Ecaterina Taralunga critic si istoric literar
TARALUNGA RASVAN, ECATERINA (8.VIII.1947, Ramnicu Sarat), critic si
istoric literar.
Este fiica Stoianei (n. Panait), casnica, si a lui Radu Taralunga, subofiter. Casatorita cu Vladimir Rasvan, profesor universitar, automatist, membra fondator al Academiei de Stiinte Tehnice din Romania.
A urmat liceul „Stefan eel Mare" din Ramnicu Sarat si Facultatea de Limba si Literatura Romana (1965 - 1970) a Universitatii din Bucuresti, devenind, dupa absolvire, redactor la Editura Minerva, colectia Biblioteca pentru Toti (1970 - 1975, responsabil pentru seria de cultura generala, a editat Andre Malraux, Virginia Woolf, Iordan Iovkov, Yasunari Kawabata, Johan Huizinga, George Calinescu, Cao Xue-qin s.a.), instructor coordonare la Directia Literaturii si a Publicatiilor Literare din Consiliul Culturii si Educatiei Socialiste pentru Sectiunea Presa (1975 - 1998), coordonator pentru publicatiile de cultura din toata tara in care interval de timp revistele trimestriale din mai multe judete au devenit din trimestriale lunare, a aparat revista „Caiete critice"; coordonator pentru Muzeul Literaturii Romane si revista „Manuscriptum" din Bucuresti; Electrecord, in care interval de timp au fost initiate seriile Fonoteca de Aur si Voci contemporane si pentru Uniunea Scriitorilor, in care interval de timp au fost preluate arhivele Mihail Kogalniceanu si Virgil Teodorescu si repartizate Bibliotecii Academiei si Muzeului Literaturii Romane. In aceeasi perioada a lucrat in echipele de organizare a centenarelor Ion Creanga si Mihai Eminescu, publicand darile de seama asupra lor (in „Revista Muzeelor si Monumentelor"), sef al colectiei Biblioteca pentru Toti a Editurii Minerva (1991 - 1995, organizarea centenarului colectiei si alcatuirea catalogului ei complet), realizator la Televiziunea Romana (din 1995), Redactia Emisiunilor Culturale,
Romania International, Departamentul pentru Minoritati (calatorii in Grecia, Iordania, Israel, ca invitata a Institutului Weizmann, Egipt, Azerbadjan, Georgia, Bulgaria, Belgia, Franta, Germania, Marea Britanie, Cehia,
Italia, Polonia, Republica Moldova, Spania, Turcia s.a.), consilier al presedintelui Senatului Romaniei pentru Mass Media (1996, an electoral). A participat (1992-1997) la conferintele desfasurate anual sub genericul The Danube - a river of Cooperation, organizate de Institutul de Politici Internationale de la Belgrad, sectiunea cultura si a devenit membra al Societatii de Limba Romana din Voivodina. Si-a luat doctoratul in stiinte filologice la Universitatea din Bucuresti (1973) cu o teza despre relatia tip-istorie in literatura romana interbelica (cond. st. Prof. George Macovescu). A coordonat Colocviile anuale de critica literara ale revistei „Transilvania" (11 editii,
1976 - 1987, ale caror lucrari au fost publicate anual in volum). A infiintat Editura Orion (din 1991), impreuna cu poetul Radu Carneci. A infiintat revista social-culturala „Reporter" (Ramnicu Sarat, 1995), revista „S.F." a Editurii
Forum si Grapului Intact (Bucuresti, 1992), buletinul social-politic si cultural „Democratia sociala" al PDSR (Bucuresti, 1996), Libraria Planeta (Ramnicu Sarat, din 1994) si a fost secretar de redactie la revista „Cultura Nationala" a Ministeralui Culturii si Cultelor (1994), condusa de Mircea Tomus. Membra fondator al Conventus Omnium Gentium Ovidianis Studiis Fovendis (1978) si participant le congresele Ovidianum, anuale, dedicate poetului Ovidiu (comunicari publicate in volumele colective) si membra fondator al Casei Americii Latine (1994), membra al Uniunii Realizatorilor de Televiziune (din 1997). Coordonator pentru Romania si Republica Moldova in proiectul Wieser Enziklopadie des Europaischen Ostens (Enciclopedia tarilor Europei de Est), Viena (din 1999).
Debuteaza in „Romania literara" (1971), gratie lui Mircea Grigorescu, fost secretar general de redactie la „Revista Fundatiilor regale", cu un articol despre proza lui Laurentiu Fulga. A publicat peste 700 de articole de istorie si critica literara, despre starea culturii romane, proza, versuri si traduceri in „Romania literara", „Cadran", „Contemporanul", „Luceafaral", „Viata romaneasca", „Secolul XX", „Manuscriptum", „Romanian News", „Caiete critice", „Synthesis", „Limba si literatura", „Adevaral literar si artistic", „Societate & Cultura. Noua Alternativa", m„Orizont", „Astra", „Familia", „Ateneu", „Arge§", „Ramuri", „Vatra", „Tomis", „Convorbiri literare", „Cronica", „Steaua", „Tribuna", „Transilvania", „Literatura si arta" (Chisinau), „Historia", „Azi. Supliment literar ABC", „Saeculum", „Adevarul literar si artistic". A semnat romanul science-fiction, Intdlnire de gradul X (1991), despre fondarea unei Ligi interplanetare a civilizatiilor, cu pseudonimul Koster del Rey, ca si articole in presa cu pseudonimul Alexandra Filipescu.
Activitatea literara
Volumul de debut, Secvente critice (Editura Cartea Ropmaneasca, 1979), este o dezvoltare a tezei de doctorat, sustinuta in specialitatea teorie literara. Propune o retrospectiva asupra criticii literare din intervalul 1900-1944 la cateva decenii distanta (cartea apare in 1979), cand, opineaza ea, discutiile privind statutul demersului critic erau anemice. Opteaza pentru o metoda sintetica, pe care o numeste relationala. Propune privirea unitara asupra trecutului si prezentului literaturii romane, remodelarea temelor, subiectelor, a tintelor culturale astfel incat sa se poata vizualiza continuitatea spiritului romanesc in secolul 20. Analizeaza radacina „interna" si „externa" a disputelor teoriei si criticii literare pe marginea literaturii si propune, in linia lui Bazil Munteanu si Paul Hazard, o teorie a criticii literare plecand de la obiectivarea, pe care-o mumeste relationala, a metodei de cercetare. Sunt aduse in discutie valorile perene ale literaturii romane a veacului 20 in ceea ce constituie tipologia lor specifica, parte a tipologiei culturii romane, in spatiul istoriei romanesti si europene.
Monografia Tudor Vianu (Editura Cartea Romaneasca, 1984) se axeaza pe evidentierea „semnelor omului", a „spiritului care a conceput-o" opera, fiindca el si-a „construit sistemul estetic din nevoia de a consolida astfel un contur al armoniei, al cunoasterii de sine ca parte a lumii, intr-o „perioada marcata de mari ruperi de ritm cultural". Este prezentat un Vianu ca tentativa de acoperire a faliilor istoriei contemporane romanesti, un model metodologic de functionare a criticului si istoricului literar. Examinandu-i contributia in componentrele ei majore, dar neincadrandu-1 tipologic, Nu incheaga un portret interior al autorului, ci propune „lectura deschisa" a lui Vianu, ca si a oricarui personaj din trecutul literar, dupa modelul lui Umberto Eco.
Romanul Misiunea de investigare (Editura Albatros, 1987) este unul „de familie", despre formarea personalitatii si a limitelor impuse existentei spirituale a trei generatii: bunici, fii, nepoti, in intervaul 1936 - 1976, al marii falii culturale din veacul 20, mai ales pentru Europa de Est. Fiecare generatie a avut de implinit un destin, comunicand una alteia valori, mentalitati, traditii care se raportau, dincolo de momentul istoric, la o identitate spirituals unica: aceea a spatiului si spiritului romanesc.
Monografia Dimitrie Cantemir. Contributii documentare la un portret (Editura Minerva, 1989), alcatuita pe baza investigarii arhivelor din Moscova si Petersburg (cu descoperirea si aducerea in tara a unor piese necunoscute) aduce in discutie - cum, cu obiectivitate, precizeaza subtitlul - noi aspecte ale creatiei savantului, de mare utilitate fiindu-i cercetatoarei explorarea manuscriselor lui Gr. G. Tocilescu, predecesor al cercetarii arhivelor cantemiriene din Cabinetul lui Petru I, pe urmele caruia a mers in misiune, trimisa de Academia Romana pentru realizarea unui co-proiect cu Academia de Stiinte a URSS, si autoarea. Cartea propune o abordare a tuturor tronsoanelor activitatii lui D. C. (istorie, geografie, cultura si civilizatii, filozofie, religii, lingvistica, arte plastice, muzica, esoterism, medicina si chimie, politica), fenomen unic ca amploare a demersului pentru finalul secolului al XVII-lea european, receptat ca atare de tarile europene ale vremii. Cantemir a sesizat - precizeaza autoarea -momentul fundamental de schimbare a mentalitatilor Europei, ceea ce a permis o noua abordare a relatiei fiecaruia cu ceilalti, bazata pe principiul echilibrului de forte pe care-1 asigura valorile unei civilizatii si nu cantitatea numeric socotita a apartenentilor la ea. Model inca urmat - conchide autoarea - la finalul mileniului al II-lea. Institutul National de Istorie Nicolae Iorga a organizat o sesiune de comunicari pe marginea cartii (1990), iar recenzii s-au publicat in „Buletinul Bibliotecii de Orientalistica" de la Oxford de catre E. Lozovan, si in revista „Balkanika" de la Belgrad de catre Milan Vanku.. Doua teze de doctorat au fost facute folosind cartea ca baza documentara, Adriana Babeti o foloseste ca reper in cartea sa despe Cantemir, Bdtdliile pierdute. Domitrie Cantemir - strategii de lecturd, 1998. Documentele inedite aduse din arhivele rusesti (harti, manuscrise, desene) au fost predate Bibliotecii Academiei Romane. Editia a doua a cartii, 2004, a primit Diploma de Onoare a Academiei de stiinte a Moldovei.
Romanul Intalnire de gradul X (publicat cu pseudonumul Koster del Rey), Editura Orion 1991, este un roman SF, scris special pentru deschiderea editurii Orion si gindit dupa evenimentele din 1989. Se refera la descoperirea de catre pamantenii din misiunea Ganymed a unei noi planete, pe care existase candva viata, iar acum sunt de descifrat codurile prin care fostii ei locuitori au incercat sa transmita mesajul lor unei umanitati din viitor.
Editia Veronica Micle - Dragoste §i poezie, Editura Forum, 1992, cuprinde corespondenta dintre cei doi, precum si textele literare dedicate de fiecare dintre ei celuilalt, ca si scurte comentarii.
Traducerea volumului Stefan Zweig - Un strigat impotriva mortii. Castellio contra Calvin, Editura Orion, 1992. Cuprinde relatarea arderii pe rug a lui Castellio din cauza intolerantei religioase clavine, metafora transparenta a celui de+al doile razboi mondial, in urma carruia Stefan Zweig insusi s-a exilat din Europa si apoi s-a sinucis impreuna cu sotia.
Biblioteca pentru toti * Catalog general, 354 pp., Editura Minerva, 1995, publicat cu prilejul centenarului colectiei, la nr. 1440 al seriei sale noi, cuprinde inventarul complet, cu reeditari cu tot, al aparitiilor acestei colectii de la 1895, cu precizarea numelor autorilor, titlurilor, traducatorilor, prefatatorilor, ingrijitorilor de editii si editorilor. Biblioteca pentru toti, care a falimentat impreuna cu Editura Minerva in 2001, a fost singura colectie europeana care a aparut fara nici o intrerupere vreme de un veac, iar in perioada ei cea mai buna, deceniul 1960 - 1970, a publicat peste saizeci de titluri pe an, adica mai mult decat unul pe saptamana, in tiraje care depaseau sfertul de milion pentru un titlu, din peste 60 de culturi ale lumii, aflate pe cinci continente. Cu prilejul aniversarii centenarului, au participat peste 400 de colaboratori din tara si strainatate, iar colectia Livre de Poche a Editurii Gallimard a primit, prin reprezentantul ei, medalia jubiliara a colectiei Biblioteca pentru toti. Ziarul ,Le Monde' a mentionat evenimentul.
Publicarea basmului inedit cules de Mihai Eminescu - Frumoasa Lumii (Editura Forum, 1995) in zona Ipotestilor si daruit prietenului sau Ion Slavici, care 1-a prelucrat cu titlul Bdiet sdrac si 1-a publicat doar astfel.
Un Mic dictionar de literatura romand (2000), lucrat pe baza arhivelor Bibliotecii Academiei Romane, a Bibliotecii V. I. Lenin din Moscova, a Bibliotecii Nationale din Paris si arhivelor Trustului Libertatea din Novi Sad pune impreuna scriitorii, criticii literari, esteticienii, dar si revistele, curentele care au exprimat in timp spiritul romanesc, indiferent de meridianul unde a trait creatorul. Editia a doua, extinsa si completata, aparuta cu titlul Dictionar ilustrat al scriitorilor romdni, 2007 ', aduce informatia la zi si o ilustreaza cu piese adesea inedite, din muzeele romanesti. Volumul Romania viitoare. Interviuri §i teste (2001) pune impreuna personalitati foarte diferite ca optiuni de viata, atat romanesti (Mns. Octavian Barlea, Petru Dumitriu, Marian Papahagi s.a.), cat si straine, interesate de fenomenul romanesc (Michael Metzeltin, Austria, Thomas Sebeok, SUA, Jose Jeronimo Moscardo, Brazilia s.a.) cu intentia de a alcatui, „testandu-le" prin intrebari adecvate, o imagine a Romaniei posibile in optiunile culturale ale interlocutorilor, acelea capabile sa asigure perenitatea identitara a unui spatiu dincolo de integrarea economiilor si politicilor de orice fel.
Volumul de versuri Limite (Editura Pallas, 2003) adnoteaza, din unghi personal, inca o modificare de ritm la nivelul generatiilor culturii romane din secolul 20, survenita dupa 1989.
Editarea selectiei de Opere de Petru Dumitriu (Editura Univers Enciclopedic, 2005), cu tabel cronologiccuprinzand multe semnalari inedite, 3. vol, 6000 p., cu note, comentarii si variante pentru toate scrierile aparute in Romania, ca si textele inedite cuprinse in cele 36 de dosare recuperate de la Securitate, inclusiv continuarea Cronicii de familie, cu titlul Colectia de biografii, autobiografii si memorii contemporane, 1800p.,care aduce evenimentele istoriei romanesti la nivelul anului 1954.
Dimitrie Cantemir, monografie, Editura Litera International, 2004. Editia a Il-a revazuta si adaugita a volumului publicat in 1989. Cuprinde in plus comunicari la congresele de Studii sud-est europene de la Sofia si Salonic, congresele de istorie de la Darmstadt si Madrid, la sesiunile invitate de la Belgrad si Novi Sad - Parlamentul Voivodinei, precum si studii aparute in revistele „Manuscriptum", „Magazin istorie", „Historia".
Dictionar ilustrat al scriitorilor romani, Editura Litera International, 2005. Editie revazuta, adaugita si
ilustrata a dictionarului publicat in 2000. Cuprinde scriitori romani din toate teritoriile locuite de romani in
comunitati compacte, ca si din emigratie.
Comunicari, articole, editii (selectie): La structure de Vunivers dans les „ Metamorphoses " d'Ovide, Bucuresti, 1976; Synthetic criteria for a Romanian Literary history, Bucuresti, 1976; Reperes comparatistes chez Dimitrie Popovici et chez Tudor Vianu, Bucuresti, 1978; Secvente critice, Bucuresti, 1979; Le Mythe de la Genese dans les Metamorphoses d'Ovide, Constanta, 1980; Tudor Vianu, Bucuresti, 1984; Premise. Mileniul doi vdzut de la sfrsit, Bucuresti, 1985; Misiunea de investigare, Bucuresti, 1987; Dimitrie Cantemir in arhiva Gr. Tocilescu. Inventar complet, Sibiu, 1988; Cantemir desenator, Bucuresti, 1989; Dimitrie Cantemir. Contributii documentare la un portret, Bucuresti, 1989; Le role de la Mer Mediterranee dans Thistoriographie de Demetre Cantemir, Sofia, 1989; Controverse si diversitdti in procesul de globalizare a culturii, Novi Sad, 2002; The Importance of the continental Iron Gates in the globalization process, Belgrad, 2002; EDITII: Camil Petrescu, Prolegomene la o teorie a stiintei, inedit, Bucuresti, 1978; Tudor Vianu, Reflectarea literard a tumultului social, inedit, Bucuresti,
1981; Tudor Vianu, Trei cdrti romdnesti de filozofie, inedit, Bucuresti, 1981; Bantas-Kamenski, Jurnal persan, traducere de Gr. G. Tocilescu, inedit, Bucuresti, 1988; Ivan Ilinski - Notationes quotidianae, jurnal despre
Dimitrie Cantemir, traducere de Gr. G. Tocilescu, inedit, Bucuresti, 1988; Restituiri. Corespondenta dintre Gr. Tocilescu si Al. Odobescu, inedit, Bucuresti, 1988; Veronica Micle, Dragoste si poezie (corespondenta cu Mihai Eminescu), Bucuresti, 1992; Mihai Eminescu, Frumoasa lumii, basm cules de poet la Ramnicu Sarat, unde fratele sau facea armata, necuprins in editia M. Eminescu, Opere, Bucuresti, 1992; Petru Dumitriu, Paella, roman inedit,
2000; Petru Dumitriu, Cronicd de familie, Chisinau, 2003. TRADUCERI: Muhammad Iqbal - Poeme, 1977;
Daniel F. Goloyue - Superechipajul, 1984; Jean Rousset - selectie si comentarii, in „Secolul XX", numar dedicat Elvetiei, 1987, 2; Scrisori venetiene despre Constantin Brdncoveanu, Bucuresti, 1988; Richard Matheson -Copilul prea curios, Bucuresti, 1988; Stefan Zweig - Un strigdt impotriva mortii. Castellio contra Calvin (impreuna cu E. Marghita), postfata si note de E. T., Bucuresti, 1992; Charles Exbrayat - Imogen si banda de spioni, Bucuresti, 1993 si Pe viatd sipe moarte, Bucuresti, 1994, impreuna cu VI. Rasvan.
Repere bibliograiice: Laurentiu Ulici, „Despre relatii", RL 1979, 51; Eugen Dorcescu, „Secvente critice", O.,
1979, 43; Al. Th. Ionescu, „Secvente critice", ¥., 1979, 12; Nae Antonescu, „Aspecte ale criticii literare", TR,
1979, 12; Hristu Candroveanu, „Secvente critice", SPM, 1979, 465; Mihai Coman, „ Vox clamavi", LCF, 1980, 6;
Vasile Chifor, „Critica si metoda relationald" , CRC, 1980,26; Zaharia Sangeorzan, „Visul armoniei si al
perfectiunii" , CRC, 1985, 4; Constantin Cublesan, Tudor Vianu - semnele omului, ST, 1985, 2; Tia Serbanescu,
Un model cultural, RMB, 1985, 10 ianuarie; Rodica Florea, Tudor Vianu intr-o viziune integratoare, CNT, 1985,
25; Sultana Craia, O monografie-eseu, LCF, 1985, 31; Hristu Candroveanu, O noud carte despre Tudor Vianu,
RL, 1985,10; D. Micu, O monografie Tudor Vianu, VR, 1986,1; loan Holban, Montura evenimentelor sufletesti,
CRC, 1988, 20; Emil Manu, Misiunea de investigare, RL, 1988,24; C. Asavoaie, Dimitrie Cantemir (Contributii
documentare la un portret), AUI, seria istorie, t. XXXVI, 1990, 146-147; Milan Vanku, Dimitrie Cantemir,
„Balkanika", Belgrad, 1991, 22; Laurentiu Ulici, Prima Verba, III, 273-274; Teodor Vargolici, Dimitrie Cantemir
intr-o noud perspectivd, ALA, 1990, 100; Adriana Babeti, Bdtdliile pierdute. Dimitrie Cantemir. Strategii de
lecturd, Timisoara, 1998, 77-78, 134, 263-264; Marian Popa, Istoria literaturii romdne de azipe mdine (23 august 1944 - 22 decembrie 1989), Bucuresti, II, 2001.
Acest CV referitor la preocuparile literare face parte din Dictionarul tezaur al scriitorilor romdni, ultimul
volum, Fundatia pentru Literatura §i Arta de pe langa Academia Romana.
Activitatea de Televiziune
Cuvinte potrivite, emisiune de limba romana, de 30 de minute, care s-a difuzat in fiecare joi, pe Canalul 1 al Televiziunii Romane, 1995 -1996. Cuprindea un program de educare a vorbirii corecte valabil pentru toti telespectatorii, ca si informatii despre noutatile in domeniu ( dictionare, manuale, carti, publicatii).
Viata in jurul Mediteranei a fost o serie de documentare culturale difuzate in cadrul emisiunii Cultura in lume (1998): de la Dinspre Eden spre mare (despre cetatea biblica a Paradisului, aflata pe o insula din Golful Persic), pana la Istoria alfabetelor, cuprinzand vechile culturi si civilizatii: Mesopotamia, nabateenii (Petra), elamitii si alte triburi semitice, cetatile Bibliei, Babilonul, Egiptul vechi (trei episoade), insulele Marii Mediterane, persii, civilizatia greaca. Aceasta emisiune a fost urmarea unor calatorii in Iordania, Israel (ca invitata a Institutului Weizmann), Grecia si Egipt.
O serie noua a emisiunii Cultura in lume, de numai cateva episoade, pe Canalul 2 al Televiziunii Romane, anul 2000, a cuprins documentare culturale precum Petru Dumitriu. §tiri de senzatie, §t. Aug. Donas, Marcel lancu la Ein Hod s.a.
Cafe Corso a fost o emisiune saptamanala de o ora, care s-a transmis pe Canalul 1 al Televiziunii Romane, in perioada 1999-2000. Invitatii au fost personalitati ale vietii politice, culturale, economice, fmanciare, sportive, muzicale, s.a., atat din Romania, cat si din emigratia romaneasca mai ales din Franta, dar si personalitati apartinand altor tari, interesate de fenomenul romanesc, in tentativa de a afirmare a spiritului de toleranta in abordarea celor mai spinoase probleme ale tranzitiei si integrarii Romanei in Europa si in lume. Emisiunea a fost
realizata la Bucuresti si Paris.
Lumi §i cetati, serial transmis pe Canalul 2 al Televiziunii Romane, 2000-2001, a avut mai multe documentare despre orase europene contemporane, cu spiritul lor, care formeaza, implicit, spiritul unor popoare, se constituie ca adevarate ,lumi' interferente, care dau unitatea in diversitate si armonia planetara. Printre acestea mentionam:
Parisul inventiilor, Hundertwasser la Viena, Gaudi la Barcelona.
Ora§e romane§ti, a fost un program desfasurat in anul 2002, cu difuzare pe canalul Romania International si la televiziunea Romania de Maine. A cuprins episoadele: Bucure§ti, Tdrgovi§te, Ia§i, Bra$ov, Sibiu §i Cluj, Alba Iulia §i Blaj, Timifoara, Turnu Severin, Pe Dundrea de Jos, In Dobrogea (voce Dinu Ianculescu) si Universitdti romdnesti (2 episoade). Istoria mai veche si mai noua a locului, identitatea lui economica, strategica si culturala ca parte a specificului romanesc alcatuiau tema de baza a fiecarui episod.
In paralel, in acelasi an, s-a difuzat o noua serie a emisiunii de limba romana Cuvinte potrivite, pe Canalul Romania Cultural.
Bulevardul Artelor a fost un magazin cultural difuzat in 2003, pe Romania International. El a cuprins evenimente si personalitati care ilustreaza deopotriva marile deschideri culturale ale Romaniei, puterea ei de receptare a valorilor umanitatiii, ca si de afirmare a valorilor proprii. Arta, literatura si evenimentul cultural „la zi", programele Institutelor de cultura straine in Romania au fost urmarite si prezentate saptamanal.
O serie aparte a emisiunii s-a numit Starea culturii si a comparat si momentele 1996, 2000, 2002 ale fenomenului cultural romanesc, cu adresa mai ales la activitatea Fundatiei Culturale Romane si la imaginea Romaniei in lume.
Identitati - o emisiune saptamanala care a debutat in 2004 pe TVR Cultural. Am lucrat doua episoade pe luna, apoi patru episoade pe luna, apoi alternativ, impreuna cu alti colegi, un episod pe luna. Se refera la minoritatile etnice din Romania si la procesul lor de integrare, alaturi de majoritate, in Uniunea Europeana. Am realizat portrete de personalitati (Misu Fotino, familia Vosganian, familia Flora), monografii de locuri (Corbii de Piatra, minoritatea italianas.a.) si am pastrat legatura cu Centrele Culturale straine din Romania, mai ales in cazul in care se refera la tari care au si in Romania minoritati (maghiarii, germanii, italienii, polonezii, cehii, rush, evreii,
slovacii, sarbii etc.), dar am prezentat si alte programe europene prezente in tara noastrasi referitoare la minoritati:
Banlieue de l'Europe de l'Est, Odiseea Mediteranei s.a.
Un tronson aparte al acestei emisiuni este Genesis, despre etnogeneza minoritatilor din Romania, ca si a poporului roman (2006-2007).
In afara emisiunilor curente, am lucrat pentru alte emisiuni, pentru care am filmat, am montat si am scris comentariul la emisiuni din seria: Atlas, Lumea si noi (despre Colocviul de la Issy les Moulineaux, 2005 cu privire la integrarea economica a Romaniei in structurile europene, cu care prilej am intervievat directorii mai multor companii franceze: Veolia, Gaz de France, Orange, ca si ai unora franco-romane: Dacia Pitesti, companii de informatica. De asemenea, un documentar despre Cipru, 2005, cu prilejul expozitiei Medelhavsmuseet din Suedia la Bucuresti (cuprinzand istoria insulei: 4000 i.H - sec. 2 d.H, comparata cu Paleoliticul si Neoliticul de la noi).
Participare la semnarea Tratatului de la Luxemburg de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana (2005).
Linkuri:
http://www.scribd.com/mv docs
http://www.flickr.com/photos/tzaralunga/
http://www.voutube.com/terralonga
http ://r o . linkedin. c om/in/tzaralunga
|
Constantin Popescu 10/13/2022 |
Contact: |
|
|
