilii pp. 184-185) sugereaza aceasta colaborare dând exemplul albinei. Desigur, el a avut în vedere simbolismul mistic al albinei, si noi am prezentat nu o data (mai ales în legatura cu Harap Alb) noima sacra a albinei (inclusiv în raporturile ei cosmogonice cu ariciul). Sf. Vasile aduce laude albinelor care asculta de un conducator, respectiv o regina ce nu este aleasa în mod democratic sau prin tragere la sorti, nici nu e instalata prin mostenire parinteasca. Regina albinelor este regina datorita firii ei (si aceasta este legea fundamentala a diferentierii castelor!); mai mult, regina desi are ac nu îl foloseste, fiindca un rege trebuie sa fie în primul rând milostiv. Dar Sf. Vasile mai admira si priceperea albinelor la construirea fagurilor, considerându-le arhitecte perfecte si cunoscatoare ale artei geometriei. Este greu sa mai amânam incursiunea ce va urma, daca vrem sa avem un tablou complet despre simbolismul Templului si Arta regala. Vom începe cu o povestire biblica: Si i-a dat Dumnezeu lui Solomon pricepere si foarte multa întelepciune si marinimie ca nisipul de pe tarmul marii. Întelepciunea lui Solomon era mai multa decât a tuturor celor din vechime si mai presus decât a tuturor înteleptilor Egiptului… Iar Solomon a trimis la Hiram (regele Tirului), zicând: Tu stii ca David, parintele meu, nu a putut sa-i dureze casa numelui Domnului Dumnezeului meu, din pricina razboaielor… Mie, însa, Domnul, Dumnezeul meu mi-a dat odihna din toate partile… Si, iata, am în gând sa-i zidesc casa numelui Domnului, Dumnezeului meu… Si acum porunceste sa se taie pentru mine lemn din Liban; si, iata, robii mei vor fi laolalta cu robii tai; iar pentru ceea ce faci pentru mine îti voi plati dupa cum vei zice tu… Hiram i-a dat lui Solomon cedri si pini dupa cât a dorit… Solomon lua bir de la întregul Israelul; birul era de treizeci de mii de oameni… Adoniram era mai-mare peste bir. Mai avea Solomon saptezeci de mii care purtau poverile si optzeci de mii care taiau piatra în munte; iar în afara de ispravnicii care se aflau peste lucrarile lui Solomon, mai avea trei mii sase sute de supraveghetori peste poporul care facea lucrarile; vreme de trei ani au pregatit ei piatra si lemnul (3 Rg 5:9-10, 16-20, 24:27-31). … Solomon a trimis la Hiram, regele Tirului, zicând: (…) trimite-mi un om întelept si iscusit în a lucra în aur si în argint si în arama si în fier si în tort purpuriu si stacojiu si rosu si vânat, si unul care sa stie sa sape înflorituri împreuna cu iscusitii mesteri care sunt la mine în Iuda si în Ierusalim… Si a zis Hiram: (…) ti-am trimis un om întelept si înzestrat cu pricepere, pe Hiram-Abi (2 Par 2:6, 12). … Si a fost ca regele Solomon a trimis si l-a adus pe Hiram din Tir, fiul unei vaduve din semintia lui Neftali, al carui tata era tirian, mester lucrator în arama... El a venit la regele Solomon si a facut toate lucrarile…(3 Rg 7:14-15) Solomon a început zidirea Casei Domnului la Ierusalim pe muntele Moria, care fusese aratat tatalui sau David, …în al patrulea an al domniei lui… Templul pe care regele Solomon I l-a zidit Domnului avea saizeci de coti în lungime, douazeci de coti în latime si treizeci de coti în înaltime… În fata zidului templului a facut odai, de jur-împrejurul templului si al altarului… Pe durata zidirii templului, el a fost zidit din pietre gata cioplite; nici ciocan, nici secure, nici vreo alta unealta de fier nu s'a auzit în templu pe durata zidirii. Intrarea în catul de jos era sub aripa dreapta a cladirii; o scara în spirala ducea la catul din mijloc, si de la cel din mijloc la cel de al treilea… Peretii templului i-a îmbracat pe dinlauntru cu lemn de cedru, de la pardoseala pâna la tavan si capriori… totul era acoperit cu cedru, iar piatra nu se vedea… A îmbracat cu lemn de chiparos casa cea mare, a acoperit-o cu aur curat… A acoperit casa cu pietre scumpe ca podoaba… Altarul dinlauntrul templului l-a facut ca sa aseze acolo chivotul legamântului Domnului; el avea douazeci de coti în lungime si douazeci de coti în latime si douazeci de coti în înaltime; si l-a îmbracat în aur curat; iar aproape de fasa altarului a facut un jertfelnic de cedru, pe care l-a îmbracat cu aur. Si tot templul l-a captusit cu aur, pâna la capat. În altar a facut doi heruvimi din lemn de chiparos… Si pe heruvimi i-a îmbracat în aur (3 Rg 6:2, 5, 7-8, 15:18-23, 28)… timp de sapte ani a zidit Solomon… (Hiram) a turnat cei doi stâlpi de arama… A turnat doua acoperisuri de arama, ca sa le puna pe vârfurile stâlpilor… Si a asezat stâlpii pridvorului templului; l-a asezat pe primul în dreapta, si l-a numit Iachin; l-a asezat si pe cel de-al doilea, în stânga, si l-a numit Booz… Asa a ispravit Hiram toate lucrarile pe care regele Solomon i le daduse sa le faca pentru casa Domnului (3 Rg 7:16, 21, 40) [Biblia aminteste si de alte obiecte sacre de arama lucrate de Hiram pentru Templu, printre care "marea" rotunda (având "zece coti de la o margine la alta", iar "de jur împrejur se putea masura cu un fir de 30 de coti", de unde rezulta aproximatia numarului = 3), asezata pe 12 tauri grupati câte trei în punctele cardinale (3 Rg 7:23)]. … Iar preotii au dus chivotul la locul lui, în altarul templului, adica în sfânta sfintelor, sub aripile heruvimilor… Si a fost ca dupa ce preotii au iesit din naos, norul a umplut casa Domnului. Si nu puteau preotii sa stea la slujba în fata norului, fiindca slava Domnului (Sekinah) umpluse templul (3 Rg 8:6, 10-11). Iar în luna a cincea, în cea de a saptea zi a lunii, adica în cel de al nouasprezecelea an al domniei lui Nabucodonosor, regele Babilonului, a venit la Ierusalim Nebuzaradan, capetenia garzii - cel dintâi între dregatorii regelui Babilonului - si a ars templul Domnului… Caldeii au sfarâmat stâlpii de arama din templul Domnului, sasiurile spalatoarelor si marea de arama din templul Domnului, iar arama lor au dus-o în Babilon" (4 Rg 25:8, 13). Zidirea Templului din Ierusalim reprezinta "sedentarizarea" evreilor, distrugerea lui corespunde reaparitiei nomadismului sub forma speciala a "diasporei", a "dispersarii". Asa graieste Cirus, regele Persilor: Domnul, Dumnezeul cerului, mi-a dat mie toate regatele pamântului si mi-a poruncit sa-I zidesc casa în Ierusalim, adica în Iudeea. Cine dintre voi face parte din poporul Sau?: cu el sa fie Dumnezeul sau!, si sa sa se duca în Ierusalim, adica în Iudeea, si sa zideasca templul Dumnezeului lui Israel… (Ezr 1:2-3). Spune Anderson: "În fine pusera capisonul (cape-stone) în al saselea an al lui Darius, adica pusera ultima piatra, sau coronamentul, sau capisonul Templului… capisonul fu dedicat cu bucurie si în mijlocul a numeroase sacrificii, de Zorobabel, preot si maestru-mason general al evreilor"; din acest text si din mentiunea pe care Anderson o face despre Tula si Masoneria primitiva ("În Imperiul Roman Arta Regala fu propagata cu grija pâna în Extremul Thule") ar rezulta, dupa unii, ca pastorul scotian nu era lipsit de anumite cunostinte initiatice, dar, chiar si asa, când se stie rolul sau ambiguu jucat în constituirea Masoneriei speculative, ni se pare greu de sustinut imaginea unui Anderson benefic si implicat efectiv pe drumul spiritual.
|
Mircea Tamas 7/30/2005 |
Contact: |
|
|